Torsada vârfurilor, aritmia cardiacă care poate provoca sincopă și stop cardiac – cauze și tratament
Torsada vârfurilor este o formă particulară de tahicardie ventriculară polimorfă, caracterizată prin oscilații specifice ale complexelor QRS pe electrocardiogramă. Această aritmie apare, de obicei, pe fondul unui interval QT prelungit și poate evolua rapid către sincopă sau stop cardiac, motiv pentru care este considerată o urgență cardiologică.
Factorii de risc, precum dezechilibrele electrolitice, anumite medicamente sau afecțiunile cardiace preexistente, trebuie identificați cât mai curând, deoarece prevenția și monitorizarea atentă reduc semnificativ riscul de evenimente severe.
În continuare, vom explica pe rând cauzele, simptomele, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament pentru torsada vârfurilor.
Rezumat:
- Torsada vârfurilor este o formă periculoasă de tahicardie ventriculară, asociată cu prelungirea intervalului QT și risc crescut de sincopă sau stop cardiac.
- Cauzele principale includ medicamente care prelungesc intervalul QT, dezechilibre electrolitice (K, Mg, Ca), bradicardia severă și afecțiuni cardiace preexistente.
- Tratamentul de urgență se bazează pe administrarea de magneziu intravenos, corectarea electroliților și cardioversie electrică în cazurile instabile, urmate de prevenirea recurențelor prin monitorizare și ajustarea tratamentelor.
Ce este torsada vârfurilor (torsada de pointes)
Torsada vârfurilor sau torsada de pointes reprezintă o formă particulară de tahicardie ventriculară în care activitatea electrică a inimii devine rapidă, neregulată și instabilă. Pe electrocardiogramă, ritmul capătă un aspect caracteristic: complexele QRS își modifică progresiv amplitudinea și direcția, conturând un model ondulat ce pare să se „rotească” în jurul liniei de bază. Această imagine este specifică și stă la baza denumirii afecțiunii.
Un element central în apariția torsadei este prelungirea intervalului QT, care indică o întârziere a repolarizării ventriculare. Când repolarizarea durează prea mult, apar impulsuri electrice premature, capabile să genereze un ritm rapid și polimorf. Intervalul QT crescut – fie determinat genetic, fie indus de medicamente sau dezechilibre electrolitice – este principalul teren propice pentru această aritmie.
În timpul unui episod, frecvența cardiacă crește brusc, ajungând frecvent la 200–250 de bătăi pe minut. Această accelerare severă reduce eficiența pompei cardiace și poate compromite rapid circulația, motiv pentru care torsada vârfurilor se asociază adesea cu amețeli, pierderea cunoștinței și risc de evoluție către fibrilație ventriculară.
Cauzele principale ale aritmiei cardiace de tip torsada vârfurilor
Torsada vârfurilor apare atunci când intervalul QT se prelungește peste limitele normale, crescând riscul ca activitatea electrică ventriculară să devină instabilă. Această predispoziție poate fi determinată de factori biologici, afecțiuni cardiace sau influențe externe, iar identificarea lor este esențială pentru prevenirea episodelor severe.
Factori biologici și individuali
• Sexul feminin – femeile au în mod natural un interval QT mai lung, influențat de hormonii estrogeni, ceea ce le conferă un risc mai mare de torsadă.
• Vârsta peste 65 de ani – odată cu înaintarea în vârstă, se modifică funcția canalelor ionice și scade rezerva electrică a inimii; comorbiditățile și polimedicația amplifică riscul.
• Sindromul QT lung congenital – mutațiile genetice care afectează canalele de sodiu, potasiu sau calciu produc un QT prelungit încă de la naștere și predispun la aritmii polimorfe.
Afecțiuni cardiace asociate
• Cardiomiopatii, insuficiență cardiacă, ischemie miocardică – modifică proprietățile electrice ale miocardului și creează zone cu repolarizare neuniformă, favorabile declanșării aritmiei.
• Bradicardia severă – o frecvență cardiacă foarte scăzută prelungește suplimentar intervalul QT și poate declanșa postdepolarizări precoce.
Dezechilibre electrolitice
Anumite modificări ale electroliților au un impact direct asupra repolarizării ventriculare:
• hipopotasemie (K scăzut);
• hipomagneziemie (Mg scăzut);
• hipocalcemie (Ca scăzut).
Corectarea rapidă a acestor dezechilibre este esențială, deoarece ele reprezintă cauze frecvente și reversibile ale torsadei.
Medicamente care pot prelungi intervalul QT
Numeroase tratamente pot afecta repolarizarea cardiacă:
• antiaritmice din clasele IA și III;
• antipsihotice și antidepresive;
• antibiotice macrolide și fluorochinolone;
• antifungice;
• anumite antihistaminice.
Aceste medicamente fie blochează canalele de potasiu, fie influențează metabolizarea substanțelor responsabile de repolarizare. Monitorizarea ECG este obligatorie în cazul pacienților cu risc crescut.
Sprijin natural pentru sănătatea cardiovasculară
Deși nu previne și nu tratează torsada vârfurilor, menținerea unei stări cardiovasculare cât mai bune poate contribui la reducerea factorilor de risc asociați. Un exemplu de adjuvant protector este Cardio Help 200 ml, o formulă pe bază de 9 plante și superfructe (hibiscus, aronia, păducel, usturoi, ginkgo biloba etc.).
Aceste ingrediente:
• susțin elasticitatea vaselor și circulația;
• contribuie la echilibrul tensiunii arteriale;
• oferă antioxidanți utili în protecția vasculară.
Produsul se administrează în doză de 10 ml/zi, după o masă principală, ca parte a unui stil de viață
Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro
Simptomele și manifestările clinice în torsada vârfurilor
Torsada vârfurilor se manifestă prin episoade de ritm cardiac rapid și neregulat, care pot varia de la forme discrete până la evenimente critice. Pentru că această aritmie poate evolua rapid spre complicații grave, recunoașterea următoarelor simptome devine crucială:
1. Palpitații și senzație de ritm cardiac accelerat
Palpitațiile sunt cel mai frecvent simptom. Pacienții descriu:
• bătăi rapide, neregulate, uneori percepute ca „fluturări” în piept;
• senzație de presiune sau impuls puternic la nivelul toracelui;
• episoade scurte, dar recurente, care pot induce anxietate.
Aceste manifestări apar din cauza activității electrice haotice a ventriculelor.
2. Amețeală și instabilitate
Ritmul cardiac rapid reduce perfuzia cerebrală, ducând la:
• amețeală;
• senzație de dezechilibru;
• dificultăți în menținerea posturii.
Aceste simptome pot apărea brusc și pot fi premergătoare unui episod sincopal.
3. Sincopa cardiacă (pierderea temporară a conștienței)
Sincopa este un semn de gravitate. Ea apare când debitul cardiac scade abrupt.
De obicei este precedată de:
• paloare;
• transpirații reci;
• confuzie sau vedere încețoșată.
Recuperarea este, în general, rapidă după revenirea la ritmul normal, însă necesită evaluare imediată.
4. Evoluție către fibrilație ventriculară
În formele severe, torsada vârfurilor poate progresa către:
• fibrilație ventriculară – o aritmie malignă fără activitate mecanică eficientă;
• stop cardiac subit, dacă nu se intervine rapid.
În aceste situații, sunt necesare manevre de resuscitare și defibrilare în cel mai scurt timp.
Diagnosticul și monitorizarea cardiacă în torsada vârfurilor
Diagnosticul torsadei vârfurilor presupune o evaluare atentă, deoarece această aritmie trebuie diferențiată de alte tahicardii ventriculare. Procesul începe cu o anamneză detaliată, în care sunt analizate episoadele de palpitații, sincopă, utilizarea medicamentelor care prelungesc intervalul QT și eventualul istoric familial de moarte subită cardiacă.
1. Electrocardiograma – investigația esențială
ECG-ul oferă elementul-cheie pentru confirmarea diagnosticului. Caracteristicile principale includ:
• aspectul tipic de „răsucire” a complexelor QRS în jurul liniei izoelectrice, cu variații ciclice ale amplitudinii;
• prelungirea intervalului QT, detectată prin măsurarea manuală și corectarea acestuia pentru frecvența cardiacă (QTc), de obicei folosind formula Bazett;
• modificări dinamice ale axei electrice, care disting torsada vârfurilor de alte tahicardii ventriculare polimorfe.
2. Monitorizarea ritmului cardiac
Pentru pacienții la care ECG-ul de repaus nu surprinde un episod aritmic, poate fi necesară monitorizarea:
• Holter ECG 24-72 de ore, util în detectarea episoadelor paroxistice;
• monitorizare continuă în spital, în situațiile acute sau la pacienții cu risc crescut.
3. Analize de laborator
Dezechilibrele electrolitice reprezintă cauze frecvente de torsadă a vârfurilor și trebuie identificate rapid. Evaluarea poate include:
• potasiu, magneziu, calciu;
• funcția renală și hepatică, deoarece disfuncțiile organice pot favoriza acumularea de substanțe care prelungesc intervalul QT;
• teste toxicologice, când se suspectează expunerea la medicamente cu potențial aritmogen.
4. Testarea genetică în cazurile selectate
La pacienții tineri, la cei cu episoade recurente sau cu istoric familial sugestiv, poate fi recomandată testarea pentru sindromul QT lung congenital. Identificarea unei mutații cu risc aritmogen permite stabilirea unui plan de management pe termen lung.
Tratamentul de urgență în torsada vârfurilor și rolul defibrilatorului cardiac
Gestionarea torsadei vârfurilor este o urgență cardiologică, deoarece aritmia poate progresa rapid către fibrilație ventriculară și stop cardiac. Intervenția trebuie inițiată imediat, pe baza evaluării rapide a statusului hemodinamic al pacientului.
1. Stabilirea stabilității hemodinamice
Primul pas este aprecierea tensiunii arteriale, a stării de conștiență și a perfuziei periferice. Pacienții cu hipotensiune severă, sincopă sau semne de șoc necesită intervenție electrică imediată.
2. Cardioversia electrică de urgență
În aritmiile instabile, defibrilarea este esențială pentru restabilirea ritmului normal.
• Se aplică un șoc electric bifazic, de obicei 100-200 J.
• Procedura este sincronizată cu activitatea cardiacă pentru a evita inducerea fibrilației ventriculare.
Cardioversia poate restabili rapid ritmul sinusal și reduce riscul de deteriorare cardiocirculatorie. După stabilizare, pacientul este monitorizat continuu pentru detectarea recurențelor.
3. Administrarea de sulfat de magneziu
La pacienții stabili hemodinamic, tratamentul de primă linie este magneziul intravenos, indiferent de nivelul seric.
• Doza recomandată: 2 g în bolus IV administrate în 1-2 minute.
• Dacă aritmia persistă, doza poate fi repetată după câteva minute.
Magneziul reduce excitabilitatea miocardică și inhibă postdepolarizările precoce, mecanismul care declanșează torsada vârfurilor.
4. Corectarea electrolitică
Dezechilibrele electrolitice trebuie tratate prompt:
• potasiul este menținut în intervalul 4,5-5,0 mmol/L;
• magneziul este menținut peste 2,0 mmol/L.
Normalizarea acestor valori stabilizează repolarizarea ventriculară și reduce riscul de recurență.
5. Oprirea medicamentelor care prelungesc intervalul QT
Un pas esențial este întreruperea medicamentelor care pot declanșa sau agrava aritmia, precum:
• antiaritmice clasele IA și III;
• antipsihotice;
• unele antibiotice și antifungice.
Eliminarea acestor factori permite scurtarea progresivă a intervalului QT și scăderea riscului de noi episoade.
Prevenirea torsadei vârfurilor
Prevenirea torsadei vârfurilor se concentrează pe identificarea timpurie a factorilor de risc și pe corectarea elementelor care pot prelungi patolog intervalul QT. Strategia preventivă trebuie adaptată fiecărui pacient, în special celor cu boală cardiacă structurală, antecedente de sincopă sau tratamente care afectează repolarizarea ventriculară.
1. Monitorizarea echilibrului electrolitic
Menținerea nivelurilor optime ale electroliților este una dintre cele mai eficiente măsuri preventive:
- potasiu: ideal în intervalul 4,5-5,0 mmol/L;
- magneziu: menținut peste 2,0 mmol/L;
- calciu: corectat atunci când există hipocalcemie.
Valorile prezentate mai sus susțin funcționarea normală a canalelor ionice și reduc riscul de postdepolarizări precoce, mecanismul principal implicat în declanșarea torsadei.
2. Revizuirea tratamentelor și evitarea medicamentelor cu potențial aritmogen
Evaluarea periodică a medicației este esențială, în special la pacienții polimedicați. Substanțele care prelungesc intervalul QT – antiaritmice IA/III, antipsihotice, antibiotice sau antifungice – trebuie evitate sau înlocuite cu alternative mai sigure atunci când este posibil. Orice modificare a tratamentului trebuie realizată sub supraveghere medicală, pentru a preveni dezechilibre suplimentare.
3. Controlul frecvenței cardiace
Bradicardia reprezintă un factor de risc major pentru torsada vârfurilor. Menținerea unei frecvențe cardiace peste 60 bpm poate preveni accentuarea prelungirii QT și reduce riscul de aritmie. În anumite situații, poate fi necesară ajustarea dozelor de medicamente cu efect bradicardizant sau implantarea unui stimulator cardiac.
4. Supravegherea pacienților cu risc crescut
Pacienții cu antecedente de torsadă, prelungire a intervalului QT sau istoric familial de moarte subită necesită monitorizare cardiacă regulată. În aceste cazuri, controalele electrocardiografice și evaluarea repetată a electroliților joacă un rol central în prevenirea unui nou episod.
5. Educația pacientului
Informarea corectă reduce riscul complicațiilor severe. Pacienții trebuie să cunoască:
- simptomele care necesită consult medical imediat (amețeală, palpitații, sincopă);
- importanța respectării tratamentului;
- riscurile automedicației, în special cu medicamente ce pot influența intervalul QT.
Educația continuă permite intervenția precoce în fața modificărilor clinice și crește șansele de prevenire a recurențelor.
Prognosticul și calitatea vieții la pacienții cu torsada vârfurilor
Prognosticul pacienților cu torsadă a vârfurilor depinde în mod direct de factorul care a precipitat aritmia și de rapiditatea intervenției terapeutice. Reversibilitatea cauzei (dezechilibre electrolitice, medicamente cu potențial de prelungire a intervalului QT sau bradicardie marcată) influențează decisiv evoluția ulterioară. Identificarea și corectarea acestor elemente reprezintă cheia stabilizării ritmului ventricular:
- În formele dobândite, generate de medicamente sau tulburări metabolice, evoluția este în general favorabilă. După normalizarea parametrilor biologici și întreruperea substanțelor care prelungesc intervalul QT, riscul de recurență scade semnificativ. Majoritatea pacienților își pot relua activitățile obișnuite fără restricții majore, cu condiția menținerii unei monitorizări cardiace adecvate.
- Situația este diferită în sindromul QT lung congenital sau în formele idiopatice. Aici, predispoziția aritmică persistă, motiv pentru care este necesară o supraveghere pe termen lung. Beta-blocantele reduc incidența aritmiilor ventriculare, iar la pacienții cu risc crescut se recomandă implantarea unui defibrilator cardiac (ICD), cu rol preventiv în oprirea episoadelor maligne ce pot evolua spre moarte subită cardiacă.
- Impactul asupra calității vieții nu este neglijabil. Episoadele de sincopă, incertitudinea legată de recurențe și necesitatea evitării anumitor medicamente pot genera anxietate și limitări practice. Adesea, suportul psihologic și discutarea temerilor în cadrul unor consilieri specializate ajută la integrarea bolii într-un stil de viață echilibrat.
- Educația pacientului rămâne esențială: recunoașterea simptomelor precoce, înțelegerea situațiilor de risc și cunoașterea măsurilor de urgență contribuie la reducerea anxietății și la îmbunătățirea prognosticului pe termen lung.
În final, evoluția pacienților depinde în mare măsură de aderența la tratament, monitorizarea periodică și evitarea factorilor cu potențial aritmogen. Pacienții care urmează consecvent recomandările medicale au, în general, o evoluție stabilă și o calitate a vieții satisfăcătoare.
Concluzie
Concluzionând, torsada vârfurilor constituie o formă de aritmie cardiacă complexă, ce impune recunoaștere rapidă și intervenție medicală urgentă. Prevenirea complicațiilor grave depinde de identificarea timpurie a semnelor de alarmă.
Disclaimer! Informațiile prezentate în acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală specializată. Pentru diagnostic și tratament adecvat, este recomandată consultarea unui medic cardiolog.
Referințe:
- https://litfl.com/polymorphic-vt-and-torsades-de-pointes-tdp;
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21915-torsades-de-pointes;
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459388;
- https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/specific-cardiac-arrhythmias/torsades-de-pointes-ventricular-tachycardia.
