Stenoza aortică: simptome, tratament și opțiuni pentru stenoza severă

Stenoza aortică este o afecțiune cardiacă frecventă, afectând milioane de oameni. Se caracterizează prin îngustarea valvei aortice, care restricționează fluxul de sânge de la inimă către corp. O bună înțelegere a simptomelor, metodelor de diagnostic și a opțiunilor de tratament este vitală pentru gestionarea eficientă a acestei boli.

Dacă ai fost diagnosticat cu stenoză aortică sau suspectezi că ai această afecțiune, este important să te informezi despre toate aspectele ei. De la formele ușoare, care pot fi asimptomatice, până la stenoza aortică severă, care necesită intervenție rapidă, fiecare stadiu are particularitățile sale. Acest ghid te va ajuta să înțelegi mai bine această afecțiune și să iei decizii informate pentru sănătatea ta.

Rezumat

1. Ce este stenoza aortică și cauzele ei – Îngustarea valvei aortice poate fi cauzată de anomalii congenitale (valvă bicuspidă), procese degenerative legate de vârstă (calcificare) sau febră reumatismală.
2. Simptome și diagnostic – Boala evoluează de la stadii asimptomatice la forme severe, cu dificultăți de respirație, durere toracică și leșin; diagnosticul se confirmă prin ecocardiografie și alte investigații cardiologice.
3. Tratament și îngrijire – Opțiunile variază de la monitorizare și tratament medicamentos pentru formele ușoare, până la intervenții chirurgicale (SAVR) sau minim invazive (TAVI) pentru cazurile severe, completate de adaptări ale stilului de viață și controlul factorilor de risc cardiovascular.

Ce este stenoza aortică și care sunt cauzele ei?

Stenoza aortică este o afecțiune în care valva aortică – responsabilă de controlul fluxului sanguin dintre ventriculul stâng și aortă – se îngustează, îngreunând trecerea sângelui. Această restricție obligă inima să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele, ceea ce, în timp, poate provoca complicații serioase.

Cauzele stenozei aortice pot fi împărțite în trei mari categorii:

1. Anomalii congenitale
Stenoza aortică congenitală este prezentă încă de la naștere. Cea mai frecventă anomalie este valva bicuspidă, în care valva are doar două cuspe în loc de trei. Această malformație, prezentă la aproximativ 1-2% din populație, poate funcționa corespunzător la început, dar odată cu înaintarea în vârstă tinde să se deterioreze, favorizând apariția stenozei.

2. Procese degenerative legate de vârstă
Odată cu trecerea anilor, pe cuspele valvei se pot depune săruri de calciu, fenomen care le rigidizează și împiedică deschiderea completă – afecțiune cunoscută ca stenoză aortică calcificată. Acest proces este asemănător cu ateroscleroza și apare mai ales după vârsta de 65 de ani. Poți să o compari cu uzura articulațiilor, care devin mai rigide și mai puțin flexibile odată cu vârsta.

3. Febra reumatismală
Deși rară în țările dezvoltate, febra reumatismală – o complicație a infecțiilor streptococice netratate – poate provoca inflamații persistente la nivelul inimii, afectând valvele. În zonele cu acces redus la tratamente medicale, rămâne o cauză importantă de stenoză aortică, mai ales în rândul adulților tineri. Tratarea corectă și la timp a infecțiilor streptococice este esențială pentru prevenirea acestor complicații grave.

Simptomele stenozei aortice – De la forme ușoare la severe

Stenoza aortică este o boală progresivă, iar manifestările clinice depind de gradul de îngustare a valvei aortice. În fazele inițiale, mulți pacienți nu prezintă simptome, deoarece procesul de îngustare se desfășoară lent, pe parcursul mai multor ani. Această perioadă asimptomatică face depistarea timpurie dificilă.

Dificultatea de respirație (dispneea)

De obicei, primul semn vizibil este apariția senzației de lipsă de aer la efort. La început, aceasta se manifestă doar în timpul activităților fizice intense, dar pe măsură ce boala progresează, poate apărea și la eforturi moderate sau chiar în repaus.

Dispneea indică faptul că inima nu mai reușește să asigure aportul necesar de oxigen pentru organism. Dacă observi că obosești sau te sufoci mai repede decât înainte, este recomandat să consulți un medic.

Durerea toracică (angina pectorală)

Al doilea simptom important este durerea în piept, descrisă ca o presiune, strângere sau arsură localizată în spatele sternului, care poate iradia spre braț, gât sau maxilar. Acest disconfort apare deoarece mușchiul inimii nu primește suficient oxigen, fiind solicitat suplimentar de valva îngustată. Orice durere toracică apărută la efort trebuie investigată rapid.

Amețelile și leșinul (sincopa)

Sincopa sau presincopa reprezintă al treilea semn major al stenozei aortice. Ele pot apărea în timpul efortului intens sau după perioade prelungite de stat în picioare, din cauza reducerii fluxului sanguin către creier. În formele severe, aceste episoade pot surveni chiar și în repaus. Amețelile frecvente sau episoadele de pierdere a cunoștinței impun evaluare medicală imediată.

Alte simptome asociate

Pe lângă cele trei manifestări principale, pacienții pot experimenta:

• oboseală accentuată și scăderea toleranței la efort;
• palpitații;
• în stadii avansate, semne de insuficiență cardiacă, precum umflarea gleznelor și dificultăți de respirație în poziție culcată.

În contextul afecțiunilor cardiovasculare, cum este și stenoza aortică, susținerea funcției inimii este esențială. Coenzima Q10 este o substanță naturală prezentă în organism, implicată direct în producerea de energie la nivel celular și în protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Administrarea unui supliment de calitate, precum Premium Coenzima Q10 100 mg, poate contribui la:

• menținerea unei bune funcții cardiace;
• reducerea oboselii și sprijinirea nivelului general de energie;
• protecția celulelor inimii împotriva efectelor radicalilor liberi;
• susținerea circulației și a sănătății vasculare.

Acest tip de suport nutrițional nu înlocuiește tratamentul medical prescris, dar poate completa eficient strategia de îngrijire, ajutând la menținerea vitalității și a performanței inimii pe termen lung.

Diagnosticarea stenozei aortice – Metode și clasificare

Depistarea corectă a stenozei aortice începe cu o evaluare medicală completă. Medicul cardiolog va discuta istoricul pacientului, va analiza simptomele și va efectua un examen fizic atent. Ascultarea inimii cu stetoscopul este un pas esențial – un murmur sistolic distinct, perceput cel mai clar în zona valvei aortice, poate semnala prezența acestei afecțiuni.

Ecocardiografia este metoda de referință pentru confirmarea diagnosticului și evaluarea severității. Această investigație imagistică neinvazivă permite vizualizarea structurii valvei, măsurarea suprafeței de deschidere și determinarea diferențelor de presiune între ventriculul stâng și aortă. Ecocardiografia Doppler oferă date precise despre viteza fluxului sanguin, ajutând la stabilirea exactă a gradului de îngustare.

Alte metode complementare includ:

• Electrocardiograma (ECG) – poate evidenția îngroșarea mușchiului ventriculului stâng, ca reacție la efortul suplimentar impus de stenoză.
• Radiografia toracică – utilă pentru depistarea calcificărilor valvei și a eventualelor modificări în dimensiunea inimii.
• Cateterismul cardiac – indicat în cazuri complexe, oferă informații detaliate despre funcția inimii și a vaselor mari.

Clasificarea severității stenozei aortice se bazează în principal pe rezultatele ecocardiografiei:

• Ușoară – suprafața valvei > 1,5 cm²; diferență medie de presiune < 25 mmHg.
• Moderată – suprafața valvei între 1,0 și 1,5 cm²; diferență medie de presiune 25–40 mmHg.
• Severă – suprafața valvei < 1,0 cm²; diferență medie de presiune > 40 mmHg.

O diagnosticare corectă, bazată pe aceste investigații, este esențială pentru stabilirea celui mai potrivit plan de tratament.

Opțiuni de tratament pentru stenoza aortică

Alegerea tratamentului pentru stenoza aortică depinde de gradul de severitate al afecțiunii, de prezența simptomelor și de starea generală de sănătate a pacientului.

Monitorizarea în cazurile ușoare

În formele ușoare și asimptomatice, cea mai bună abordare este monitorizarea periodică. Vizitele regulate la cardiolog, împreună cu efectuarea anuală a unei ecocardiografii, permit depistarea la timp a oricărei agravări.

Tratamentul medicamentos pentru stenoza aortică

Nu există medicamente care să elimine îngustarea valvei aortice, însă terapia medicamentoasă poate ajuta la controlul problemelor asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială, aritmiile sau insuficiența cardiacă.

• Diureticele pot reduce retenția de lichide și simptomele de congestie.
• Beta-blocantele pot regla ritmul cardiac și reduce efortul inimii.

Aceste tratamente nu rezolvă cauza, dar pot ameliora starea pacientului până la momentul unei intervenții.

Valvuloplastia cu balon

Această procedură presupune dilatarea valvei cu ajutorul unui balon introdus printr-un cateter. Este utilizată în special la copiii cu stenoză congenitală sau, în cazuri de urgență, la adulții care nu pot fi operați. Deși oferă un efect imediat, acesta este temporar, deoarece valva se poate îngusta din nou în timp.

Intervenția chirurgicală clasică (SAVR)

Înlocuirea chirurgicală a valvei aortice (SAVR – Surgical Aortic Valve Replacement) este soluția standard pentru pacienții cu stenoză severă și simptome evidente. Printre semnele care indică o valvă „înfundată” se numără dificultatea de respirație la efort, durerea în piept (angina pectorală), amețelile sau episoadele de leșin, oboseala accentuată și scăderea toleranței la activități fizice. Aceste manifestări arată că inima depune un efort considerabil pentru a pompa sângele printr-o deschidere îngustată. În cadrul procedurii, valva afectată este înlocuită cu o proteză biologică sau mecanică, fiecare tip având avantaje și dezavantaje. Această intervenție poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și crește speranța de viață.

Implantarea transcateter a valvei aortice (TAVI)

O alternativă modernă, TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation), este o tehnică minim invazivă prin care o valvă artificială este introdusă printr-un cateter, evitând operația pe cord deschis. Este recomandată pacienților cu risc chirurgical crescut sau celor considerați inoperabili prin metoda clasică.

Alegerea strategiei potrivite

Decizia între SAVR și TAVI se ia în cadrul unei echipe medicale specializate, care ia în calcul vârsta pacientului, starea generală de sănătate, anatomia valvei și preferințele personale. O discuție detaliată cu medicul curant este esențială pentru alegerea celei mai bune opțiuni.

Îngrijirea pacientului cu stenoză aortică – Recomandări și stil de viață

Gestionarea stenozei aortice necesită o strategie complexă ce combină monitorizarea medicală atentă cu schimbări importante în stilul de viață. Vizitele periodice la cardiolog sunt esențiale pentru evaluarea progresului bolii, fie că vorbim de o stenoză aortică largă aflată într-un stadiu incipient sau de o stenoză aortică strânsă care necesită intervenții rapide. Frecvența acestor controale variază între 6 luni și 3 ani, în funcție de severitate și de tipul afecțiunii, inclusiv în cazul stenozei aortice degenerative.

Activitatea fizică trebuie adaptată gradului de severitate. Pacienții cu stenoză ușoară sau largă pot continua majoritatea activităților, cu excepția sporturilor de performanță. În formele moderate sau în stenoza aortică degenerativă, este indicată evitarea efortului intens și practicarea unor exerciții blânde, precum mersul pe jos sau înotul.

Regimul alimentar joacă un rol important în menținerea sănătății inimii. O dietă de tip mediteranean, bogată în fructe, legume, pește, nuci și ulei de măsline, poate susține elasticitatea vaselor și încetini procesul de calcificare a valvei. Este recomandată reducerea consumului de grăsimi saturate, zahăr și sare. Hidratarea corectă și porțiile echilibrate contribuie la menținerea greutății optime și la controlul tensiunii arteriale.

Controlul factorilor de risc cardiovascular este esențial. Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, gestionarea diabetului și monitorizarea atentă a tensiunii arteriale ajută la prevenirea complicațiilor.

Complicații și prognostic în stenoza aortică

Complicațiile stenozei aortice pot fi grave și pot pune viața în pericol dacă afecțiunea nu este tratată corect.

• Una dintre cele mai frecvente complicații este insuficiența cardiacă, ce apare atunci când inima nu mai reușește să facă față efortului suplimentar. Se manifestă prin dificultăți de respirație, umflarea picioarelor și oboseală accentuată.
• Tulburările de ritm cardiac, precum fibrilația atrială, pot agrava simptomele și crește riscul de insuficiență cardiacă sau chiar de moarte subită, în special în formele severe. Monitorizarea periodică a ritmului este esențială pentru prevenirea acestor evenimente.
• O altă complicație rară, dar gravă, este endocardita infecțioasă, mai ales în stenoza aortică degenerativă cu calcificări avansate, unde bacteriile se pot fixa ușor pe valva afectată. Igiena orală riguroasă și informarea medicului dentist despre diagnostic sunt măsuri preventive importante.

Prognosticul depinde de severitatea stenozei și de momentul apariției simptomelor. În lipsa simptomelor, chiar și pacienții cu stenoză severă pot avea o supraviețuire bună pe termen mediu. Însă, odată cu apariția dificultății de respirație, durerilor toracice sau sincopelor, speranța de viață scade rapid dacă nu se intervine.

Monitorizarea pe termen lung și respectarea unui regim alimentar echilibrat rămân esențiale pentru menținerea rezultatelor.

Stenoza aortică este o afecțiune serioasă care necesită o abordare medicală specializată și monitorizare atentă. Diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și schimbările în stilul de viață pot îmbunătăți semnificativ prognosticul și calitatea vieții. Dacă ai simptome care sugerează stenoză aortică, este important să consulți un cardiolog pentru evaluare și stabilirea planului de tratament. Nu amâna vizita la medic și ai grijă de sănătatea ta!

Referințe:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167527318338695

https://www.verywellhealth.com/aortic-stenosis-7965999

https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196%2818%2930072-7/fulltext

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Consultă întotdeauna un medic pentru diagnostic și tratament.