Retinopatia diabetică – cauze, simptome, tratament medicamentos și chirurgical

Retinopatia diabetică este o afecțiune oculară progresivă care apare la persoanele cu diabet zaharat, afectând structura și funcția retinei. Boala presupune deteriorarea treptată a vaselor de sânge retiniene, ceea ce poate compromite oxigenarea și nutriția celulelor fotoreceptoare. Este una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului, fiind prezentă la aproximativ 1 din 3 pacienți. Nediagnosticată și netratată, poate duce la pierderea ireversibilă a vederii. În funcție de stadiu, tratamentul include control glicemic strict, terapii laser, injecții intravitreene sau proceduri chirurgicale complexe.

Află în articolul următor care sunt cauzele, simptomele, metodele de diagnostic și cele mai noi opțiuni de tratament pentru retinopatia diabetică.

Rezumat:

1. Retinopatia diabetică este principala cauză de pierdere a vederii la adulții cu diabet și apare din cauza deteriorării vaselor mici de sânge din retină.
2. Boala poate evolua fără simptome evidente, de aceea controalele oftalmologice regulate sunt esențiale pentru diagnostic precoce și prevenirea complicațiilor.
3. În formele avansate, tratamentul include injecții intravitreene, fotocoagulare laser sau intervenții chirurgicale precum vitrectomia, în funcție de severitatea afectării retiniene.

Ce este retinopatia diabetică?

Retinopatia diabetică este o complicație microvasculară severă a diabetului zaharat, reprezentând principala cauză de pierdere a vederii la adulții cu vârste între 20 și 74 de ani. Apare în contextul expunerii cronice la hiperglicemie, care afectează structura și funcția vaselor capilare retiniene. Astfel, se produc modificări patologice progresive la nivelul microcirculației oculare, cu afectarea oxigenării și a metabolismului celulelor fotoreceptoare.

Fiziopatologic, hiperglicemia activează căi metabolice anormale (precum calea poliol, PKC, hexozamină) ce induc stres oxidativ, inflamație vasculară și disfuncție endotelială. În timp, aceste procese duc la îngroșarea membranei bazale, pierderea celulelor pericite și apariția microanevrismelor — primele leziuni observabile clinic. Boala progresează de la forme non-proliferative, cu afectare vasculară focală, până la forme proliferative, marcate de neovascularizație și risc crescut de hemoragii și dezlipire de retină.

O entitate asociată este maculopatia diabetică, care afectează zona maculară responsabilă de vederea centrală. Edemul macular diabetic apare din cauza creșterii permeabilității vasculare și acumulării de lichid în retină, ceea ce conduce la scăderea acuității vizuale.

În prevenția complicațiilor diabetice, pe lângă controlul glicemic optim și monitorizarea oftalmologică periodică, pot fi avute în vedere și soluții adjuvante din sfera terapiei nutriționale. Produsele bogate în antioxidanți, antiinflamatoare naturale și substanțe cu efecte hipoglicemiante pot contribui la menținerea sănătății vasculare și la reducerea stresului oxidativ sistemic.

În acest sens, protocolul „Diabetul Sub Control Premium” oferă o soluție naturală complementară, alcătuită din:

• Suc de Aronia 100% natural (3L) – reglează glicemia și îmbunătățește răspunsul insulinic;
• Berberine Forte (500 mg) – susține sensibilitatea celulară la insulină și reduce glicemia în mod natural;
• Magneziu Lipozomal (320 mg) – cu absorbție superioară, contribuie la echilibrul glicemic și la prevenirea diabetului de tip 2.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Pentru un plus de protecție antioxidantă, poți introduce în rutina zilnică și sucul de afine siberiene – o sursă rară și valoroasă de resveratrol și antioxidanți de înaltă potență, esențiali pentru protejarea vaselor de sânge și a retinei.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Tipuri de retinopatie diabetică

Clasificarea retinopatiei diabetice se bazează pe prezența sau absența neovascularizației (formarea de vase de sânge noi anormale) și ajută la stabilirea tratamentului și evaluarea riscului de complicații. Se disting două forme principale: retinopatia diabetică neproliferativă și retinopatia diabetică proliferativă.

Retinopatia diabetică neproliferativă (RDNP)

Reprezintă stadiul precoce al bolii. În această fază, vasele mici de sânge de la nivelul retinei sunt afectate, dar nu se formează vase noi. Pot fi observate:

• Microanevrisme – dilatații ale capilarelor retiniene, vizibile ca pete roșii;
• Hemoragii punctiforme;
• Exudate dure (depozite de grăsimi sau proteine);
• Zone de ischemie (porțiuni ale retinei cu circulație sanguină redusă).

RDNP este clasificată în funcție de severitate:

• Ușoară – prezența izolată a microanevrismelor;
• Moderată – microanevrisme multiple, hemoragii, exudate și anomalii vasculare;
• Severă – afectare extinsă a vaselor, cu risc crescut de progresie către forma proliferativă.

Retinopatia diabetică proliferativă (RDP)

Este forma avansată a bolii. În urma scăderii oxigenării retinei, organismul răspunde prin formarea de vase noi anormale (neovascularizație), care sunt fragile și pot sângera ușor. Aceste vase cresc pe retină sau în corpul vitros și pot duce la:

• Hemoragii vitreene (sângerări în interiorul ochiului);
• Proliferare fibrovasculară, cu risc de tracțiune și dezlipire de retină;
• Glaucom neovascular, o formă gravă de glaucom secundar.

Nu toate cazurile de retinopatie neproliferativă evoluează spre forma proliferativă. Însă riscul este mai mare în caz de diabet de lungă durată, valori glicemice necontrolate, hipertensiune arterială sau dislipidemie. Fără tratament, retinopatia proliferativă poate duce la pierderea ireversibilă a vederii.

Simptomele retinopatiei diabetice

Retinopatia diabetică poate evolua mult timp fără simptome vizibile. În stadiile incipiente, pacienții nu resimt modificări ale vederii, motiv pentru care sunt esențiale controalele oftalmologice periodice, chiar și în absența disconfortului vizual.

Pe măsură ce boala avansează, apar simptome progresive:

• Vedere încețoșată, inițial intermitentă, care devine treptat persistentă. Poate afecta atât vederea de aproape, cât și pe cea la distanță.
• Pete întunecate (muscae volitantes) – semnalează posibile hemoragii retiniene. Acestea pot fi mici și mobile sau pot obstrucționa parțial câmpul vizual.
• Deformarea imaginilor (metamorfopsie) – liniile drepte apar curbate, mai ales când este afectată macula.
• Scotom central – o zonă întunecată în centrul câmpului vizual, care interferează cu cititul și recunoașterea fețelor.
• Adaptare dificilă la lumină – tranziția de la lumină la întuneric (sau invers) este întârziată, afectând activitățile precum condusul noaptea.
• Pierderea vederii periferice – apare în formele avansate, ca urmare a proliferării vaselor noi și a tracțiunii retiniene.

Orice modificare de vedere, chiar discretă, necesită evaluare oftalmologică rapidă. Intervenția precoce poate preveni pierderea ireversibilă a vederii.

Diagnosticul retinopatiei diabetice

Stabilirea unui diagnostic corect în retinopatia diabetică presupune o evaluare sistematică, care începe cu anamneza completă. Medicul oftalmolog va analiza istoricul medical al pacientului, punând accent pe durata diabetului, nivelul controlului glicemic, existența complicațiilor microvasculare și tratamentele urmate.

Examenul oftalmologic complet reprezintă baza diagnosticului și include:

• măsurarea acuității vizuale,
• evaluarea reflexelor pupilare,
• examinarea segmentului anterior,
• oftalmoscopia indirectă după dilatarea pupilelor – etapa crucială, ce permite vizualizarea în detaliu a fundului de ochi.

Aceasta oferă o imagine completă asupra retinei, facilitând identificarea leziunilor tipice: microanevrisme, hemoragii, exudate, anomalii venoase, neovascularizație și semne de ischemie retiniană.

Pentru documentarea și monitorizarea evoluției bolii se utilizează:

• Fotografia fundului de ochi – tehnică standardizată pentru înregistrarea și compararea modificărilor retiniene în timp.
• Angiografia cu fluoresceină – metodă de referință pentru investigarea circulației retiniene. Evidențiază scurgerile vasculare, zonele de hipoperfuzie și vasele anormale (neovascularizație). Se realizează prin injectarea intravenoasă a fluoresceinei și captarea de imagini seriate ale retinei.
• Tomografia în coerență optică (OCT) – indispensabilă în evaluarea edemului macular diabetic. Oferă imagini în secțiune ale retinei, permițând măsurarea grosimii și identificarea lichidului intraretinian sau subretinian. În plus, permite analiza structurii celulelor fotoreceptoare, un indicator important pentru prognosticul vizual.

Frecvența evaluărilor oftalmologice se stabilește în funcție de severitatea bolii:

• Pacienți fără retinopatie: control anual.
• Retinopatie neproliferativă ușoară: la 6–12 luni.
• Forme moderate sau severe: la 3–6 luni.
• Retinopatie proliferativă: controale frecvente, la 2–4 luni, în funcție de evoluție și tratament.

Tratamentul retinopatiei diabetice

Tratamentul retinopatiei diabetice este adaptat în funcție de stadiul bolii și urmărește prevenirea deteriorării ireversibile a retinei. În formele incipiente (retinopatie neproliferativă ușoară), controlul strict al glicemiei este prioritar. Menținerea hemoglobinei glicate sub 7% reduce semnificativ riscul de progresie. Monitorizarea periodică (la 6–12 luni) este esențială în aceste cazuri.

În formele avansate, intervențiile sunt orientate către oprirea neovascularizației și reducerea edemului macular:

1. Terapie medicamentoasă (injecții intravitreene)

• Agenți anti-VEGF:
  • Ranibizumab, Aflibercept, Bevacizumab
  • Blochează factorul de creștere endotelial vascular, reducând formarea vaselor anormale și permeabilitatea capilară.
  • Protocolul uzual include 3 injecții lunare inițiale, urmate de administrări „pro re nata” (la nevoie), în funcție de răspunsul clinic și imaginea OCT.
• Corticosteroizi intravitreeni:
  • Triamcinolon, implanturi cu dexametazonă
  • Indicați în edemul macular refractar la anti-VEGF sau în caz de contraindicații. Au efect antiinflamator și anti-edematos, dar pot crește riscul de hipertensiune oculară sau cataractă.

2. Tratament laser

• Fotocoagulare panretiniană (PRP)
  • Indicat în retinopatia proliferativă activă.
  • Scade producția locală de VEGF prin distrugerea zonelor ischemice.
  • Eficientă în prevenirea hemoragiilor vitreene și a dezlipirii de retină.

3. Intervenție chirurgicală

• Vitrectomie pars plana
  • Indicații: hemoragie persistentă, dezlipire de retină tracțională, edem macular refractar sau proliferare fibrovasculară severă.
  • Se asociază adesea cu endofotocoagulare laser și, uneori, cu tamponament intern (gaz/ulei de silicon).
  • Recuperarea vizuală variază în funcție de statusul maculei și de severitatea leziunilor anterioare.

4. Terapie adjuvantă

• Picături oftalmice (lacrimi artificiale, antiinflamatoare locale) pot fi utilizate în managementul simptomelor oculare asociate (uscăciune, iritație), dar nu influențează evoluția retinopatiei.

Prevenirea retinopatiei diabetice

Prevenirea retinopatiei diabetice reprezintă o componentă esențială în managementul pe termen lung al diabetului zaharat, iar succesul acesteia depinde de controlul metabolic riguros, intervențiile asupra stilului de viață și monitorizarea oftalmologică periodică.

• Controlul glicemic este prioritar: menținerea hemoglobinei glicate (HbA1c) sub 7% s-a dovedit eficientă în reducerea riscului de complicații microvasculare, inclusiv retinopatia. Acest obiectiv se atinge prin aderență la tratament, automonitorizarea glicemiei și ajustarea terapiei în funcție de răspunsul metabolic.
• Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc independent pentru progresia retinopatiei. Valori tensionale menținute sub 140/90 mmHg (sau mai scăzute, în cazul pacienților cu risc cardiovascular crescut) contribuie semnificativ la protejarea microcirculației retiniene.
• Dislipidemia trebuie, de asemenea, corectată. Menținerea colesterolului LDL și a trigliceridelor în limite normale scade riscul complicațiilor oculare, mai ales când este asociată cu un bun control glicemic și tensional.
• Intervențiile asupra stilului de viață sunt fundamentale.
• Activitatea fizică regulată (minimum 150 de minute pe săptămână, de intensitate moderată) sporește sensibilitatea la insulină, îmbunătățește controlul glicemic și scade riscul de evenimente cardiovasculare.

Alte recomandări

• Dieta echilibrată, cu aport adecvat de fibre, grăsimi sănătoase și un consum redus de zaharuri simple și grăsimi saturate, susține metabolismul și contribuie la menținerea unei greutăți optime. În plus, alimentele bogate în antioxidanți pot oferi protecție suplimentară împotriva stresului oxidativ retinian.
• Renunțarea la fumat este o măsură esențială. Fumatul agravează afectarea vasculară și accelerează progresia bolilor microvasculare, inclusiv retinopatia diabetică. Pacienții trebuie încurajați activ să renunțe la acest obicei și să beneficieze de sprijin specializat pentru a reuși.
• Nu în ultimul rând, evaluările oftalmologice periodice permit depistarea precoce a leziunilor retiniene și inițierea tratamentului în stadii incipiente. Pentru pacienții cu diabet de tip 1, screeningul oftalmologic trebuie efectuat la 5 ani de la diagnostic, iar pentru cei cu diabet de tip 2, imediat după diagnosticare. Ulterior, frecvența controalelor este stabilită în funcție de severitatea modificărilor retiniene, variind de la 1 an la câteva luni în formele avansate.

În concluzie, retinopatia diabetică este o afecțiune complexă, dar gestionabilă. Prin prevenție, diagnostic precoce și tratament adecvat, putem proteja vederea și îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu diabet. Fii proactiv și ia măsuri pentru a-ți proteja vederea!

Disclaimer! Informațiile prezentate în acest material au scop informativ și nu înlocuiesc consultația medicală de specialitate. Pentru diagnostic, evaluare și tratament adecvat, adresează-te întotdeauna unui medic oftalmolog sau diabetolog.

Referințe:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diabetic-retinopathy/symptoms-causes/syc-20371611;
2. https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/diabetic-retinopathy;
3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8591-diabetic-retinopathy;
4. https://www.healthdirect.gov.au/diabetic-retinopathy;
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35926946/.