Long COVID (COVID prelungit)- ce este, simptome, probleme și recuperare
Long COVID, cunoscut și sub denumirea de COVID prelungit sau sindrom post-COVID, a devenit o realitate pentru milioane de persoane. Această afecțiune complexă se manifestă prin persistența sau reapariția simptomelor după ce faza acută a infecției cu SARS-CoV-2 s-a încheiat. Multe persoane se confruntă cu oboseală cronică, dificultăți respiratorii sau probleme cognitive care afectează activitățile zilnice. Complicațiile COVID variază de la ușoare la severe și pot necesita o abordare medicală specializată.
Acum că ai o imagine de ansamblu, hai să aprofundăm ce înseamnă Long COVID cu adevărat.
Rezumat:
- Long COVID înseamnă simptome care persistă sau reapar după infecția cu SARS-CoV-2, adesea la cel puțin 3 luni de la episodul acut și fără altă explicație clară.
- Cele mai frecvente manifestări sunt oboseala severă cu intoleranță la efort, dificultățile respiratorii și „brain fog” (probleme de atenție, memorie, concentrare), uneori cu palpitații, dureri și tulburări de somn.
- Diagnosticul se bazează pe evaluare medicală și excluderea altor cauze, iar recuperarea cere dozarea efortului, reabilitare ghidată și consult rapid dacă apar semne de alarmă (lipsă de aer în repaus, durere toracică, saturație scăzută, confuzie, leșin).
Ce este Long COVID
Long COVID, numit și post-COVID-19 condition sau post-COVID conditions, este o afecțiune cronică asociată unei infecții cu SARS-CoV-2, în care efectele bolii persistă sau apar după faza acută. Conform CDC, Long COVID este prezent atunci când această stare se menține cel puțin trei luni după infecție și poate avea un curs continuu, recurent sau progresiv, afectând unul sau mai multe sisteme ale organismului.
Din perspectiva Organizației Mondiale a Sănătății, post-COVID-19 condition este diagnosticată, de regulă, la aproximativ trei luni de la debutul infecției și presupune persistența manifestărilor pentru cel puțin două luni, fără o altă explicație medicală care să le justifice.
Pentru stabilirea diagnosticului nu este obligatoriu să existe un test pozitiv documentat anterior; contează istoricul unei infecții probabile sau confirmate și excluderea altor cauze.
Simptome frecvente în Long COVID
Manifestările Long COVID pot fi diferite de la o persoană la alta și pot implica mai multe sisteme ale organismului. Cele mai des raportate includ:
- oboseală persistentă, cu toleranță redusă la efort și recuperare lentă după activități obișnuite;
- dificultăți respiratorii, precum senzația de lipsă de aer, tuse prelungită sau apăsare toracică;
- tulburări cognitive, denumite frecvent brain fog, cu afectarea atenției, concentrării și memoriei;
- cefalee, tulburări de somn, palpitații, dureri musculare sau articulare;
- anxietate și depresie, care pot apărea pe fondul stresului fizic și emoțional asociat unei afecțiuni de durată.
Intensitatea poate varia mult, iar manifestările pot exista în combinații diferite. La unele persoane apar doar câteva, în timp ce la altele pot alterna de la o zi la alta, ceea ce face dificilă planificarea și menținerea rutinei.
Ca sprijin complementar pentru organism în perioadele de convalescență, opțiuni nutritive bogate în antioxidanți precum Sucul de Aronia 100% Natural, Ecologic – 3L, ecologic, obținut prin presare la rece, fără zahăr, apă sau aditivi, pot fi utile pentru conținutul ridicat de polifenoli și vitamine.
Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro
Se poate consuma simplu sau diluat, de regulă după masă, iar administrarea uzuală este de 100 ml pe zi la adulți, în cure de minimum 3-6 luni, fără a depăși doza recomandată. Pentru copii peste 1,5 ani, se folosește frecvent regula de 1 ml/kg corp. Nu se recomandă în caz de alergie la ingrediente, iar în sarcină sau alăptare este indicat consult medical înainte de consum.
Problemele respiratorii în Long COVID – ce pot însemna și când sunt alarmante
Dificultățile respiratorii pot persista la unele persoane cu Long COVID deoarece infecția inițială poate declanșa inflamație și modificări la nivelul plămânilor și al căilor respiratorii, iar uneori aceste efecte continuă și după trecerea episodului acut. În plus, pot contribui și mecanisme precum afectarea țesutului pulmonar, inflamația sistemică prelungită, dereglări cardiovasculare sau disfuncții ale sistemului nervos autonom, iar combinația diferă de la un pacient la altul.
Există însă situații în care dificultățile de respirație trebuie evaluate de urgență. Semnele de alarmă includ:
- lipsă severă de aer în repaus sau agravare bruscă a dispneei;
- durere toracică intensă sau senzație puternică de apăsare în piept;
- saturație scăzută a oxigenului, dacă este monitorizată acasă;
- tuse cu sânge;
- confuzie, amețeală marcată sau stare de leșin;
- cianoză, adică colorarea albăstruie a buzelor sau a unghiilor;
- febră înaltă asociată cu dificultăți respiratorii.
Oboseala după COVID – cum diferă de oboseala „normală” și cum o gestionezi
Oboseala din Long COVID este diferită de oboseala obișnuită. De regulă, este persistentă, apare chiar și după eforturi mici și poate fi disproporționată față de activitatea depusă. De exemplu, în unele cazuri se accentuează după efort fizic sau intelectual, fenomen numit stare de rău post-efort, care poate dura ore sau chiar zile.
Spre deosebire de epuizarea normală, care se ameliorează după somn sau repaus, oboseala asociată Long COVID poate rămâne intensă în ciuda odihnei. Din acest motiv, mulți oameni simt că nu au energie nici pentru activitățile de bază și își reduc semnificativ ritmul de viață.
Gestionarea acestei oboseli presupune măsuri practice și consecvente, adaptate toleranței fiecăruia:
- dozarea efortului, adică alternarea activităților cu pauze planificate și evitarea „forțării” în zilele mai bune;
- stabilirea unei rutine zilnice realiste, cu prioritizarea sarcinilor esențiale și împărțirea activităților în pași mici;
- somn cât mai regulat, hidratare adecvată și alimentație echilibrată, pentru a susține recuperarea;
- reducerea stresului prin tehnici simple de relaxare, deoarece stresul poate amplifica epuizarea.
Diagnosticul pentru Long COVID
Sursa foto: Freepik.com
Stabilirea diagnosticului de Long COVID se bazează în principal pe evaluarea clinică, deoarece nu există un test unic care să confirme afecțiunea. Medicul corelează istoricul unei infecții probabile sau confirmate cu SARS-CoV-2 cu persistența sau apariția unor probleme de sănătate după episodul acut și urmărește, în paralel, excluderea altor cauze.
Pentru a stabili diagnosticul, medicul:
- întreabă când au apărut manifestările, cum au evoluat și dacă a existat o infecție cu COVID-19 (confirmată sau suspectată), inclusiv tratamente și complicații;
- efectuează examen clinic complet, cu evaluarea principalelor sisteme (respirator, cardiovascular, neurologic), în funcție de ce acuză pacientul;
- recomandă analize de sânge orientative, pentru a exclude cauze frecvente care pot mima Long COVID (de exemplu anemie, tulburări tiroidiene, inflamație persistentă, afectare hepatică/renală);
- indică măsurarea saturației de oxigen (pulsoximetrie), mai ales dacă există dificultăți respiratorii;
- poate recomanda investigații țintite, în funcție de tablou: spirometrie și radiografie sau CT toracic pentru evaluarea plămânilor, EKG și eventual ecocardiografie pentru inimă, investigații neurologice atunci când sunt necesare.
Recuperarea după Long COVID
Recuperarea după Long COVID diferă de la o persoană la alta evoluează în pași mici. Progresul poate fi lent și oscilant, cu perioade de ameliorare alternate de episoade de stagnare sau agravări temporare.
Pentru a susține recuperarea, sunt utile câteva măsuri practice:
- stabilește obiective mici, realiste, pe termen scurt, și crește treptat nivelul de activitate, în funcție de toleranță;
- dozează efortul și evită suprasolicitarea, mai ales în zilele în care energia este scăzută;
- dacă există dificultăți respiratorii, urmează un program de reabilitare respiratorie recomandat de specialist, cu exerciții de respirație și antrenament progresiv, adaptat;
- reia activitatea fizică gradual și sub ghidaj, cu exerciții ușoare și monitorizare, pentru a preveni accentuarea simptomelor;
- ține un jurnal al evoluției, în care notezi activitățile, nivelul de energie și reacția organismului, ca să identifici mai ușor ce îți agravează starea și să oferi medicului informații clare;
- acordă atenție sănătății mintale: consilierea psihologică sau terapia pot ajuta la adaptarea la o afecțiune de durată și la gestionarea anxietății ori a scăderii tonusului.
Când să mergi la medic după Long COVID
Consultul medical este indicat dacă manifestările persistă mai mult de 4 săptămâni după infecția cu COVID-19. Conform ghidurilor NICE, acest interval este relevant pentru evaluare, mai ales când simptomele îți afectează funcționarea zilnică.
Este recomandat să mergi la medic dacă:
- simptomele se agravează treptat sau apar manifestări noi;
- îți scad clar capacitatea de a lucra, de a te îngriji sau de a-ți desfășura activitățile uzuale;
- apar probleme cardiace sau respiratorii importante, precum durere toracică persistentă, palpitații intense, lipsă de aer în repaus sau la efort minim, episoade de leșin sau aproape-leșin;
- apar semne neurologice care trebuie investigate, precum confuzie persistentă, tulburări marcate de memorie, dureri de cap foarte intense, tulburări de echilibru, slăbiciune progresivă sau probleme de coordonare.
În funcție de tabloul clinic, medicul de familie poate recomanda evaluare la specialități precum pneumologie, cardiologie, neurologie sau medicină de recuperare, pentru investigații țintite și un plan de îngrijire adaptat. Dacă simptomele îți reduc semnificativ calitatea vieții, evaluarea mai devreme este de preferat.
În concluzie, Long COVID este o realitate complexă care afectează milioane de persoane. Răbdarea și realismul constituie virtuți importante în acest proces. Recuperarea poate fi lentă și nelineară, dar cu suportul medical adecvat și strategiile potrivite, mulți pacientți reușesc să își îmbunătățească semnificativ calitatea vieții. Fiecare zi poate aduce progres, chiar dacă acesta pare mic!
Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical specializat. Pentru orice simptome persistente sau îngrijorătoare, consultă întotdeauna un medic calificat. Diagnosticul și tratamentul Long COVID necesită evaluare medicală profesională și abordare individualizată.
Referințe:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-long-term-effects/art-20490351;
- https://www.cdc.gov/long-covid/about/index.html;
- https://www.nature.com/articles/s41579-022-00846-2;
- https://www.healthdirect.gov.au/long-covid;
- https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/post-covid-19-condition-(long-covid).
