Keratita – cum o recunoaștem și cum o gestionăm corect
Keratita oculară este o inflamație a corneei provocată de diverși factori, reprezentând una dintre cauzele principale de orbire infecțioasă la nivel global. Această afecțiune este serioasă, necesitând adesea intervenție medicală promptă pentru a preveni diverse complicații grave.
În acest articol, vom explora cauzele și tipurile de keratită, principalele simptome, precum și metodele de diagnostic. Totodată, vom prezenta un plan de îngrijire detaliat, inclusiv tratamentele disponibile și măsurile preventive. Scopul nostru este de a oferi pacienților și îngrijitorilor informații esențiale pentru gestionarea corectă a keratitei și pentru menținerea sănătății oculare.
Keratita – ce este această afecțiune?
Corneea este stratul anterior transparent al ochiului, având o formă convexă și o poziție centrală în anatomia oculară. Rolul său principal este de a permite pătrunderea luminii în ochi și de a contribui la focalizarea acesteia pe retină. De asemenea, acționează ca o barieră protectoare împotriva agenților externi (precum praf, bacterii și substanțe chimice), având un rol esențial în protejarea globului ocular.
Structura corneei este complexă și formată din mai multe straturi care au roluri bine definite:
- Epiteliul – stratul exterior care acționează ca un scut protector și care ajută la regenerarea corneei în caz de mici leziuni;
- Membrana lui Bowman – un strat subțire de colagen care întărește structura corneei și protejează straturile mai profunde;
- Stroma – stratul central, cel mai gros, format din fibre de colagen și apă, care oferă corneei transparență și rezistență;
- Membrana lui Descemet – un strat fin ce acționează ca o membrană de susținere pentru endoteliu;
- Endoteliul – stratul interior al corneei, responsabil de menținerea echilibrului lichidian în cornee și prevenirea edemului.
Fiecare strat are un rol specific în menținerea sănătății și funcționalității ochiului, astfel că afectarea corneei poate influența în mod semnificativ vederea.
Ce este keratita?
Keratita acută reprezintă inflamația sau infecția corneei, putând fi cauzată de diverși factori: agenți infecțioși (bacterii, viruși, fungi), factori mecanici (traume), purtarea lentilelor de contact necorespunzătoare sau factori alergici. Keratita oftalmică, indiferent de cauză, este o afecțiune care trebuie evaluată și tratată de un specialist, având potențialul de a genera complicații severe dacă este ignorată.
Din fericire, sănătatea oculară poate fi ajutată de sucul de morcovi 100% natural și ecologic la 3L. Recunoscut pentru puritatea și calitatea sa, acesta este o alegere ideală pentru a sprijini sănătatea ochilor.
Morcovii sunt surse excelente de betacaroten, un precursor al vitaminei A, esențial pentru vedere. Vitamina A joacă un rol major în protejarea corneei și prevenirea uscăciunii oculare, una dintre cauzele care pot contribui la apariția afecțiunilor precum keratita. De asemenea, ajută la menținerea unei vederi clare, în special în condiții de lumină scăzută și la protejarea ochilor de daunele provocate de radicalii liberi, care pot duce la afecțiuni cronice oculare.
În plus, sucul de morcovi conține antioxidanți puternici precum luteină și zeaxantină. Ei acționează în special în protejarea retinei de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete și de stresul oxidativ. Acești antioxidanți pot reduce riscul de degenerescență maculară și alte afecțiuni care, de-a lungul timpului, afectează vederea.
Alegerea sucului de morcovi de la Aronia Charlottenburg poate fi o soluție excelentă pentru cei ce doresc să sprijine sănătatea oculară prin metode naturale. Acesta va asigura aportul necesar de vitamine și antioxidanți pentru ochi sănătoși.
Keratita oculară – cauze și simptome în funcție de tipul afecțiunii
Keratita oculară poate avea multiple cauze și manifestări, în funcție de tipul afecțiunii. Deși factorii declanșatori și severitatea pot varia, în toate formele de keratită inflamația sau infecția corneei poate afecta vizibilitatea și sănătatea oculară. Descoperă principalele tipuri de keratită și caracteristicile fiecăreia.
Keratita – cauze și simptome
Keratita virală
Keratita infecțioasă este provocată de agenți patogeni precum bacterii, virusuri, fungi sau paraziți. În funcție de microorganismul implicat, manifestările și severitatea variază:
Keratita bacteriană:
- este frecvent asociată cu utilizarea necorespunzătoare a lentilelor de contact, igiena deficitară sau traumatismele oculare. Bacteriile precum Staphylococcus aureus și Pseudomonas aeruginosa sunt cauze comune. Simptomele includ roșeață intensă, durere oculară severă, sensibilitate la lumină, lăcrimare excesivă și vedere încețoșată. Această formă necesită tratament prompt pentru a preveni complicații precum ulcerația corneei.
Keratita herpetică recidivantă:
- provoacă leziuni cauzate de virusul Herpes simplex (HSV). Keratita herpetică la ochi poate duce la inflamație recurentă și cicatrizare corneeană. Are simptome similare cu cele bacteriene, dar însoțite uneori de ulcere dureroase sau vezicule pe cornee.
Keratita fungică:
- apare de obicei după traumatisme oculare cauzate de materiale organice (precum așchii de lemn) sau prin utilizarea lentilelor de contact contaminate. Fungi precum Fusarium, Aspergillus și Candida pot pătrunde în cornee, determinând simptome ca roșeața, senzația de corp străin și durerea oculară. Keratita fungică progresează mai lent decât cea bacteriană, însă necesită tratament antifungic specific.
Keratita parazitară:
- cunoscută și sub denumirea de keratită cu Acanthamoeba, aceasta este o infecție rară, dar severă, cauzată de paraziți din genul Acanthamoeba, care pot fi întâlniți în apa contaminată. Este caracterizată prin durere severă, senzația de corp străin și inflamație intensă, iar tratamentul este dificil, având o durată îndelungată.
Keratita non-infecțioasă
Keratita non-infecțioasă apare în lipsa unui agent patogen și este, de obicei, legată de factori mecanici, reacții alergice sau condiții autoimune:
Keratita traumatică:
- se dezvoltă în urma unui traumatism ocular, cum ar fi zgârierea corneei, expunerea la substanțe chimice sau radiații ultraviolete. Simptomele includ roșeață, lăcrimare, sensibilitate la lumină și disconfort ocular. În funcție de severitatea traumei, poate necesita tratament pentru a preveni infecțiile secundare și pentru a grăbi vindecarea.
Keratita de expunere:
- este rezultatul uscării excesive a corneei, care poate apărea la persoanele care nu își închid complet pleoapele (condiție cunoscută ca lagoftalmie). Această uscăciune produce senzația de arsură, iritație și disconfort ocular. Tratamentul se concentrează pe protejarea ochiului și restabilirea lubrifierii corneei.
Keratita alergică:
- este o reacție inflamatorie la contactul cu alergenii (precum polenul, praful sau părul de animale). Simptomele includ mâncărime, roșeață, senzația de arsură și lăcrimare. Această formă de keratită este adesea sezonieră și necesită tratamente antialergice.
Keratita autoimună:
- poate apărea la persoanele cu afecțiuni autoimune, precum sindromul Sjögren sau artrita reumatoidă, care afectează glandele lacrimale și producția de lacrimi. Simptomele includ uscăciune oculară extremă, durere și disconfort ocular. Tratamentul implică lubrifierea ochiului și gestionarea bolii autoimune de bază.
Keratita fototoxică
- Keratita fototoxică este o inflamație a corneei cauzată de expunerea excesivă la radiații ultraviolete (UV). Aceasta este cunoscută și sub denumirea de „orbire de zăpadă” sau „arsură corneeană”. Apare la persoanele expuse la surse intense de radiații UV, precum soarele puternic, fără protecție adecvată, sau lucrul cu aparate de sudură. Simptomele se manifestă în câteva ore de la expunere și includ senzația de arsură, durere oculară, fotofobie (sensibilitate la lumină) și lăcrimare excesivă. Tratamentul presupune reducerea expunerii la lumină și aplicarea de soluții oftalmice lubrifiante pentru a calma simptomele.
Keratita neutrofică
- Keratita neutrofică apare din cauza afectării nervilor corneeni, ceea ce împiedică perceperea durerii și a disconfortului, reducând reflexele normale de protecție ale ochiului. Astfel, chiar și leziunile minore sau iritațiile pot evolua în afecțiuni grave. Aceasta este o formă rară de keratită, asociată cu afecțiuni neurologice, traumatisme chirurgicale sau utilizarea prelungită a anumitor medicamente. Simptomele pot fi minore, dar pe termen lung, keratita neutrofică poate produce ulcerații profunde și cicatrici, necesitând o monitorizare atentă și tratament specific.
Keratita punctată superficială
- Este o inflamație ușoară a stratului exterior al corneei (epiteliul), caracterizată prin mici leziuni sau puncte care afectează suprafața corneei. Keratita punctată poate fi cauzată de iritanți externi, factori alergici sau utilizarea lentilelor de contact. Simptomele includ roșeață, senzație de arsură, disconfort ocular și sensibilitate la lumină. De obicei, această formă de keratită răspunde bine la tratamentele lubrifiante și antiinflamatoare.
Keratita interstițială
- Keratita interstițială afectează stroma, stratul central al corneei, și este adesea asociată cu infecții virale sau afecțiuni autoimune. Infecția cu sifilis sau virusul herpes simplex poate duce la această formă de keratită. Simptomele includ vedere încețoșată, sensibilitate la lumină, durere și, în cazuri severe, cicatrizare corneană. Tratamentul depinde de cauza infecțioasă sau autoimună și poate include antivirale, antibiotice sau corticosteroizi.
Keratita marginală
- Keratita marginală este o formă de inflamație a marginii corneene, de obicei cauzată de o reacție imunologică la toxinele bacteriene (de exemplu, toxinele Staphylococcus). Este frecvent întâlnită la persoanele cu blefarită. Simptomele includ disconfort ocular, roșeață și senzația de corp străin. Aceasta necesită tratament cu antiinflamatoare și, uneori, antibiotice topice.
Keratita disciformă
- Este o inflamație a stromei corneene care provoacă edem sub formă de disc și opacitate centrală. Este adesea rezultatul unei infecții virale (cum ar fi herpesul). Simptomele includ vedere încețoșată și disconfort ocular. Tratamentul implică antivirale și corticosteroizi pentru a reduce inflamația și a preveni cicatrizarea.
Keratita lagoftalmică
- Aceasta poate fi cauzată de lagoftalmie (incapacitatea de a închide pleoapele complet), asociată cu paralizia facială sau alte afecțiuni. Simptomele includ uscăciune, iritație și disconfort ocular. Tratamentul se concentrează pe protecția ochiului prin utilizarea de lubrifianți și închiderea parțială sau completă a pleoapelor, în cazuri severe.
Keratita stromală
- Keratita stromală afectează stratul profund al corneei (stroma) și poate apărea ca o complicație a infecțiilor herpetice sau a bolilor autoimune. Aceasta determină opacități profunde în cornee, vedere încețoșată și durere. Tratamentul este complex, incluzând corticosteroizi pentru reducerea inflamației și antivirale pentru prevenirea infecțiilor virale recurente.
Keratita neurotrofică
- Este o formă rară de keratită, cauzată de pierderea sensibilității corneei, ceea ce împiedică detectarea durerii și a iritației. Poate apărea ca urmare a unor intervenții chirurgicale sau leziuni nervoase. Simptomele pot fi minore inițial, dar pe termen lung, afecțiunea poate produce ulcerații corneene severe. Tratamentul presupune monitorizare atentă și lubrifiere constantă a ochiului.
Keratita punctiformă
- Keratita punctiformă se caracterizează prin mici leziuni sau puncte pe suprafața corneei, adesea cauzate de iritații externe sau infecții virale minore. Simptomele includ disconfort, roșeață și vedere ușor încețoșată. Aceasta răspunde bine la lubrifianți oculari și măsuri de protecție.
Keratita superficială cronică
- Keratita superficială cronică este o inflamație de lungă durată a stratului superficial al corneei, care poate fi asociată cu alergii, uscăciunea oculară sau alte afecțiuni iritative. Aceasta produce iritație oculară constantă, disconfort și vedere încețoșată. Tratamentul se bazează pe lubrifierea ochilor și evitarea factorilor declanșatori.
Keratita la ochi – metode de diagnosticare și gestionare
Având în vedere varietatea factorilor declanșatori și riscul crescut de complicații, un diagnostic corect și o gestionare promptă sunt esențiale. Capitolul de față detaliază principalele metode de diagnosticare ale keratitei. Acesta include, totodată, diferitele opțiuni de gestionare și prevenire.
Keratita și metodele de diagnostic – care sunt acestea?
Diagnosticul keratitei implică mai multe tehnici și instrumente oftalmologice. Acestea ajută la identificarea tipului de inflamație și la determinarea cauzei. Printre cele mai utilizate metode se numără:
- Examinarea folosind lampa cu fante: permite o evaluare detaliată a corneei, fiind utilă pentru detectarea inflamației, edemului și leziunilor.
- Colorarea cu fluoresceină: aplicarea acestui colorant evidențiază leziunile epiteliale sub lumină UV, facilitând identificarea tipului și severității keratitei.
- Cultura microbiană și examenul citologic: recoltarea materialului de pe cornee ajută la identificarea agenților infecțioși și a caracteristicilor inflamatorii, necesare pentru tratamentul adecvat.
- Teste serologice și imagistică: detectează anticorpi specifici și oferă imagini detaliate ale stromei, esențiale pentru cazurile autoimune.
- Testarea sensibilității corneene: evaluarea funcției nervoase a corneei este utilă pentru diagnosticarea keratitei neurotrofice.
Plan de îngrijire pentru keratită – cum poate fi gestionată eficient?
Tratamentul keratitei corneene variază în funcție de tipul și cauza acesteia. În general, metodele de tratament urmăresc reducerea inflamației, eliminarea infecției și prevenirea cicatrizării corneei.
Tratamentul antimicrobian pentru keratita bacteriană constă în administrarea de antibiotice topice adaptate la agentul patogen, iar pentru keratita fungică sau parazitară se folosesc antifungice și antiparazitare. În cazurile de keratită herpetică și alte infecții virale, se utilizează antivirale precum aciclovirul sau ganciclovirul pentru a limita replicarea virusului. Corticosteroizii sunt aplicați cu precauție în keratita neinfecțioasă sau autoimună, dar în keratita virală trebuie utilizați doar sub supraveghere medicală.
Pentru keratita care provoacă uscăciune oculară, se recomandă lacrimi artificiale și geluri lubrifiante. În cazurile severe, poate fi necesară închiderea parțială a pleoapelor. În situațiile grave sau cu cicatrici corneene extinse, se poate apela la chirurgia corneană, inclusiv transplantul de cornee, pentru a restabili vederea afectată.
Keratita bacteriană și alte forme ale afecțiunii – cum se pot preveni ele?
Prevenirea keratitei severe presupune o serie de măsuri de igienă și de protecție oculară, în special pentru persoanele care poartă lentile de contact sau au un risc crescut de infecții oculare. Printre recomandările de prevenție se numără:
- Igiena lentilelor de contact: respectarea regulilor de igienă și de utilizare a lentilelor de contact este esențială pentru prevenirea infecțiilor bacteriene și fungice. Lentilele trebuie curățate și depozitate corect, iar utilizatorii trebuie să evite dormitul cu lentile de contact, dacă nu sunt concepute special pentru purtare continuă.
- Protecția oculară în medii contaminate: utilizarea ochelarilor de protecție în medii prăfuite sau expuse la substanțe chimice ajută la evitarea iritațiilor și a contaminării oculare.
- Tratamentul prompt al afecțiunilor sistemice: bolile autoimune și infecțiile virale trebuie gestionate corespunzător pentru a reduce riscul de complicații oculare.
Așadar, keratita reprezintă o afecțiune oculară serioasă care necesită diagnosticare și tratament adecvat. O gestionare corectă a acestei inflamații poate preveni complicațiile severe, protejând astfel sănătatea oculară și menținând claritatea vederii pe termen lung.
Referințe:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/keratitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559014/
https://eyewiki.org/Bacterial_Keratitis
https://www.healthline.com/health/keratitis
Sursă foto: Shutterstock.com
