Fibrilație atrială: cum să recunoști simptomele și să gestionezi eficient această afecțiune cardiacă?
Dacă ai palpitații, oboseală excesivă, dificultăți de respirație și amețeli recurente, cel mai probabil suferi de fibrilație atrială. Potrivit datelor recente, aceasta afectează aproximativ 3% din populația generală. Cu toate acestea, prevalența poate fi mult mai mare în anumite grupuri de vârstă și în rândul persoanelor cu condiții medicale preexistente. Ținând cont că poate duce la complicații, precum AVC sau insuficiență cardiacă, această formă de aritmie trebuie depistată din timp și tratată cu rigurozitate.
Fibrilație atrială – simptome, clasificare și cauze
Fibrilația atrială este una dintre cele mai comune tulburări de ritm cardiac întâlnite în practica medicală. Conform definiției, fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac caracterizată de activitate electrică neregulată și rapidă în atriile inimii. Acest lucru determină contracții neregulate și haotice ale atriilor.
Deși mulți oameni pot să nu prezinte simptome evidente, această afecțiune poate crește semnificativ riscul de complicații cardiovasculare. Din acest motiv, înțelegerea simptomelor și cauzelor acestei afecțiuni este esențială pentru diagnosticarea timpurie.
Tipurile de fibrilație atrială – care sunt acestea?
Fibrilația atrială reprezintă una dintre cele mai frecvente aritmii cardiace întâlnite în practica clinică. Însă, în ciuda prevalenței sale ridicate, această afecțiune nu este o entitate uniformă. Există mai multe tipuri distincte de fibrilație atrială și pot fi clasificate astfel:
Fibrilația atrială paroxistică
Aceasta este o formă episodică în care ritmul cardiac anormal începe brusc și se oprește spontan în decurs de 7 zile. Episoadele pot fi recurente și pot varia în durată și intensitate.
Fibrilația atrială persistentă
În contrast cu forma paroxistică, fibrilația atrială persistentă este definită ca fiind prelungită, persistentând timp de mai mult de 7 zile. În acest caz, ritmul cardiac anormal necesită intervenție medicală pentru a fi restabilit la ritmul sinusoidal normal.
Fibrilația atrială cu ritm rapid
Această afecțiune este o formă specifică a fibrilației atriale în care inima prezintă o activitate electrică anormală și rapidă în atriile sale (cele două camere superioare ale inimii). În această situație, ritmul cardiac este extrem de rapid, cu o frecvență cardiacă în general de peste 100-120 de bătăi pe minut.
Fibrilația atrială cu ritm rapid poate fi asociată cu simptome intense, precum palpitații puternice, dificultăți de respirație și uneori chiar leșin. Ritmul cardiac rapid poate afecta capacitatea inimii de a pompa eficient sângele în întregul corp. Acest lucru poate duce la complicații cardiace serioase.
Fibrilația atrială permanentă
Aceasta este o formă în care ritmul cardiac anormal devine stabilit și nu poate fi reconvertit în ritmul normal. Poate fi o etapă finală în evoluția fibrilației atriale sau poate fi aleasă ca strategie de management în anumite situații clinice.
Fibrilația atrială subclinică
Fibrilația atrială subclinică este o formă mai puțin evidențiată a acestei afecțiuni cardiace. În acest caz, activitatea electrică a atriilor poate fi detectată doar prin monitorizare electrocardiografică continuă sau prin alte tehnici de diagnosticare. În general, pacienții pot să nu prezinte simptome evidente. Cu toate acestea, afecțiunea poate fi asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral.
Fibrilația atrială non-valvulară vs. valvulară
O altă clasificare importantă a fibrilației atriale se referă la prezența sau absența bolii valvulare cardiace asociate. Fibrilația atrială non-valvulară se dezvoltă în absența bolii valvulare cardiace. Pe de altă parte, fibrilația atrială valvulară este asociată cu tulburări ale valvelor inimii, cum ar fi stenoza mitrală sau insuficiența mitrală.
Fibrilație atrială – simptome și factori de risc
Această afecțiune cardiacă complexă are o varietate de simptome și factori de risc. Identificarea precoce a acestora poate reduce riscul de complicații asociate acestei afecțiuni cardiace comune. Este important de menționat că unele persoane pot fi asimptomatice și nu prezintă nicio manifestare clinică a fibrilației atriale. În aceste cazuri, afecțiunea poate fi descoperită în timpul unui examen medical de rutină.
Simptomele asociate fibrilației atriale pot varia de la ușoare la severe și pot include:
- Palpitații: senzația de bătăi rapide, neregulate sau puternice ale inimii.
- Dispnee: dificultate în respirație, care poate apărea chiar și în timpul activităților ușoare.
- Oboseală: stare de oboseală excesivă sau epuizare neobișnuită.
- Amețeli sau leșin: senzația de amețeală sau tendința de a leșina.
- Durere toracică: disconfort sau durere în zona pieptului.
- Slăbiciune: senzație generală de slăbiciune sau epuizare.
Deși cauza exactă a acestei afecțiuni poate fi complexă și uneori neclară, există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea dezvoltării fibrilației atriale. Iată câțiva dintre aceștia:
Stilul de viață
Fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea și lipsa de activitate fizică pot crește riscul de fibrilație atrială. Fumatul și consumul de alcool pot afecta direct structura și funcția inimii, în timp ce obezitatea duce la apariția altor boli cronice. Acestea sunt, la rândul lor, factori de risc. În cazul în care nu există complicații, afecțiunea poate fi ținută sub control prin dietă. Printre cei mai importanți nutrienți se numără Omega-3, magneziul, fibrele și antioxidanții.
Poți avea parte de toți acești nutrienți consumând în fiecare zi Sucul de Aronia și Cătină la 3L ECO. Aronia și cătina au fost studiate de medici din întreaga lume pentru proprietățile lor benefice. Datorită conținutului lor ridicat de antioxidanți, inclusiv polifenoli, flavonoide și vitamine, aronia și cătina pot ajuta la protejarea celulelor inimii.
Consumul regulat al acestui suc poate contribui la reglarea tensiunii arteriale și reducerea riscului de infarct miocardic. Antioxidanții din aronia și cătina contribuie, de asemenea, la reducerea inflamației, îmbunătățirea circulației și sănătatea sistemului imunitar. Prin urmare, includerea acestui suc în dieta ta poate aduce multiple beneficii pentru sănătatea inimii tale!
Vârsta înaintată
Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de a dezvolta această afecțiune crește semnificativ. Acest lucru se datorează în principal modificărilor structurale și funcționale ale inimii care apar odată cu îmbătrânirea, precum și acumulării altor factori de risc de-a lungul timpului.
Bolile cardiovasculare
Hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică și insuficiența cardiacă sunt afecțiuni care pot duce la fibrilație atrială. Aceste condiții pot afecta structura și funcția inimii, crescând astfel riscul de aritmii cardiace.
Bolile cronice
Anumite afecțiuni cronice, precum diabetul zaharat, bolile pulmonare cronice și apneea obstructivă, sunt alți factori de risc pentru fibrilația atrială. Este posibil ca aceste condiții să afecteze funcționarea normală a inimii sau să contribuie la inflamații sistemice care pot afecta atriile.
Factorii genetici
Există dovezi care sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea fibrilației atriale. Persoanele cu membri ai familiei cu istoric de aritmii cardiace pot avea un risc crescut de a dezvolta și ei această afecțiune.
Fibrilație atrială persistentă – ce tratamente sunt recomandate?
Tratamentul pentru fibrilația atrială persistentă poate varia în funcție de necesitățile și caracteristicile individuale ale pacientului. În general, obiectivele sale includ controlul ritmului cardiac și prevenirea complicațiilor asociate. Iată câteva opțiuni de tratament care pot fi recomandate:
- Medicamentele antiaritmice sunt adesea utilizate pentru a încerca să controleze ritmul cardiac și să mențină un ritm normal al inimii. Acestea pot include medicamente precum amiodarona, flecainida, propafenona sau dofetilida. Totuși, medicamentele pot avea efecte secundare și pot necesita monitorizare atentă.
- Cardioversia electrică este o procedură în care un șoc electric controlat este aplicat pe piept pentru a restabili un ritm cardiac normal. Aceasta poate fi utilizată ca tratament inițial sau ca opțiune în cazul în care medicamentele nu reușesc să controleze ritmul cardiac.
- Ablația cu cateter este o procedură intervențională în care se utilizează energie de radiofrecvență sau energie laser pentru a distruge țesutul cardiac anormal care provoacă fibrilația atrială. Această procedură poate fi eficientă în controlul ritmului cardiac și poate reduce necesitatea utilizării medicamentelor antiaritmice pe termen lung.
- Terapia de anticoagulare poate implica administrarea de medicamente precum warfarina, apixaban, dabigatran vs rivaroxaban. Acestea sunt necesare pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și pentru a reduce riscul de AVC.
- Managementul altor factori de risc: este important ca pacienții cu fibrilație atrială persistentă să își gestioneze factorii de risc, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau obezitatea, după caz. De asemenea, o alimentație sănătoasă și renunțarea la fumat, alcool și cafea pot fi necesare în tratamentul acestei afecțiuni.
Fibrilația atrială și dieta – ce să mănânci și ce să elimini pentru o inimă sănătoasă?
Odată ce se face diagnosticul, este important să se ia măsuri pentru a reduce riscul de complicații asociate acestei afecțiuni. Una dintre cele mai importante aspecte ale gestionării fibrilației atriale este dieta. O alimentație echilibrată și sănătoasă poate juca un rol semnificativ în menținerea sănătății inimii și în gestionarea afecțiunii. Consumul unei varietăți de alimente bogate în nutrienți esențiali poate ajuta la reducerea inflamației. În plus, poate contribui la controlul tensiunii arteriale și la menținerea unui ritm cardiac stabil.
- Ce să mănânci:
Fructe
Fructele joacă un rol crucial în dieta pentru fibrilația atrială, deoarece oferă o gamă largă de nutrienți și antioxidanți care sprijină sănătatea inimii. Printre fructele recomandate se numără fructele de pădure, citricele, mango, rodii și ananas. Fiind surse excelente de vitamina C, acestea pot contribui la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge.
În plus, să nu uităm de fructele minune aronia și cătină. Acestea sunt deosebit de benefice pentru persoanele afectate, deoarece sunt bogate în antioxidanți. Antocianinele prezente în aronia sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a reduce inflamația și de a regla tensiunea arterială. Consumul regulat al acestor fructe poate contribui la menținerea unui ritm cardiac normal și la reducerea riscului de complicații. De aceea, include în dieta ta Sucul de Aronia și Cătină la 3L ECO. Bea 150 ml de suc în fiecare zi, după ce mănânci, și bucură-te de multiple beneficii pentru sănătate!
Legume
Printre legumele recomandate pentru fibrilația atrială se numără spanacul, kale-ul și alte frunze verzi, care sunt surse excelente de magneziu și potasiu. De asemenea, roșiile, ardeii și morcovii sunt bogate în antioxidanți precum licopenul și vitamina C. Acești nutrienți pot ajuta la reducerea inflamației și la protejarea inimii împotriva stresului oxidativ.
Pește sălbatic
Peștele sălbatic, bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, tonul și sardinele, poate avea beneficii antiinflamatorii și poate contribui la menținerea unui ritm cardiac normal.
Nuci și semințe
Consumul moderat de nuci și semințe, cum ar fi migdalele, nucile și semințele de chia, poate oferi acizi grași sănătoși, fibre și alți nutrienți benefici pentru sănătatea inimii.
Leguminoase
Fasolea, lintea și mazărea sunt surse excelente de proteine vegetale, fibre și nutrienți esențiali care pot susține sănătatea inimii.
- Ce să elimini:
- Sarea în exces: consumul excesiv de sare poate contribui la hipertensiunea arterială, care este un factor de risc pentru fibrilația atrială. Este recomandat să limitezi consumul de sare și să eviți alimentele procesate și fast-food-urile bogate în sodiu.
- Zahărul: consumul excesiv de zahăr poate crește riscul de obezitate, diabet zaharat și alte boli cardiovasculare.
- Cărnurile procesate sunt adesea bogate în grăsimi saturate, colesterol și sodiu. Acestea pot contribui la formarea depozitelor de grăsime în vasele de sânge, afectând astfel fluxul sanguin. De asemenea, carnea procesată conține nitrați și nitriți, care pot agrava inflamația, un factor de risc major pentru fibrilația atrială. Astfel, cârnații, salamurile, și alte tipuri de mezeluri ar trebui evitate în cadrul unei diete destinate gestionării afecțiunii.
- Cafeina și alcoolul: consumul excesiv de cafeină și alcool poate exacerba simptomele afecțiunii pentru unele persoane. Este recomandat să consumăm aceste substanțe în moderatie sau chiar să le eliminăm complet din dietă.
În concluzie, fibrilația atrială este o afecțiune complexă, care necesită o abordare integrată și multidisciplinară pentru o gestionare eficientă. Este esențial să înțelegem simptomele, cauzele și opțiunile de tratament disponibile. De altfel, educația și colaborarea cu profesioniștii medicali sunt fundamentale în acest proces. Prin monitorizarea regulată și respectarea unui regim alimentar echilibrat, putem să ne gestionăm eficient afecțiunea și să ne îmbunătățim calitatea vieții.
Referințe:
https://academic.oup.com/nutritionreviews/advance-article-abstract/doi/10.1093/nutrit/nuad111/7268825?redirectedFrom=fulltext
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9696386/
https://www.nhs.uk/conditions/atrial-fibrillation/
https://www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation/what-is-atrial-fibrillation-afib-or-af
Sursa foto cover: shutterstock.com
