Degerături – cauze, simptome și tratament

Degerăturile apar atunci când pielea și țesuturile aflate dedesubt sunt expuse pentru o perioadă mai lungă la temperaturi foarte scăzute. Practic, frigul extrem determină înghețarea celulelor și reducerea circulației sângelui în zonele periferice ale corpului. De obicei, sunt afectate degetele de la mâini și picioare, nasul, obrajii și urechile – zone care se răcesc cel mai repede pentru că se află la distanță de inimă.

Rata cu care apar degerăturile depinde de temperatură și de intensitatea vântului: cu cât frigul este mai puternic, cu atât riscul crește mai repede. Chiar dacă inițial pielea devine doar palidă și amorțită, leziunile se pot agrava rapid, ducând la afectarea țesuturilor în profunzime.

În continuare, descoperă care sunt cauzele principale ale degerăturilor, ce simptome le însoțesc și cum pot fi tratate sau prevenite eficient în sezonul rece.

Rezumat:

1. Degerăturile apar când pielea și țesuturile sunt expuse mult timp la frig puternic. Circulația sângelui scade, iar celulele îngheață, afectând în special mâinile, picioarele, nasul și urechile.
2. Încep cu roșeață, furnicături și amorțeală, apoi pielea devine palidă sau albă. În cazuri severe, apar bășici, dureri intense sau schimbarea culorii pielii în albastru-negru.
3. Poartă haine în straturi, protejează extremitățile și evită expunerea prelungită la frig. Degerăturile ușoare se tratează prin reîncălzire treptată, hidratarea pielii și evitarea surselor directe de căldură.

Ce sunt degerăturile?

Degerătura este o leziune care apare atunci când țesuturile corpului sunt expuse o perioadă mai lungă la temperaturi foarte scăzute. Mai concret, celulele încep să înghețe, iar circulația sangvină în acea zonă se reduce semnificativ. Procesul debutează atunci când temperatura pielii scade sub zero grade Celsius, moment în care se formează cristale de gheață în interiorul și între celulele pielii.

Cele mai vulnerabile zone sunt extremitățile – degetele de la mâini și picioare, nasul, urechile și obrajii. Aceste regiuni sunt primele afectate, deoarece organismul tinde să direcționeze sângele către organele vitale, în condiții de frig extrem. O circulație sanguină sănătoasă este esențială pentru a menține aceste zone calde și pentru a preveni apariția degerăturilor. Pentru susținerea sănătății pielii și a vaselor de sânge, se pot utiliza suplimente bogate în colagen, precum Premium Aronia Colagen 10.000 mg – o formulă lichidă cu colagen hidrolizat de tip I și III, biotină, acid hialuronic și extracte naturale din plante și super-fructe. Acesta contribuie la menținerea elasticității pielii și la refacerea țesuturilor, susținând procesul natural de regenerare după expunerea la frig. Se administrează ușor, câte 25 ml pe zi, în timpul mesei.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Simptomele degerăturilor variază în funcție de severitate. La început, pielea se înroșește și apare o senzație de arsură sau furnicături. Ulterior, zona afectată își pierde sensibilitatea și devine palidă sau albă. În cazuri avansate, pielea poate căpăta o culoare albăstruie sau neagră, semn că țesuturile sunt grav afectate.

Medicii clasifică degerăturile în trei grade de gravitate:

• Gradul I: Leziuni ușoare, care afectează doar stratul superficial al pielii. Pielea devine palidă, dar se recuperează complet dacă este reîncălzită treptat.
• Gradul II: Afectează straturi mai profunde și pot apărea bășici după reîncălzire. Zona rămâne sensibilă o perioadă mai lungă.
• Gradul III: Cele mai severe, distrug toate straturile pielii și țesuturile profunde. În aceste cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale sau chiar amputații.

De ce mâinile sunt cel mai frecvent afectate de degerături?

Mâinile sunt printre cele mai expuse zone la degerături. Acest lucru se datorează mai multor factori anatomici și fiziologici:

• Expunere directă: Mâinile sunt folosite constant și adesea rămân neacoperite în timpul activităților în aer liber.
• Circulație redusă: În frig, organismul direcționează sângele către organele vitale pentru a le proteja. Astfel, fluxul sanguin către mâini scade, iar acestea se răcesc rapid.
• Suprafață mare: Palmele și degetele au o suprafață relativ extinsă raportat la volum, ceea ce favorizează pierderea de căldură.
• Protecție termică scăzută: Țesutul adipos este subțire, iar articulațiile numeroase limitează retenția de căldură.

Primele semne ale mâinilor degerate sunt amorțeala, furnicăturilor, durerea și schimbarea culorii pielii (de la roșu la albicios). Degetele devin rigide și greu de mișcat. În stadiile mai avansate, durerea dispare, iar amorțeala completă poate ascunde gravitatea leziunilor.

Din cauza acestor particularități, este esențială protejarea mâinilor prin mănuși termice, menținerea circulației active și evitarea expunerii prelungite la frig.

Cum se manifestă degerăturile la picioare și alte părți ale corpului?

Degerăturile pot apărea în mai multe zone ale corpului, însă unele sunt mai vulnerabile din cauza circulației sanguine reduse și a expunerii directe la frig.

• Picioarele sunt afectate frecvent, mai ales degetele. Circulația este mai slabă, iar pantofii strâmți agravează problema prin presiune și limitarea fluxului de sânge. Inițial apare o senzație de frig intens, urmată de amorțeală și pierderea sensibilității. Pielea se înroșește, apoi devine palidă și tare la atingere. În cazuri mai severe, pot apărea bășici, umflături și decolorarea zonei în nuanțe de albastru sau negru.
• Nasul, urechile și obrajii sunt, de asemenea, zone expuse și sensibile. Degerăturile apar aici mai ușor, deoarece pielea este subțire și irigarea sanguină limitată. Nasul devine roșu la început, apoi palid, pierzându-și treptat sensibilitatea. În cazul urechilor, senzația de frig se transformă rapid în durere, urmată de amorțeală completă. Obrajii, aflați în contact direct cu vântul rece, pot prezenta roșeață, senzație de arsură și, ulterior, pierderea senzației tactile.

Este important de reținut că simptomele nu apar întotdeauna imediat. Amorțeala cauzată de frig poate masca durerea, iar degerăturile pot evolua fără ca persoana afectată să își dea seama de gravitatea situației. Din acest motiv, orice expunere prelungită la frig trebuie tratată cu atenție, iar semnele timpurii observate și gestionate prompt.

Cum pot fi tratate degerăturile ușoare?

Sursa foto: Freepik.com

Tratamentul degerăturilor ușoare trebuie început cât mai repede și fără gesturi bruște care pot agrava leziunile. Scopul este reîncălzirea treptată a țesuturilor și protejarea pielii afectate.

Iată pașii de urmat:

1. Mută persoana într-un loc cald, uscat și ferit de vânt sau umezeală.
2. Îndepărtează hainele ude și acoperă corpul cu pături.
3. Pregătește un vas cu apă caldă, la o temperatură între 37-40°C (nu mai mult).
4. Introdu zona afectată în apă pentru 15-30 de minute, până când pielea devine moale și rozalie.
5. Dacă apar dureri în timpul reîncălzirii, se pot administra analgezice precum ibuprofen sau paracetamol.
6. După reîncălzire, aplică o cremă hidratantă sau o loțiune emolientă pentru a proteja pielea.
7. Compresele cu ceai de mușețel pot calma pielea și reduce inflamația locală.

Iată ce trebuie evitat:

• Nu freca zona afectată cu zăpadă sau materiale aspre deoarece pielea înghețată se poate rupe ușor.
• Nu folosi surse directe de căldură, precum radiatoare, sobe sau apă fierbinte pentru că poți provoca arsuri.
• Nu reîncălzi zona prea repede – șocul termic poate distruge țesuturile.
• Nu ignora durerea sau senzația de arsură, deoarece pot semnala o leziune mai profundă.

În ce situații degerăturile necesită atenție medicală?

Trebuie să știi când o degerătură nu mai poate fi tratată acasă și este momentul să mergi la medic. Uneori, diferența dintre o vindecare completă și o complicație gravă ține de câteva ore.

Dacă pielea își schimbă culoarea și devine vineție, gri sau chiar neagră, înseamnă că țesuturile au început să moară și este nevoie urgentă de tratament medical. Bășicile mari, pline cu lichid sau sânge, sunt un alt semn că leziunea este profundă și nu se va vindeca singură.

Când nu mai simți deloc zona afectată sau nu o mai poți mișca, este posibil ca frigul să fi afectat nervii și mușchii. În această situație, tratamentul de urgență este esențial pentru a preveni leziunile permanente.

Dacă durerea este intensă și nu trece după reîncălzire, poate fi vorba despre o infecție. Alte semne care indică o problemă gravă sunt febra, puroiul sau mirosul neplăcut provenit de la rană – toate necesită evaluare și tratament antibiotic.

În cazurile mai severe, pot apărea simptome de hipotermie, precum frisoane puternice, confuzie sau pierderea coordonării. Acestea sunt urgențe medicale și trebuie tratate imediat, în spital.

Cum pot fi prevenite degerăturile?

Prevenirea degerăturilor este mult mai ușoară decât tratarea lor. Totul ține de pregătire, echipament și câteva măsuri simple care pot face o mare diferență atunci când temperaturile scad brusc.

În primul rând, îmbracă-te în straturi. Hainele multiple ajută la reglarea temperaturii corpului și rețin mai bine căldura. Stratul de bază trebuie să fie din materiale care absorb umezeala, urmat de unul izolant și de un strat exterior rezistent la vânt și apă.

Protejează extremitățile – mâinile, picioarele, urechile și nasul sunt cele mai expuse la frig. Poartă mănuși impermeabile și călduroase, ideal o pereche subțire din material sintetic sub una mai groasă. La picioare, alege șosete din lână sau materiale tehnice și pantofi impermeabili cu talpă antiderapantă și izolație termică. O căciulă groasă este esențială, deoarece o mare parte din căldura corporală se pierde prin cap.

Menține o bună circulație sanguină. Evită hainele și încălțămintea strâmte, care pot limita fluxul de sânge către extremități. Mișcă degetele și brațele la intervale regulate atunci când stai afară, pentru a stimula circulația.

Alimentația și hidratarea sunt la fel de importante. Mesele echilibrate și lichidele calde ajută organismul să producă energie și să mențină temperatura internă. Evită alcoolul – creează o falsă senzație de căldură, dar în realitate accelerează pierderea termică.

Înainte de a ieși din casă, verifică prognoza meteo și planifică activitățile astfel încât să nu petreci perioade lungi în frig extrem. Dacă lucrezi sau stai mult timp afară, intră periodic într-un spațiu încălzit pentru a-ți reface temperatura corporală.

În concluzie, degerăturile sunt o problemă de sănătate serioasă. Pot avea urmări grave dacă nu le tratezi corect. Dacă recunoști repede simptomele și aplici primul ajutor corect, poți preveni complicațiile. Din acest motiv, este important să știi că degerăturile pot evolua repede. Ceea ce pare o rană mică poate deveni o urgență medicală în scurt timp.

Protejează-te de frig și nu sta mult timp la temperaturi extreme. Așa scazi riscul de a face aceste leziuni.

Disclaimer!  Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și educativ și nu înlocuiesc consultul și sfatul unui medic specialist. Pentru orice suspiciune de degerături sau alte probleme de sănătate, adresează-te de urgență unui cadru medical calificat.

Referințe:

1. Cleveland Clinic. Frostbite. clevelandclinic.org
2. Medscape. Frostbite Treatment & Management. medscape.com
3. WebMD. What Is Frostbite?. webmd.com
4. National Institutes of Health. Cold Weather Safety. nih.gov
5. Mayo Clinic. Frostbite – Diagnosis and treatment. mayoclinic.org
6. Nova Recovery. The Dangers of Alcohol and Cold Weather. novarecovery.co.uk