Boala arterială periferică: cauze, simptome, tratament

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune caracterizată prin îngustarea progresivă a arterelor care transportă sânge oxigenat către membrele inferioare, cel mai frecvent din cauza acumulării de plăci de aterom (ateroscleroză). Această reducere a fluxului sanguin poate conduce la simptome precum durerea la mers (claudicație intermitentă), amorțeli, răni care se vindecă greu sau, în cazuri avansate, la complicații severe precum ischemia critică și gangrena.

În acest articol vor fi analizate mecanismele de apariție ale BAP, principalele semne clinice, factorii de risc implicați și opțiunile actuale de diagnostic și tratament. De asemenea, sunt prezentate măsuri utile pentru prevenirea progresiei bolii și pentru menținerea calității vieții pacienților.

Rezumat:

1. Boala arterială periferică este cauzată de îngustarea arterelor.

BAP apare în principal din cauza aterosclerozei, care reduce circulația sângelui către membrele inferioare.

2. Claudicația intermitentă este un simptom-cheie.

Durerea sau crampele la nivelul picioarelor în timpul mersului sunt adesea primul semn vizibil al bolii.

3. Boala evoluează în patru stadii distincte.

De la lipsa simptomelor, la durere în repaus și, în forme severe, până la apariția ulcerelor și gangrenei.

Ce este boala arterială periferică (BAP) și care sunt cauzele ei?

Boala arterială periferică (BAP) apare atunci când arterele care transportă sângele oxigenat către membrele inferioare se îngustează sau se blochează, împiedicând circulația normală. Principala cauză a acestei afecțiuni este ateroscleroza – acumularea de plăci formate din grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții arteriali.

Deși ateroscleroza este frecvent asociată cu arterele inimii, ea poate afecta și alte vase mari de sânge, inclusiv cele care irigă picioarele. Când aceste artere se îngustează progresiv, fluxul sanguin devine insuficient, mai ales în timpul efortului, ceea ce duce la simptome precum durerea la mers sau oboseala musculară.

Sursa foto: Freepik.com

Plăcile de aterom pot fi dure la exterior și moi în interior. Dacă se fisurează, trombocitele pot forma cheaguri de sânge în jurul acestora, reducând și mai mult circulația. În cazuri avansate, blocarea completă a arterei poate duce la necroza țesuturilor și apariția gangrenei – cel mai frecvent la nivelul picioarelor.

Pe lângă ateroscleroză, în cazuri rare, BAP poate fi provocată și de inflamații ale vaselor de sânge, traumatisme locale, anomalii congenitale ale membrelor sau expunerea la radiații. Evoluția bolii depinde de severitatea obstrucției și de starea generală de sănătate a pacientului.

Sursa foto: Freepik.com

Simptomele bolii arteriale periferice și claudicației intermitente

Sursa foto: Freepik.com

Deși în stadiile incipiente boala arterială periferică (BAP) este adesea asimptomatică, unii pacienți pot resimți durere la nivelul picioarelor în timpul mersului – un simptom cunoscut sub numele de claudicație intermitentă. Aceasta se manifestă prin crampe sau dureri musculare apărute în timpul efortului fizic, în special la nivelul gambei. Disconfortul dispare, de regulă, după câteva minute de repaus.

Durerea variază ca intensitate și este influențată de localizarea exactă a arterei afectate. În cazurile avansate, ea poate deveni atât de severă încât să apară chiar și în repaus, uneori provocând trezirea din somn. Acest semnal de alarmă nu trebuie ignorat, deoarece indică o afectare semnificativă a circulației periferice.

Simptome frecvente ale bolii arteriale periferice implică:

• durere sau crampe în gambe, coapse sau fese în timpul mersului (claudicație intermitentă);
• amorțeală, slăbiciune musculară și senzația de picioare reci;
• răni care se vindecă greu la nivelul degetelor sau tălpilor;
• modificări de culoare ale pielii (paloare, nuanță albăstruie);
• căderea părului pe picioare și creșterea lentă a unghiilor;
• puls slab la nivelul picioarelor;
• disfuncții erectile (la bărbați).

Aceste manifestări indică o circulație deficitară a sângelui către membrele inferioare și necesită o evaluare medicală promptă pentru diagnostic și tratament.

Pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular și a circulației, pot fi utile suplimentele pentru circulația sângelui naturale, precum Cardio Help de la Aronia Charlottenburg. Acesta conține o formulă complexă cu 9 plante și superfructe — printre care aronia, hibiscus, păducel, urzică, acerola și Ginkgo Biloba — recunoscute pentru proprietățile lor benefice asupra inimii și vaselor de sânge.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Stadiile și evoluția arteriopatiei periferice

Boala arterială periferică (BAP) evoluează în timp, iar recunoașterea stadiilor de dezvoltare este esențială pentru un tratament corect și eficient. Fiecare etapă are semne clinice specifice, iar înțelegerea lor ajută la identificarea riscurilor și la prevenirea complicațiilor grave:

• De regulă, în stadiile incipiente, pacienții nu prezintă simptome vizibile. Circulația sângelui este încă suficientă în repaus, iar îngustarea arterelor este minimă. De aceea, această etapă poate trece neobservată, fiind depistată doar prin investigații speciale, precum indicele gleznă-braț (ABI). În această fază, arteriopatia este deseori asimptomatică.
• Pe măsură ce boala avansează, apare claudicația intermitentă, primul semn clar al afectării arterelor. Este vorba despre durere, crampe sau senzație de oboseală la nivelul gambei, coapsei sau feselor, care apare în timpul mersului și se ameliorează rapid la repaus. Distanța parcursă până la apariția durerii diferă de la un pacient la altul și reflectă gradul de obstrucție arterială.
• Stadiul sever este caracterizat de durere în repaus, mai ales în timpul nopții. Durerea este constantă, afectând calitatea somnului și nefiind ameliorată de repaus. Unii pacienți adoptă poziții neobișnuite – cum ar fi dormitul cu picioarele atârnate în afara patului – pentru a reduce disconfortul, folosind gravitația pentru a stimula circulația. Această etapă indică ischemie critică și necesită îngrijire medicală urgentă.
• Stadiul avansat, cel mai grav, presupune leziuni ale țesuturilor – apariția de ulcere, infecții sau chiar gangrenă. Acestea indică o lipsă severă de oxigen în țesuturi și un flux sanguin extrem de scăzut. Este o situație medicală de urgență care, în lipsa tratamentului prompt, poate duce la amputație pentru a preveni complicațiile letale.

Diagnosticarea arteriopatiei obliterante

În cazul apariției durerii la nivelul picioarelor sau a altor simptome ce pot indica probleme de circulație, este recomandat un consult la medicul de familie, cardiolog sau specialist în boli vasculare. Pentru ca diagnosticul să fie cât mai precis, pacientul ar trebui să se prezinte la consultație cu o listă a simptomelor observate (inclusiv momentul apariției lor), precum și cu istoricul medical complet și medicația curentă.

După discuția inițială, medicul va examina atent membrele inferioare, urmărind semne precum modificările de culoare, temperatura pielii, prezența rănilor sau slăbirea pulsului periferic. Dacă aceste observații nu sunt suficiente, se recomandă măsurarea indicelui gleznă-braț (ABI) – un test simplu care compară tensiunea de la gleznă cu cea de la braț. Un rezultat scăzut poate indica o îngustare semnificativă a arterelor.

Pentru o imagine detaliată, medicul poate solicita investigații suplimentare precum ecografia Doppler, care vizualizează fluxul sanguin și identifică eventualele plăci de aterom, sau angiografia CT/MR, utilizată în special pentru planificarea intervențiilor vasculare. În unele cazuri, pot fi necesare și analize de sânge pentru a exclude alte cauze sau factori de risc asociați.

Opțiunile de tratament și medicamentele recomandate pentru boala arterială periferică

Tratamentul pentru boala arterială periferică are două obiective majore: ameliorarea simptomelor, în special a durerii la mers, și încetinirea progresiei aterosclerozei, pentru a preveni complicații grave precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Primul pas este schimbarea stilului de viață. Renunțarea la fumat este esențială, deoarece fumatul accelerează deteriorarea vaselor de sânge. De asemenea, exercițiile fizice regulate — în special mersul pe jos — pot îmbunătăți circulația sângelui și pot reduce disconfortul resimțit în timpul efortului.

Pe lângă aceste măsuri, tratamentul medicamentos este adesea necesar. Se folosesc antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel) pentru reducerea riscului de cheaguri, statine pentru scăderea colesterolului și stabilizarea plăcilor de aterom, precum și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și glicemiei.

În scenariile avansate, când simptomele persistă în ciuda tratamentului conservator, se poate apela la proceduri intervenționale. Angioplastia cu balon și stent este o soluție minim invazivă pentru arterele blocate. Dacă problema este mai extinsă, medicii pot recomanda o intervenție chirurgicală de bypass pentru redirecționarea fluxului sanguin în jurul arterei obstruate.

Prevenirea bolii arteriale periferice

Prevenția bolii arteriale periferice se bazează pe câteva măsuri, care pot reduce semnificativ riscurile pe termen lung:

• Renunțarea la fumat este primul pas recomandat, fiind strâns legată de încetinirea deteriorării vaselor de sânge.
• Mișcarea zilnică, în special mersul pe jos, susține circulația și ajută la menținerea flexibilității arteriale.
• Controlul glicemiei este crucial, mai ales în cazul persoanelor cu diabet, care prezintă un risc crescut de complicații vasculare.
• Alimentația echilibrată, bogată în fibre, acizi grași omega-3 și antioxidanți, sprijină sănătatea cardiovasculară. Este recomandată evitarea alimentelor procesate, grase sau cu adaos mare de sare și zahăr.

În toate cazurile, monitorizarea medicală regulată și intervenția la timp pot face diferența.

În concluzie, boala arterială periferică poate fi ținută sub control prin diagnostic timpuriu, tratament corect și un stil de viață echilibrat. Totodată, identificarea simptomelor și prevenirea prin schimbări simple rămân pașii de bază pentru a evita complicațiile grave.

Disclaimer! Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru un diagnostic corect și tratament personalizat, adresează-te întotdeauna unui specialist.

Referințe:

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557482/;
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350557;
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad;
• https://www.webmd.com/heart-disease/peripheral-vascular-disease.