Acidoza lactică – cauze, simptome și tratament

Acidoza lactică este o tulburare metabolică cu potențial sever, caracterizată prin acumularea excesivă de acid lactic (lactat) în sânge peste limitele normale, ceea ce duce la scăderea pH-ului sanguin sub valorile normale (7,35-7,45). Acidul lactic este un produs intermediar al metabolismului anaerob al glucozei, generat prin glicoliză și transformat în lactat sub acțiunea enzimei lactat-dehidrogenaza (LDH).

În condiții normale, lactatul este metabolizat la nivel hepatic și renal, menținând echilibrul acido-bazic al organismului. În acidoza lactică, producția de lactat depășește capacitatea organismului de metabolizare, situație întâlnită frecvent în hipoxie tisulară, insuficiență hepatică sau renală severă sau după administrarea anumitor medicamente.

Mai departe vom analiza cauzele, manifestările clinice și strategiile terapeutice ale acidozei lactice.

Rezumat:

1. Acidoza lactică apare când acidul lactic se acumulează excesiv în sânge, scăzând pH-ul sub 7,35.
2. Cauzele includ hipoxie tisulară (acidoză de tip A), insuficiență hepatică sau renală și anumite medicamente (acidoză de tip B).
3. Tratamentul vizează corectarea cauzei subiacente, stabilizarea funcțiilor vitale și, în cazuri severe, eliminarea lactatului prin hemodializă sau ventilație asistată.

Ce este acidoza lactică și cum se formează acidul lactic

În mod normal, concentrația acidului lactic în sânge se menține sub 2 mmol/L. Din ce este făcut acidul lactic? Acesta provine din descompunerea anaerobă a glucozei, cunoscută sub denumirea de glicoliză. Enzima lactat-dehidrogenază (LDH) convertește acidul lactic în lactat. Ficatul și rinichii metabolizează lactatul, asigurând echilibrul acido-bazic. La persoanele sănătoase, acest mecanism funcționează eficient.

Acidoza lactică apare când producția de lactat depășește capacitatea de metabolizare a ficatului sau când rinichii nu-l mai pot elimina eficient. O concentrație crescută (hiperlactatemia) este definită printr-o valoare între 2 și 4 mmol/L. Acidoza lactică propriu-zisă implică un pH ≤ 7,35 și lactatemia > 2 mmol/L, cu o presiune parțială a dioxidului de carbon ≤ 42 mmHg.

Când celulele nu primesc suficient oxigen (hipoxie), ele trec de la metabolismul aerob la cel anaerob pentru a produce energie. Glicoliza aerobă este principala sursă de energie. Dar, în situații precum efort fizic intens sau probleme respiratorii, glicoliza anaerobă se intensifică, crescând producția de acid lactic. Bolile renale sau hepatice pot afecta eliminarea acestuia, favorizând apariția acidozei lactice.

Cauzele principale ale acidozei lactice

În termeni clinici, există două tipuri principale de acidoză lactică, fiecare cu cauze specifice. Acidoza lactică de tip A (hipoxică) este cauzată de o perfuzie insuficientă a țesuturilor și de lipsa de oxigen în celule, ceea ce stimulează metabolismul anaerob. Acidoza lactică de tip B (non-hipoxică) este legată de probleme metabolice sau intoxicații, apărând chiar și când celulele primesc suficient oxigen.

Cauzele acidozei lactice de tip A sunt:

• Toate formele de șoc sistemic – septic, cardiogen, hipovolemic sau obstructiv;
• Insuficiența cardiacă acută sau cronică decompensată;
• Hemoragii masive sau pierderi severe de volum sanguin;
• Crize epileptice și convulsii;
• Ischemia acută a membrelor sau a intestinelor;
• Frisoane foarte puternice;
• Boli pulmonare care reduc oxigenul, cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice;
• Anemii severe.

Cauzele acidozei lactice de tip B includ:

• Insuficiența hepatică, care încetinește eliminarea lactatului;
• Insuficiența renală;
• Tumori – solide sau hematologice – care pot crește producția de lactat (efectul Warburg);
• HIV/SIDA;
• Diabet zaharat necontrolat și cetoacidoza diabetică;
• Intoxicații cu etanol, metanol sau monoxid de carbon;
• Intoxicații medicamentoase – metformin, medicamente antiretrovirale (zidovudină), agoniști beta-adrenergici, propofol, acid valproic, salicilați;
• Afecțiuni mitocondriale, genetice sau dobândite;
• Exerciții fizice foarte intense, combinate cu probleme de eliminare a lactatului.

Acidoza lactică persistentă apare adesea când se combină mai mulți factori. De exemplu, producția excesivă de lactat (care depășește capacitatea ficatului de a-l metaboliza) în timpul convulsiilor severe, împreună cu probleme hepatice (insuficiență sau ciroză, tensiune arterială foarte scăzută). Aceste combinații pot duce rapid la creșterea nivelului de lactat în sânge și la acidoză lactică.

Simptomele acidozei lactice

Uneori, acidoza lactică se instalează rapid, dar alteori se dezvoltă treptat, pe parcursul mai multor zile. Simptomele nu sunt întotdeauna specifice și depind de cauza de bază.

Simptomele generale includ:

• Oboseală extremă și slăbiciune musculară generalizată;
• Dificultăți de respirație care se agravează.

Manifestările cardiovasculare sunt:

• Bătăi rapide ale inimii sau tensiune arterială scăzută, mai ales în caz de șoc septic sau cardiogen;
• Palpitații și bătăi neregulate ale inimii.

Simptomele neurologice pot însemna:

• Confuzie, lipsă de energie și somnolență excesivă;
• Stare mintală alterată;
• Comă metabolică în cazuri severe.

Manifestările respiratorii se caracterizează prin:

• Respirație rapidă și profundă (respirația Kussmaul) – o încercare a corpului de a elimina excesul de CO2;
• Respirație accelerată (creșterea frecvenței respiratorii).

Simptomele gastrointestinale țin de:

• Greață și vărsături;
• Dureri abdominale.

La examinare, se observă semne de perfuzie tisulară deficitară – tensiune arterială foarte scăzută, stare mintală confuză, urinare redusă, respirație rapidă. Febra peste 38,5 °C este frecventă când șocul septic duce la acidoză lactică. În aceste situații, intervenția rapidă este vitală pentru a evita complicații grave, cum ar fi insuficiența organelor și decompensarea funcțiilor vitale.

Suplimentarea cu magneziu poate susține organismul în această situație, deoarece magneziul contribuie la metabolismul celular și la funcționarea enzimelor implicate în producerea și utilizarea energiei. Un produs potrivit în acest context este Premium Magneziu Bisglicinat – 60 Tablete, care conține:

• Bisglicinat de magneziu (747,2 mg/tabletă) – o formă cu biodisponibilitate crescută, ușor absorbită, susține activitatea enzimatică și echilibrul electrolitic necesar metabolismului celular.
• Taurină (180 mg/tabletă) – ajută la reducerea oboselii, protejează celulele musculare și sprijină funcția sistemului nervos.
• Extract de piper negru (1 mg/tabletă) – crește absorbția nutrienților și are efecte antioxidante, utile în prevenirea stresului oxidativ asociat dezechilibrelor metabolice.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Mod de administrare recomandat: 2-4 tablete pe zi, pentru a asigura aportul optim de magneziu și a sprijini funcțiile vitale ale organismului. La recomandarea medicului, doza poate fi ajustată în funcție de necesități.

Prin menținerea nivelului adecvat de magneziu, organismul poate susține mai eficient procesele energetice și metabolice, contribuind la reducerea dezechilibrelor acido-bazice și la prevenirea exacerbărilor acidozei lactice.

Tratamentul pentru eliminarea acidului lactic

Tratamentul acidozei lactice depinde de cauza acesteia și are două obiective principale: corectarea dezechilibrului acido-bazic și tratarea cauzei subiacente. Stabilizarea funcțiilor vitale este prioritatea imediată.

Iată în ce constă acesta:

• Oxigenoterapia este esențială pentru a reduce lipsa de oxigen în țesuturi și a limita producția de lactat. În cazuri severe, poate fi necesară ventilația mecanică. Monitorizarea hemodinamică în caz de șoc implică administrarea de fluide intravenoase (cristaloide) și medicamente vasopresoare (norepinefrină) pentru a stabiliza tensiunea arterială. Aceste măsuri ajută la menținerea funcțiilor vitale.
• Restabilirea echilibrului electrolitic este crucială. Problemele precum hiperkaliemia, hiponatremia sau hipocalcemia trebuie corectate rapid. În cazurile severe de acidoză lactică (pH < 7,1), se poate administra bicarbonat de sodiu, deși utilizarea sa este încă dezbătută în literatura medicală.
• Hemodializa sau hemofiltrarea pot fi necesare în cazurile care nu răspund la tratamentul convențional sau când nivelul de lactat depășește 15 mmol/L, indiferent de cauză. Aceste metode ajută la eliminarea rapidă a acidului lactic din sânge.

Tratamentul specific cauzei trebuie adaptat fiecărui pacient. În șocul septic, se administrează antibiotice cu spectru larg și se controlează sursa infecției (de exemplu, prin drenarea chirurgicală a unui abces). În intoxicații, se administrează antidoturi specifice (fomepizol pentru intoxicația cu metanol) și se elimină substanțele toxice prin hemodializă. În insuficiența hepatică sau renală, pot fi necesare măsuri de susținere și, eventual, transplantul de organe. Fiecare situație necesită o abordare personalizată.

Pe de altă parte, prognosticul depinde foarte mult de nivelul acidului lactic în timpul unui șoc. Cu cât nivelul de lactat este mai mare, cu atât prognosticul este mai rezervat. Acidoza lactică de tip A este, de obicei, mai agresivă decât cea de tip B. Astfel, diagnosticul rapid și inițierea precoce a tratamentului sunt esențiale.

Prevenirea acidozei lactice

Prevenirea acidozei lactice se bazează pe gestionarea eficientă a bolilor existente și utilizarea corectă a medicamentelor:

• Diabetul: menține glicemia în limite normale prin dietă, exerciții și medicație adecvată. În acest sens, suplimentele cu magneziu bisglicinat, precum Premium Magneziu Bisglicinat – 60 Tablete, pot sprijini funcțiile metabolice și pot reduce oboseala.
• Boli cardiovasculare: controlează agresiv factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea și colesterolul ridicat, pentru a preveni episoade de perfuzie tisulară insuficientă.
• Boli hepatice sau renale: monitorizează periodic funcția acestor organe și ajustează tratamentul conform recomandărilor medicului.
• Sepsis sau infecții severe: diagnostic precoce și tratament rapid pentru a preveni evoluția către forme grave.

Medicația corectă este esențială:

• Ajustează doza de metformin în funcție de funcția renală și evită utilizarea în insuficiență renală severă.
• Monitorizează atent terapia antiretrovirală sau alte tratamente cu risc de efecte secundare și ajustează conform indicațiilor medicului.
• Informează-te despre interacțiuni medicamentoase și semnele precoce de toxicitate.

Monitorizarea pacienților cu risc crescut implică:

• Evaluări clinice, monitorizarea semnelor vitale și a stării de hidratare.
• Teste de laborator periodice: lactat seric, funcție renală și hepatică.
• Monitorizarea frecventă a parametrilor specifici bolilor cronice pentru a preveni decompensările care pot duce la acidoză lactică.
• Respectarea vizitelor medicale regulate și a recomandărilor medicului.

Concluzie

În concluzie, acidoza lactică este o afecțiune metabolică serioasă, caracterizată prin acumularea excesivă de acid lactic în sânge și scăderea pH-ului sanguin. Cauzele sunt variate, de la lipsa de oxigen în țesuturi și șoc, până la afecțiuni hepatice, renale sau efecte secundare ale medicamentelor. Simptomele pot varia de la oboseală și dificultăți respiratorii, până la confuzie și comă în cazurile severe. Abordarea terapeutică vizează corectarea cauzei subiacente, stabilizarea funcțiilor vitale prin oxigenoterapie și reechilibrare volemică, iar în cazuri severe, hemodializă. Nu în ultimul rând, prevenția se bazează pe controlul eficient al bolilor cronice, utilizarea corectă a medicamentelor și monitorizarea atentă a pacienților cu risc crescut.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical profesional, diagnosticul sau tratamentul. Dacă suspectezi că suferi de acidoză lactică sau prezinți simptome asociate, solicită imediat asistență medicală de urgență. Nu ignora sau întârzia obținerea unui sfat medical calificat din cauza informațiilor citite în acest articol.

Referințe:

1. UCSF Health. Lactic acid test. https://www.ucsfhealth.org/medical-tests/lactic-acid-test;
2. Jack Westin. Fermentation Anaerobic Glycolysis – Glycolysis Gluconeogenesis And The Pentose Phosphate Pathway. https://jackwestin.com/resources/mcat-content/glycolysis-gluconeogenesis-and-pentose-phosphate-pathway/fermentation-anaerobic-glycolysis;
3. Acutecaretesting.org. Increased blood lactate levels: a marker of…? https://acutecaretesting.org/en/articles/increased-blood-lactate-levels-a-marker-of;
4. Cleveland Clinic. Lactic Acidosis: Symptoms, Causes, Treatment & What It Is. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/25066-lactic-acidosis.