Acalazia – cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Acalazia este o afecțiune rară în care alimentele și lichidele nu pot trece normal în stomac, rămânând blocate în esofag și putând reveni în cavitatea bucală. Această „paralizie” a mușchilor esofagului reprezintă o problemă medicală serioasă care trebuie diagnosticată rapid, dar poate fi gestionată eficient prin terapii minim invazive, tratamente non-chirurgicale sau intervenții chirurgicale.

Acalazia apare atunci când nervii din esofag își pierd capacitatea de a ajuta bolul alimentar să coboare spre stomac. Este important să nu confundăm această afecțiune cu refluxul gastroesofagian, care are simptome asemănătoare, dar implică întoarcerea alimentelor din stomac în esofag.

Mulți oameni resimt disconfort sau dificultăți la înghițire, asemănătoare cu disfagia, fără să știe că este vorba de acalazie. Un diagnostic corect este esențial pentru ca medicul să poată recomanda tratamentul potrivit.

În acest articol vei afla tot ce trebuie să știi despre cauzele, simptomele, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament pentru acalazie, astfel încât să poți lua decizii informate împreună cu specialistul tău.

Rezumat:

1. Acalazia este o afecțiune rară în care mușchii esofagului și sfincterul esofagian inferior nu se relaxează corespunzător, împiedicând alimentele și lichidele să ajungă normal în stomac.
2. Simptomele principale includ dificultăți la înghițire, inițial la solide și ulterior chiar și la lichide, regurgitarea alimentelor fără efort de vărsătură și dureri sau presiune în piept, simptome care pot fi însoțite de pierdere în greutate, tuse nocturnă și sughiț frecvent.
3. Tratamentul poate fi medicamentos pentru ameliorarea temporară a simptomelor, minim invaziv prin dilatare pneumatică sau injecții cu botox, iar în cazurile mai severe sau persistente se apelează la intervenții chirurgicale precum miotomia Heller laparoscopică sau procedura endoscopică POEM.

Ce este acalazia

Acalazia este o afecțiune rară, dar serioasă, care împiedică alimentele și lichidele să ajungă normal în stomac. La jonctiunea dintre esofag și stomac există un inel muscular, cunoscut ca sfincterul esofagian inferior, care se relaxează pentru a permite trecerea bolului alimentar și se închide pentru a împiedica revenirea acestuia în esofag.

În cazul acalaziei, acest inel nu funcționează corect: fie nu se deschide suficient, fie rămâne blocat. În plus, mușchii esofagului nu mai realizează contracțiile coordonate necesare pentru a împinge mâncarea în stomac. Drept urmare, bolul alimentar stagnează în esofag și poate reveni în cavitatea bucală.

Acalazia afectează în special adulții, deși poate apărea și la copii foarte rar, și nu ține cont de gen – atât femeile, cât și bărbații se pot confrunta cu această afecțiune în orice moment.

Cauzele acalaziei

Cauza exactă a acalaziei nu este încă pe deplin înțeleasă, însă cercetătorii au identificat mai mulți factori care ar putea contribui la apariția acestei afecțiuni.

Deteriorarea celulelor nervoase

• În acalazie, celulele nervoase din peretele esofagului, responsabile de coordonarea contracțiilor musculare, își pierd funcționalitatea.
• Aceste celule, situate în plexul mienteric, acționează ca niște „dirijori” care asigură mișcarea armonioasă a bolului alimentar.
• Pierderea lor duce la paralizia progresivă a mușchilor esofagului și imposibilitatea sfincterului de a se relaxa corect.

Infecții virale

• Infecțiile anterioare cu virusul herpes simplex, virusul rujeolei sau virusul papiloma uman pot crește riscul de acalazie.
• Acești viruși pot declanșa procesul de deteriorare a celulelor nervoase sau pot influența sistemul imunitar.

Mecanisme autoimune

• Sistemul imunitar poate ataca din greșeală celulele nervoase ale esofagului.
• Acest atac provoacă inflamație cronică, afectând contractilitatea și relaxarea mușchilor esofagieni.

Alte cauze și factori de risc

• Boala Chagas: Parazitul responsabil poate distruge nervii esofagieni, generând simptome similare.
• Factori genetici: Cazurile familiale sunt extrem de rare, indicând un rol minor al eredității.
• Vârsta: Acalazia poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la adulții între 25 și 60 de ani.

Simptomele acalaziei

Dificultățile la înghițire sunt cel mai clar semn al acalaziei. La început, poate fi greu să inghiți alimente solide, dar pe măsură ce boala avansează, chiar și lichidele pot provoca senzația că se opresc în piept. Această dificultate poartă denumirea medicală de disfagie și poate fi însoțită de senzația de sufocare sau de alimente care „refuză” să coboare.

Regurgitarea este un alt simptom frecvent. Mâncarea sau lichidele pot reveni în gură fără efort de vărsătură, adesea cu un gust neplăcut. Acest fenomen se agravează noaptea, când ești întins, putând provoca tuse sau senzația că alimentele ajung în căile respiratorii.

Durerea în piept este des întâlnită la pacienții cu acalazie. Aceasta poate fi ușoară sau intensă și, uneori, seamănă cu o problemă cardiacă. Apariția durerii este legată de acumularea alimentelor în esofag și de spasmele musculare, producând presiune sau arsuri în spatele sternului.

Alte manifestări includ:

• Pierdere în greutate din cauza dificultăților de alimentație;
• Tuse persistentă, mai ales noaptea, atunci când alimentele ajung în căile respiratorii;
• Sughiț frecvent și dificultăți la eructație;
• Gura uscată sau senzația de salivă excesivă;
• Greață și episoade ocazionale de vărsături.

Dacă aceste simptome nu sunt tratate, pot apărea complicații grave, precum pneumonie prin aspirarea alimentelor sau, în cazuri rare și netratate pe termen lung, cancer esofagian.

Cum poate ajuta magneziul citrat

Pentru susținerea funcționării normale a mușchilor și a sistemului nervos, Magneziu Citrat la 1200 mg poate fi un aliat util. Această formă de magneziu, bine tolerată digestiv, contribuie la relaxarea musculară și la confort digestiv, ceea ce poate ameliora parțial tensiunea și disconfortul asociat acalaziei.

Beneficii principale:

• Susține contracția și relaxarea normală a mușchilor;
• Sprijină funcționarea echilibrată a sistemului nervos;
• Contribuie la menținerea echilibrului electrolitic;
• Ajută digestia și tranzitul intestinal normal, util în constipație sau digestie lentă;
• Reduce oboseala și senzația de epuizare;
• Susține sănătatea oaselor și a dinților.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Administrare recomandată:

• 1-3 capsule pe zi, de preferat în timpul mesei principale, cu suficient lichid;
• Flaconul conține 90 de capsule, suficiente pentru o perioadă flexibilă de administrare;
• Formula este simplă, fără alergeni declarați sau ingrediente inutile.

Prin utilizare constantă, magneziul citrat poate sprijini relaxarea corpului, echilibrul digestiv și confortul muscular, oferind un suport suplimentar organismului afectat de acalazie.

Diagnosticarea acalaziei

Confirmarea acalaziei necesită investigații medicale specializate. Medicul va începe cu un istoric medical detaliat și un examen fizic, urmând ca apoi să recomande teste specifice care să evalueze funcția esofagului și să excludă alte afecțiuni cu simptome similare. Este important să oferi toate informațiile necesare despre istoricul tău medical, medicamentele și suplimentele pe care le iei, precum și despre eventualele tratamente pentru boli cronice.

Manometrie esofagiană

Manometria esofagiană este considerată standardul de aur în diagnosticarea acalaziei. Procedura măsoară presiunea și coordonarea contracțiilor musculare din esofag. Medicul introduce un tub subțire și flexibil prin nas, echipat cu senzori de presiune, până în esofag. Vei fi rugat să înghiți de câteva ori, în timp ce senzorii înregistrează activitatea musculară.

La pacienții cu acalazie, manometria arată două caracteristici principale:

• lipsa peristaltismului normal al esofagului;
• relaxarea insuficientă a sfincterului esofagian inferior în timpul înghițirii.

Aceste informații confirmă diagnosticul și permit medicului să clasifice tipul de acalazie.

Endoscopie digestivă superioară

Endoscopia permite vizualizarea directă a esofagului. Medicul introduce un tub flexibil cu cameră video prin gură pentru a examina mucoasa esofagiană și a exclude alte cauze ale simptomelor, cum ar fi tumorile sau stricturile. Un esofag dilatat, cu resturi alimentare, indică de obicei acalazie.

Radiografie cu bariu

Radiografia cu bariu oferă imagini detaliate ale esofagului în timpul înghițirii. Vei bea o soluție de bariu care apare clar pe radiografii, iar medicul urmărește modul în care trece prin esofag și în stomac. În acalazie, esofagul apare dilatat, iar la nivelul joncțiunii cu stomacul poate avea aspectul caracteristic de „cioc de pasăre”.

Alte investigații posibile

• Testarea pH-ului esofagian timp de 24 de ore, pentru a evalua aciditatea și a exclude refluxul gastroesofagian;
• Esofagogramă sau radiografie a sistemului digestiv superior pentru a observa mișcarea alimentelor și lichidelor prin tubul digestiv.

O comunicare deschisă cu medicul și furnizarea tuturor informațiilor relevante despre istoricul tău medical, tratamentele și suplimentele pe care le folosești ajută la stabilirea unui diagnostic corect și la alegerea celei mai potrivite strategii de tratament.

Opțiuni de tratament pentru acalazie

Tratamentul acalaziei are ca scop ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Nu există o vindecare completă, dar metodele disponibile controlează eficient afecțiunea. Alegerea tratamentului depinde de severitatea simptomelor, vârsta pacientului, starea generală de sănătate și preferințele personale.

Tratament medicamentos

Medicamentele nu vindecă acalazia, dar pot reduce temporar simptomele. Nitrații și blocantele canalelor de calciu relaxează mușchii esofagului și scad presiunea sfincterului inferior. Se administrează înainte de mese pentru a facilita trecerea alimentelor. Efectul este temporar, iar utilizarea pe termen lung poate fi limitată de efecte secundare, precum durerile de cap sau scăderea tensiunii arteriale.

Dilatarea pneumatică

Această procedură minim invazivă se realizează prin endoscopie. Medicul introduce un balon la nivelul sfincterului esofagian inferior și îl umflă treptat, pentru a întinde și a rupe parțial fibrele musculare. „Deschiderea controlată” facilitează trecerea alimentelor în stomac. Procedura durează aproximativ 30 de minute și se efectuează sub sedare. Rata de succes este de 70-90%, însă uneori sunt necesare dilatări repetate. Riscul principal este perforația esofagiană, care apare în 2-5% dintre cazuri.

Injecțiile cu botox

Toxina botulinică poate fi injectată direct în sfincter pentru a bloca semnalele nervoase către mușchi, provocând relaxarea acestora. Efectul durează între 3 și 12 luni, după care procedura trebuie repetată. Această metodă este recomandată mai ales pacienților vârstnici sau celor care nu pot suporta intervenții mai invazive. Eficiența scade însă după injecții repetate.

Tratament chirurgical

Miotomie Heller laparoscopică

Reprezintă standardul de aur în tratamentul chirurgical. Prin câteva incizii mici în abdomen, chirurgul taie mușchii sfincterului esofagian inferior pe o lungime de 6-8 cm, permițând relaxarea permanentă. În majoritatea cazurilor, procedura de miotomie Heller laparoscopică se asociază cu fundoplicatură parțială pentru a preveni refluxul gastroesofagian. Rata de succes depășește 90%, iar recuperarea durează 2-4 săptămâni.

Miotomia endoscopică perorală (POEM)

Este o alternativă modernă. Se realizează complet prin endoscop introdus prin gură, prin care chirurgul secționează mușchiul sfincterului și apoi efectuează fundoplicatura pentru a preveni refluxul.

Esofagectomia

Adică înlăturarea completă a esofagului, este extrem de rar necesară, doar în cazurile severe care nu răspund la niciuna dintre metodele precedente.

În practică, tratamentul poate combina mai multe dintre aceste metode, adaptat la răspunsul organismului și la complexitatea afecțiunii.

În concluzie, acalazia este o afecțiune serioasă a esofagului, dar poate fi gestionată eficient dacă este diagnosticată și tratată la timp. Semnele precum dificultățile la înghițire și regurgitarea nu trebuie ignorate. Consultul medical și alegerea tratamentului potrivit, de la dilatare pneumatică la intervenții chirurgicale, pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Prioritizează sănătatea și acționează din timp pentru confort și siguranță digestivă.

Disclaimer: Acest articol are scop strict informativ și educațional. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical profesional, diagnosticul sau tratamentul. Dacă prezinți simptome ale acalaziei sau alte probleme de sănătate, consultă întotdeauna un medic specialist. Nu ignora sfatul medical profesional și nu întârzia solicitarea asistenței medicale din cauza informațiilor citite în acest articol. Fiecare caz de acalazie este unic și necesită evaluare medicală individualizată pentru stabilirea celui mai potrivit plan de tratament.

Referințe:

1. Kahrilas PJ, Boeckxstaens G. The spectrum of achalasia: lessons from studies of pathophysiology and high-resolution manometry. Gastroenterology. 2013 Nov;145(5):954-65. doi: 10.1053/j.gastro.2013.08.038. Epub 2013 Aug 21. PMID: 23973923; PMCID: PMC3835179.
2. Vaezi MF, Pandolfino JE, Yadlapati R, et al. (2020). ACG Clinical Guidelines: Diagnosis and Management of Achalasia. The American Journal of Gastroenterology, 115(9), 1367-1391.
3. Boeckxstaens GE, Zaninotto G, Richter JE. Achalasia. Lancet. 2014 Jan 4;383(9911):83-93. doi: 10.1016/S0140-6736(13)60651-0. Epub 2013 Jul 17. PMID: 23871090.