Tahicardie ventriculară – ce este, simptome, opțiuni de tratament

Tahicardia ventriculară este o afecțiune cardiacă gravă, caracterizată prin bătăi rapide ale inimii, cu originea în ventriculi. Această aritmie poate pune viața în pericol, deoarece afectează capacitatea inimii de a pompa eficient sângele. Spre deosebire de alte tipuri de tahicardie, tahicardia ventriculară necesită atenție medicală imediată. Continuă să citești pentru a afla mai multe despre această afecțiune și cum să o abordezi corect.

Rezumat:

1. Tahicardia ventriculară este o aritmie severă care pornește din ventriculi (de obicei 150-250 bătăi/min) și poate reduce brusc capacitatea inimii de a pompa sânge, cu risc de stop cardiac.
2. Simptome tipice: palpitații puternice, amețeală, slăbiciune, senzație de leșin; semne de gravitate care cer urgență: durere toracică, leșin, cianoză, confuzie, respirație foarte dificilă.
3. Tratamentul depinde de stabilitatea pacientului: cardioversie electrică dacă este instabil, antiaritmice intravenoase dacă este stabil; pe termen lung pot fi necesare ICD (defibrilator implantabil) și/sau ablație, plus controlul cauzei și al factorilor de risc.

Ce este tahicardia ventriculară și cum se diferențiază de alte tipuri de tahicardie

Tahicardia ventriculară (TV) este o aritmie cardiacă severă caracterizată printr-o activare electrică rapidă a ventriculilor, cu o frecvență >100 bătăi/minut, de regulă între 150–250 bătăi/minut. În TV, impulsurile electrice nu mai urmează traseul fiziologic, ci sunt generate în ventriculi (focare ectopice sau circuite de reintrare), ceea ce produce contracții rapide și ineficiente. Rezultatul este o scădere a debitului cardiac și, implicit, o compromitere a circulației sanguine, cu risc vital.

În ritmul normal, impulsul electric pornește din nodul sinoatrial, traversează atriile, ajunge la nodul atrioventricularși se transmite către ventriculi pe calea sistemului His-Purkinje.

În tahicardia ventriculară, acest circuit normal este depășit sau întrerupt, iar ventriculii devin sursa ritmului, generând descărcări rapide care pot fi:

• organizate (tahicardie ventriculară propriu-zisă);
• sau pot degenera în fibrilație ventriculară (activitate complet dezorganizată).

TV este considerată o urgență potențial letală, deoarece:

• reduce eficiența pompării inimii;
• poate determina hipotensiune severă, sincopă, colaps;
• poate evolua rapid către fibrilație ventriculară și stop cardiac.

Diferențiere față de alte tahicardii

• Tahicardiile atriale și joncționale apar „deasupra ventriculilor” și sunt frecvent mai bine tolerate, adesea benigne.
• Tahicardia ventriculară, în schimb, apare direct în ventriculi și are risc mult mai mare de instabilitate hemodinamică și moarte subită.

Caracteristicile ritmului

TV are, în majoritatea cazurilor, un ritm regulat, dar extrem de rapid. Acest aspect o diferențiază de:

• fibrilația atrială, care are un ritm neregulat,;
• tahicardia joncțională paroxistică (Bouveret), care apare în crize și este, în general, benignă și bine controlabilă.

Simptomele tahicardiei ventriculare

Tahicardia ventriculară poate avea simptome ușoare sau dramatice, în funcție de:

• durata episodului;
• cât de sănătoasă este inima;
• cât de repede bate ventriculul.

În unele cazuri, TV se poate agrava rapid, de aceea simptomele nu trebuie ignorate.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• palpitații puternice (inima bate foarte tare/„sare din piept”);
• amețeală;
• slăbiciune bruscă;
• senzație de leșin (lipotimie);
• oboseală accentuată apărută brusc.

Tahicardia noaptea

Uneori episoadele apar în repaus, mai ales în timpul somnului. Poți observa:

• trezire bruscă cu palpitații intense;
• transpirații reci;
• anxietate puternică;
• dificultate de respirație (dispnee);
• senzație de „sufocare” sau presiune în piept.

Semne că tahicardia este gravă

Dacă apar aceste simptome, este nevoie de evaluare imediată:

• durere toracică (poate iradia spre braț, gât, maxilar);
• leșin/pierderea cunoștinței;
• cianoză (buze sau degete albăstrui);
• confuzie, stare de colaps;
• respirație dificilă severă.

Tahicardia la copii

La copii mici, simptomele sunt greu de descris, așa că apar semne indirecte:

• agitație, plâns fără motiv;
• refuzul alimentației;
• respirație rapidă;
• paloare și transpirații;
• somnolență sau slăbiciune marcată.

La sugari, tahicardia ventriculară poate duce rapid la colaps cardiovascular, necesitând intervenție de urgență.

Când apare mai des tahicardia

Tahicardia poate apărea și în:

• sarcină (modificări fiziologice ale circulației și hormonilor);
• febră, stres, anemie, probleme tiroidiene (mai ales la copii) – deși astfel de cazuri sunt mai rare.

Cauzele și factorii de risc pentru tahicardia ventriculară

Tahicardia ventriculară apare cel mai des când există o problemă a inimii sau ceva „dereglează” sistemul electric.

Cele mai frecvente cauze sunt:

• boala coronariană (cardiopatia ischemică)
• infarctul miocardic (mai ales cicatricile rămase după infarct)
• insuficiența cardiacă
• cardiomiopatii (dilatativă, hipertrofică)

Poate fi declanșată și de:

• potasiu scăzut (hipokaliemie)
• magneziu scăzut (hipomagnezemie)
• anumite medicamente (inclusiv unele antiaritmice care au efect proaritmic)
• intoxicație cu digoxin/digitalice (mai rar)

Totodata, poate crește riscul de apariție al acestei boli dacă ai:

• vârstă înaintată;
• hipertensiune;
• diabet;
• istoric familial de moarte subită;
• consum mare de alcool;
• droguri stimulante (pot declanșa episoade chiar și la persoane fără boală cardiacă).

În mod special, în afecțiunile cardiovasculare, medicii recomandă un suport metabolic și antioxidant ca adjuvant (în paralel cu tratamentul indicat), mai ales dacă există oboseală, scădere de energie sau factori de risc.

Un astfel de exemplu este Premium Coenzima Q10 100 mg, care:

• are 100 mg Coenzima Q10/capsulă (ingredient activ);
• susține funcția mitocondrială (producția de energie celulară);
• acționează prin rol antioxidant, important pentru vase și miocard.

Poate fi administrată astfel:

• 1-2 capsule/zi, preferabil în timpul mesei;
• cure de 3-6 luni pentru efecte vizibile.

Ingredientele sale principale sunt:

• Coenzima Q10;
• ulei de soia, ceară de albine, gelatină, glicerol etc.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Important de reținut: CoQ10 este supliment alimentar (nu tratează tahicardia ventriculară), dar poate fi un sprijin pentru energie și sănătatea cardiovasculară în contextul general al stilului de viață și recomandărilor medicale.

Diagnosticul tahicardiei ventriculare

Diagnosticul tahicardiei ventriculare se pune la cardiolog, după o evaluare completă. Medicul discută cu pacientul despre simptome (palpitații, amețeală, leșin, durere în piept), despre bolile cunoscute și episoadele anterioare, apoi face examenul clinic și recomandă investigațiile necesare. Scopul este dublu: confirmarea aritmiei și identificarea cauzei.

Electrocardiograma (ECG) în 12 derivații este testul de bază. Este rapidă și nedureroasă și arată complexe QRS largi (peste 120 ms) și o frecvență ventriculară peste 100/minut. Aspectul QRS și relația cu undele P ajută medicul să diferențieze tahicardia ventriculară de alte aritmii cu QRS larg (se pot folosi criterii precum Brugada sau algoritmul Vereckei).

Când episoadele apar rar și nu sunt prinse pe ECG-ul standard, se recomandă monitorizare ECG:

• Holter 24-48 ore, care înregistrează continuu ritmul și poate surprinde episoadele paroxistice.
• monitor de eveniment (7-30 zile), util dacă aritmia apare la intervale mari; poate înregistra exact ritmul din timpul unui episod.

Pentru a vedea dacă există o problemă de structură sau funcție a inimii, cardiologul indică frecvent ecocardiografie. Aceasta evaluează ventriculul stâng, valvele, presiunile intracardiace și fracția de ejecție, un indicator important al riscului. În unele cazuri se recomandă și ecocardiografie de stres, dacă se suspectează ischemie.

Analizele de sânge completează evaluarea:

• ionograma (potasiu, magneziu etc.) pentru dezechilibre care pot declanșa aritmii;
• troponine, dacă există suspiciune de infarct/ischemie acută;
• hormoni tiroidieni, mai ales când există semne de hipertiroidism;
• teste genetice, la pacienți tineri sau când se suspectează canalopatii ori cardiomiopatii ereditare.

În funcție de caz, se pot adăuga și alte investigații, precum radiografie toracică, RMN cardiac, CT, angiografie coronariană, studiu electrofiziologic cu cartografiere, test de efort sau test de masă înclinată, dacă simptomele o cer.

Opțiuni de tratament pentru tahicardia ventriculară

Tratamentul tahicardiei ventriculare urmărește, în esență, două obiective: oprirea rapidă a episodului (pentru a stabiliza pacientul) și prevenirea recidivelor (pentru a reduce riscul de complicații, inclusiv moarte subită). Alegerea metodei depinde de severitatea episodului, de cauza probabilă și, mai ales, de starea hemodinamică a pacientului.

Oprirea episodului (tratamentul de urgență)

Uneori, ritmul se poate opri spontan, însă în tahicardia ventriculară nu ne bazăm pe asta, pentru că poate evolua rapid spre instabilitate. Primul lucru pe care îl evaluează medicul este dacă pacientul este stabil sau instabil.

Dacă apar semne de instabilitate (tensiune mică, amețeală severă, confuzie, durere toracică, respirație dificilă), cardioversia electrică sincronizată este tratamentul de primă intenție. Procedura presupune aplicarea unui șoc electric controlat, prin electrozi plasați pe torace, cu scopul de a readuce inima în ritm sinusal. De regulă, se folosește o energie de 100-200 J, în funcție de tipul tahicardiei, iar intervenția se face sub sedare, pentru confortul pacientului. Avantajul major este că poate corecta rapid aritmia și poate preveni deteriorarea bruscă.

Dacă pacientul este stabil, medicul poate începe cu tratament medicamentos, administrat intravenos, pentru a opri aritmia și a reduce riscul de reapariție imediată. În practică se folosesc antiaritmice din:

• clasa I, precum lidocaina sau procainamida (cu acțiune relativ rapidă);
• clasa III, în special amiodarona, utilizată frecvent în formele refractare sau atunci când alte opțiuni nu sunt suficiente.

Lidocaina se administrează în bolus intravenos, urmat de perfuzie continuă, pentru menținerea efectului. Amiodarona poate fi foarte eficientă, dar necesită supraveghere atentă, deoarece poate avea reacții adverse importante. În toate cazurile, tratamentul se face cu monitorizare cardiacă, iar dozele se stabilesc strict de către medic.

Prevenirea recidivelor (tratamentul pe termen lung)

După ce episodul acut a fost controlat, următoarea preocupare este prevenirea unor noi crize și reducerea riscului de evenimente severe. La pacienții cu tahicardie ventriculară recurentă sau cu risc crescut, medicul poate recomanda implantarea unui defibrilator cardioverter implantabil (ICD). Acest dispozitiv urmărește permanent ritmul cardiac și, atunci când detectează o aritmie periculoasă, poate interveni automat: fie prin terapie antitahicardică, fie prin șoc electric intern, pentru a opri episodul. ICD-ul este considerat una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție împotriva morții subite cardiace, deoarece asigură intervenția imediată atunci când apare din nou aritmia.

În anumite situații, mai ales când există un focar bine definit sau un circuit aritmogen identificabil, se poate recomanda ablația cu cateter prin radiofrecvență. Procedura presupune „cartografierea” electrică a inimii (mapping), identificarea zonei care generează impulsurile anormale și distrugerea controlată a acesteia.

Prevenirea tahicardiei ventriculare

Prevenirea tahicardiei ventriculare se face prin controlul bolilor de inimă și al factorilor de risc. Dacă există o afecțiune cardiacă diagnosticată, cel mai important este să fie urmat corect planul de tratament. Prevenția scade riscul de episoade severe și de complicații pe termen lung.

Ce poți face, concret

Ține sub control bolile care cresc riscul

• hipertensiunea: tratament corect și tensiune monitorizată;
• diabetul: control bun al glicemiei (de obicei HbA1c țintă sub 7%, când medicul indică);
• cardiopatia ischemică/insuficiența cardiacă: tratament complet, fără pauze.

Stil de viață care protejează inima

• renunțare la fumat;
• alcool cu limită (ideal cât mai puțin);
• fără droguri stimulante; evită și „energizantele”;
• cofeină cu măsură, mai ales dacă observi palpitații după cafea;
• alimentație echilibrată și greutate cât mai aproape de normal;
• mișcare regulată, adaptată nivelului tău (ideal cu recomandarea cardiologului; reabilitare cardiacă dacă e cazul).

Scade factorii declanșatori

• somn suficient;
• managementul stresului (respirație controlată, relaxare, suport psihologic când e nevoie).

Monitorizare medicală

• controale cardiologice periodice (ECG, ecografie la indicație);
• ajustează tratamentul doar cu medicul;
• spune medicului despre toate medicamentele și suplimentele luate pentru tahicardie.

În concluzie, tahicardia ventriculară reprezintă o urgență cardiologică, care necesită recunoaștere rapidă și tratament specializat. Înțelegerea simptomelor, cauzelor și opțiunilor terapeutice disponibile poate face diferența între viață și moarte. Diagnosticul precoce prin investigații cardiologice adecvate și tratamentul prompt sunt esențiale pentru un prognostic favorabil.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală specializată. În caz de simptome sugestive pentru tahicardie ventriculară, adresează-te urgent unui medic cardiolog sau la serviciul de urgență. Autodiagnosticul și automedicația pot fi periculoase pentru sănătatea ta.

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ventricular-tachycardia/symptoms-causes;
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17616-ventricular-tachycardia;
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532954;
• https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/v/ventricular-tachycardia-1.html;
• https://medlineplus.gov/ency/article/000187.htm.