Extrasistolele: Ce sunt, câte sunt normale pe zi și cum scapi de ele natural

Dacă ți s-a întâmplat să simți că inima ta „sare” o bătaie, că bate prea repede pentru o clipă sau apare o senzație neobișnuită în piept, este posibil să fi avut extrasistole. Aceste bătăi cardiace suplimentare sunt mai frecvente decât ai crede și, de cele mai multe ori, nu indică o problemă gravă.

Te întrebi de ce apar și ce poți face pentru a le ține sub control? În acest articol vei afla informații esențiale despre extrasistole: cauze, simptome, când merită să ceri un sfat medical și strategii naturale care te pot ajuta să le gestionezi mai bine, pentru un ritm cardiac cât mai stabil și o stare generală bună.

Rezumat:

1. Ce sunt extrasistolele și cum se manifestă: Extrasistolele sunt bătăi premature ale inimii (în afara ritmului normal) care pot fi simțite ca „salt” al inimii, palpitații sau „gol” în piept; uneori nu dau niciun simptom și sunt depistate la controale.
2. Când sunt, de regulă, benigne și când devin motiv de evaluare medicală: Nu există un „număr normal” universal; contează contextul (stres, oboseală, deshidratare, stimulente), simptomele și istoricul cardiac. Semnale de alarmă: durere/ presiune în piept, dificultăți de respirație, amețeli puternice, leșin, creștere bruscă sau apariție „în salve”, ori dacă ai o boală cardiacă cunoscută.
3. Gestionare și monitorizare: Reducerea factorilor declanșatori (cofeină, alcool, energizante), somn bun, hidratare, mișcare moderată și managementul stresului pot scădea frecvența episoadelor; se recomandă evaluare prin EKG și frecvent Holter, iar în cazuri selectate ecografie cardiacă, teste de efort și analize (electroliți/tiroidă). În forme persistente/severe, poate fi indicată ablația, cu posibilitatea unor extrasistole tranzitorii în primele luni post-procedură.

Ce sunt extrasistolele și cum le recunoști?

Extrasistolele reprezintă bătăi premature ale inimii care apar în afara ritmului normal cardiac. Aceste contracții suplimentare pot provoca o senzație de goluri în piept, palpitații sau senzația că inima „sare” o bătaie. Sunt considerate cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă și pot afecta persoane de toate vârstele, de la copii până la adulți.

Când apare o extrasistolă, inima se contractă mai devreme decât ar trebui în ciclul cardiac normal. Această contracție prematură este urmată de o pauză compensatorie mai lungă, care poate crea senzația de „gol” în piept. Mulți oameni descriu această experiență ca pe o „zvâcnire” sau o „lovitură” în piept, iar unii simt chiar o senzație de fluture în stomac. Este important să fii atent la aceste senzații pentru a le putea identifica.

Simptomele pot varia considerabil de la o persoană la alta. Unii nu simt absolut nimic și descoperă extrasistolele doar în urma unui control medical de rutină, în timp ce alții pot experimenta palpitații deranjante, amețeli ușoare sau o senzație de neliniște în zona pieptului. În cazuri rare, pot apărea și simptome precum scurtarea respirației sau oboseala, mai ales când extrasistolele sunt frecvente.

Pentru a recunoaște ce sunt extrasistolele, este important să fii atent la ritmul cardiac. Dacă simți că inima ta „ratează” o bătaie sau că are un ritm neregulat ocazional, este posibil să experimentezi aceste aritmii. Unele persoane devin foarte conștiente de bătăile inimii lor, mai ales în timpul nopții când sunt în liniște. Totuși, doar un medic poate confirma diagnosticul prin investigații specializate, așa că nu te autodiagnostica bazându-te doar pe simptome.

Câte extrasistole sunt normale pe zi și când să îți faci griji

Nu există un număr fix de extrasistole considerat „normal” pentru toate persoanele. Frecvența acestor bătăi neregulate variază considerabil de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, starea de sănătate generală și factorii de stil de viață. Majoritatea specialiștilor consideră că extrasistolele ocazionale sunt benigne, mai ales când nu sunt însoțite de simptome severe sau boli cardiace preexistente.

Ce contează mai mult decât „numărul”

• Contextul în care apar (stres, oboseală, deshidratare, stimulente etc.)
• Simptomele asociate (dacă există)
• Istoricul cardiac (afecțiuni preexistente, medicație, antecedente familiale)
• Evoluția (dacă se intensifică brusc sau apar „în salve”)

Când să mergi la medic (semnale de alarmă)

Mergi la medic dacă extrasistolele sunt însoțite de:

• dificultăți de respirație
• durere/ presiune în piept
• amețeli puternice sau stare de „leșin”
• leșin (sincope)
• creștere bruscă a frecvenței sau apariția lor în grupuri (salve)

Dacă ai deja o afecțiune cardiacă

Dacă ai un diagnostic cardiac anterior, merită să fii mai vigilent(ă). Chiar și extrasistolele aparent „banale” pot necesita:

• monitorizare (de exemplu, Holter)
• ajustări de stil de viață
• recomandări personalizate de la medic, în funcție de context.

Pentru multe persoane, extrasistolele apar sau se accentuează în perioade de stres, oboseală, somn insuficient sau pe fondul unor carențe. În acest context, magneziul este frecvent recomandat deoarece are rol în funcționarea normală a mușchilor și a sistemului nervos, iar inima este, practic, un mușchi care depinde de echilibrele electrolitice pentru un ritm stabil.

Ca opțiune de susținere, poți lua în considerare Premium Magneziu Bisglicinat – 60 tablete, care conține magneziu bisglicinat (o formă apreciată pentru absorbție), plus taurină și extract de piper negru. Acest supliment susține funcționarea electrică a inimii și poate contribui la prevenirea unor tulburări de ritm, precum fibrilația atrială, prin menținerea unui ritm cardiac cât mai stabil și eficient.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Tipuri de extrasistole – atriale și ventriculare

Extrasistolele sunt împărțite în două tipuri principale, în funcție de zona inimii din care pornește impulsul electric anormal. Această diferențiere este relevantă deoarece fiecare categorie are particularități distincte și poate avea implicații diferite asupra sănătății cardiovasculare. Înțelegerea modului în care se manifestă aceste tipuri te ajută să fii mai bine informat(ă) și să comunici mai clar cu medicul tău în privința evaluării și managementului lor.

• Extrasistola atrială își are originea în atriile inimii, camerele superioare care primesc sângele din organism. Acestea sunt, în general, considerate mai puțin îngrijorătoare decât cele ventriculare și apar frecvent la persoane sănătoase. Pot apărea în forme simple sau complexe, cum ar fi bigeminismul atrial, unde extrasistolele alternează cu bătăile normale într-un pattern regulat.
• Aritmia extrasistolică ventriculară provine din ventriculi, camerele inferioare ale inimii responsabile cu pomparea sângelui către organism. Acestea pot fi mai îngrijorătoare, mai ales când apar frecvent sau în grupuri. Trigeminismul ventricular, unde apar două bătăi normale urmate de o extrasistolă, este un exemplu de pattern complex care necesită atenție medicală mai atentă.

Diferența principală între cele două tipuri constă în impactul asupra funcției cardiace. Extrasistolele atriale afectează mai puțin umplerea ventriculilor cu sânge, în timp ce cele ventriculare pot influența mai mult eficiența pompării sângelui către organism.

Ambele tipuri pot fi detectate prin electrocardiogramă, fiecare având un aspect caracteristic pe traseul EKG care permite medicului să le diferențieze cu precizie.

Cauze și factori de risc pentru extrasistole

Cauzele exacte ale extrasistolelor nu sunt întotdeauna ușor de identificat, însă medicii au observat o serie de factori care cresc probabilitatea apariției acestor aritmii. Înțelegerea lor te poate ajuta să iei măsuri preventive și să reduci frecvența episoadelor.

Factori de stil de viață care pot declanșa extrasistole

• Consum excesiv de cofeină
• Fumat
• Efort fizic intens, neobișnuit pentru nivelul tău de antrenament
• Anxietate și stres cronic

Acești factori pot crește nivelul de adrenalină, ceea ce poate destabiliza ritmul cardiac. În plus, stresul poate întreține un cerc vicios: te sperie palpitațiile, stresul crește, iar extrasistolele apar mai des.

Medicamente și substanțe care pot contribui

• Decongestionantele
• Antihistaminicele
• Unele tratamente pentru astm
• Alcoolul
• Deshidratarea
• Băuturile energizante și unele suplimente (în special la persoanele sensibile)

Este util să verifici prospectul medicamentelor și să discuți cu medicul dacă observi o legătură între tratament și apariția palpitațiilor.

Afecțiuni medicale asociate (factori de risc majori)

• Boala coronariană
• Insuficiența cardiacă
• Hipertensiunea arterială
• Afecțiunile cardiace congenitale
• Hipertiroidismul
• Dezechilibrele electrolitice (de exemplu, nivelurile scăzute de potasiu sau magneziu)

În aceste situații, extrasistolele pot necesita monitorizare mai atentă și o evaluare cardiologică țintită.

Factori specifici și influența vârstei

• Sarcina (factor temporar, prin modificări hormonale și creșterea volumului de sânge)
• Menopauza (poate influența ritmul cardiac prin schimbări hormonale)
• Vârsta înaintată (sistemul electric al inimii poate suferi modificări în timp)

Cum am scăpat de extrasistole – metode naturale și schimbări de stil de viață

Deși nu există o „rețetă magică” pentru eliminarea completă a extrasistolelor, multe persoane au reușit să reducă semnificativ frecvența și intensitatea acestora prin modificări naturale ale stilului de viață. Aceste metode se concentrează pe eliminarea factorilor declanșatori și pe îmbunătățirea sănătății cardiovasculare generale, fără a recurge neapărat la medicamente.

Gestionarea stresului

Stresul și anxietatea pot accentua palpitațiile prin creșterea adrenalinei și a hiperactivității sistemului nervos.

• Respirație profundă / respirație diafragmatică
• Metoda 4–7–8 în episoadele acute
• Pauze scurte în timpul zilei, mai ales în perioade aglomerate

Ajustări alimentare și reducerea stimulentelor

Schimbările simple pot face diferența, mai ales dacă extrasistolele sunt sensibile la stimulenți.

• Redu sau elimină: cofeina, alcoolul, băuturile energizante
• Evită mesele foarte abundente (pot accentua disconfortul și palpitațiile la unele persoane)
• Ține un jurnal alimentar pentru a identifica „trigger-urile” personale
• Menține o hidratare constantă pe parcursul zilei

Somn de calitate și ritm regulat

Lipsa somnului poate amplifica iritabilitatea cardiacă și percepția palpitațiilor.

• 7–8 ore/noapte, cu ore relativ constante de culcare/trezire
• Redu expunerea la ecrane înainte de somn
• Creează un mediu propice (întuneric, temperatură confortabilă, liniște)

Activitate fizică moderată, constantă

Mișcarea regulată susține tonusul cardiovascular și echilibrul sistemului nervos autonom.

• Recomandat: mers alert, înot, ciclism ușor, exerciții de mobilitate
• Evită eforturile extreme sau bruște, mai ales dacă observi că îți declanșează episoade
• Dacă ai antecedente cardiace, discută cu medicul înainte de un program nou

Minerale și echilibru electrolitic

În unele situații, extrasistolele pot fi influențate de carențe (în special magneziu/potasiu). Totuși, suplimentarea ar trebui făcută informat și, ideal, cu recomandare medicală, deoarece excesul poate crea la rândul lui probleme.

Cât se trăiește cu extrasistole și prognosticul pe termen lung

În majoritatea cazurilor, prognosticul pentru persoanele cu extrasistole este foarte bun, mai ales atunci când nu există o boală cardiacă severă asociată. Pentru multe persoane, extrasistolele rămân o manifestare ocazională, fără impact major asupra sănătății pe termen lung.

Când prognosticul este excelent

Prognosticul este, de regulă, foarte favorabil în următoarele situații:

• Extrasistole ocazionale, fără simptome importante și fără afecțiuni cardiace cunoscute.
• Extrasistole atriale izolate, considerate aproape întotdeauna benigne și fără influență asupra prognosticului pe termen lung.
• Extrasistole ventriculare la persoane cu inimă structural normală, care au, de asemenea, un prognostic excelent.
• La copii și tineri, extrasistolele ventriculare pot regresa spontan în timp, pe măsură ce sistemul cardiovascular se maturizează.

În ansamblu, pentru cei mai mulți pacienți, extrasistolele nu reduc speranța de viață și nu reprezintă un motiv major de îngrijorare.

Când situația necesită mai multă atenție

Contextul devine mai important atunci când extrasistolele apar pe fondul unei afecțiuni cardiace preexistente. În astfel de cazuri:

• Prognosticul depinde, în primul rând, de boala de bază (nu neapărat de extrasistole în sine)
• Persoanele cu insuficiență cardiacă sau boală coronariană, mai ales dacă au extrasistole frecvente, pot avea nevoie de:
  • monitorizare mai atentă
  • ajustări terapeutice
  • urmărire cardiologică regulată

Chiar și atunci, un management corect poate susține o calitate bună a vieții.

Impactul asupra calității vieții: rolul anxietății

Pentru multe persoane, disconfortul principal nu vine din extrasistole, ci din teama asociată cu aceste senzații. Uneori, anxietatea poate duce la:

• evitarea activităților normale
• hiper-monitorizarea pulsului
• restrângerea vieții sociale

În aceste situații, educația medicală, explicarea caracterului benign (când este cazul) și, la nevoie, suportul psihologic pot reduce semnificativ anxietatea și pot ajuta la reluarea unei vieți normale.

Diagnostic și monitorizare – extrasistole EKG și investigații

Diagnosticul extrasistolelor se bazează pe o combinație de simptome raportate de pacient și investigații medicale specializate. Electrocardiograma (EKG) rămâne investigația de bază pentru detectarea și caracterizarea acestor aritmii, oferind informații esențiale despre tipul și severitatea lor.

Electrocardiograma (EKG) – investigația de bază

EKG-ul este primul pas în evaluare și poate surprinde extrasistolele dacă apar în timpul înregistrării (de obicei câteva minute).

Cum se văd extrasistolele pe EKG:

• Extrasistole atriale: complexe QRS de obicei normale, cu undă P prematură/anormală înaintea complexului.
• Extrasistole ventriculare: complexe QRS largi, „bizare”, fără undă P premergătoare.

Medicul poate observa și tipare repetitive precum:

• bigeminism (o bătaie normală + o extrasistolă, repetitiv)
• trigeminism (două bătăi normale + o extrasistolă, repetitiv)

Monitorizarea Holter (24–48 ore) – evaluare completă a frecvenței

Holterul este, în practică, una dintre cele mai utile investigații atunci când extrasistolele sunt intermitente sau când se dorește cuantificarea lor.

Ce oferă Holterul:

• numărul de extrasistole/24h și distribuția lor
• tipul (atriale vs ventriculare) și eventualele salve
• comportamentul lor în:
  • activitățile zilnice
  • somn
  • situații de stres

De obicei, pacientul ține și un jurnal al simptomelor (ore + ce făcea în acel moment), astfel încât medicul să poată corela episoadele cu modificările de ritm.

Ecocardiografia – când e nevoie de evaluare structurală

Ecografia cardiacă este recomandată mai ales atunci când extrasistolele sunt frecvente sau există simptome îngrijorătoare, pentru a verifica:

• structura inimii
• funcția de pompă
• eventuale cauze cardiace asociate

Testul de efort – răspunsul aritmiei la mișcare

Poate fi indicat pentru a vedea cum se comportă extrasistolele la exercițiu. În unele situații, faptul că extrasistolele scad/dispar în timpul efortului poate fi un semn favorabil, însă interpretarea rămâne strict medicală.

Analize de sânge – excluderea cauzelor secundare

Pentru a identifica factori corectabili, medicul poate recomanda:

• electroliți: potasiu, magneziu, calciu
• funcția tiroidiană (pentru a exclude disfuncțiile tiroidiene)

Investigații avansate (în cazuri selectate)

Când există suspiciuni specifice sau extrasistolele sunt persistente/severe, pot fi necesare investigații mai complexe, precum studiul electrofiziologic, care evaluează detaliat sistemul electric al inimii.

Extrasistole după ablație și managementul post-procedural

Ablația prin radiofrecvență este o procedură invazivă utilizată pentru tratarea extrasistolelor foarte frecvente sau simptomatice care nu răspund la tratamentul medicamentos. Această tehnică implică distrugerea controlată a zonelor din inimă responsabile de generarea impulsurilor electrice anormale, folosind energie de radiofrecvență sau, mai rar, crioterapie.

După ablație, este normal să apară extrasistole ocazionale în primele săptămâni sau luni. Aceste aritmii post-procedurale pot fi rezultatul inflamației temporare a țesutului cardiac sau al procesului de vindecare. Majoritatea acestor extrasistole se rezolvă spontan pe măsură ce inima se vindecă, de obicei în decurs de 3-6 luni.

Managementul post-procedural include monitorizare EKG regulată și, uneori, monitorizare Holter pentru a evalua eficacitatea ablației. Medicul poate prescrie medicamente antiaritmice temporar pentru a controla extrasistolele recurente în perioada de recuperare. De asemenea, vei primi instrucțiuni clare despre activitățile permise și restricțiile temporare, precum evitarea eforturilor fizice intense în primele săptămâni.

Este esențial ca pacienții să își monitorizeze atent starea și să anunțe medicul dacă apar simptome noi sau dacă cele existente se intensifică după ablație. Chiar dacă reacțiile adverse sunt neobișnuite, în unele situații pot surveni aritmii noi sau mai severe, care impun evaluare și intervenție rapidă. Respectarea indicațiilor primite și prezentarea la controalele stabilite sunt pași cheie pentru rezultate bune pe termen lung. În general, ablația are o rată de succes ridicată în cazul extrasistolelor, însă există situații în care poate fi necesară repetarea procedurii pentru un control optim al aritmiei.

Extrasistolele sunt aritmii comune care, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă un motiv de îngrijorare majoră. Înțelegerea naturii acestor bătăi neregulate ale inimii, a cauzelor lor și a metodelor de gestionare te poate ajuta să trăiești mai liniștit cu această condiție. Modificările stilului de viață, cum ar fi reducerea stresului, limitarea consumului de stimulente și menținerea unui somn de calitate, pot reduce semnificativ frecvența extrasistolelor și pot îmbunătăți calitatea vieții tale.

Atenție! Aceste informații au scop informativ – consultă întotdeauna un medic înainte de a lua decizii legate de sănătatea ta!

Referințe:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-ventricular-contractions/symptoms-causes/syc-20376757

https://www.webmd.com/heart-disease/premature-ventricular-contractions-facts

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10441151/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/extrasystole