AVC hemoragic – cauze, simptome și opțiuni de tratament

Accidentul vascular cerebral hemoragic reprezintă una dintre cele mai severe urgențe neurologice, apărând atunci când un vas de sânge din creier se rupe și provoacă sângerare în interiorul țesutului cerebral sau în spațiile din jurul acestuia. Presiunea crescută asupra creierului duce rapid la deteriorarea funcțiilor vitale, motiv pentru care intervenția medicală imediată este esențială.

Mai departe vom discuta cauzele, semnele de alarmă, metodele de diagnostic, opțiunile de tratament și pașii necesari pentru recuperare după un AVC hemoragic.

Rezumat:

1. AVC-ul hemoragic apare prin ruperea unui vas cerebral, provocând sângerare și creșterea rapidă a presiunii intracraniene, ceea ce îl face una dintre cele mai grave urgențe neurologice.
2. Hipertensiunea arterială, anevrismele și malformațiile vasculare sunt principalele cauze, iar simptomele – precum cefaleea bruscă și severă, tulburările de vorbire, paralizia sau pierderea conștienței – apar întotdeauna brusc.
3. Tratamentul necesită intervenție imediată, prin stabilizare, controlul sângerării și, în anumite cazuri, intervenție neurochirurgicală, în timp ce prevenția se bazează pe controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat și menținerea unui stil de viață sănătos.

Ce este AVC-ul hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este o urgență neurologică severă, produsă atunci când un vas de sânge se rupe și determină scurgerea sângelui în interiorul creierului sau în spațiile din jurul acestuia. Spre deosebire de AVC-ul ischemic, unde problema este blocarea fluxului sanguin, aici mecanismul este ruptura vasculară, ceea ce duce la acumulare de sânge și creșterea presiunii intracraniene. Această diferență este esențială, deoarece metoda de diagnostic și tratamentul necesar sunt complet diferite.

Creierul este un organ foarte sensibil, protejat de un spațiu rigid, cutia craniană. Când apare o hemoragie, sângele nu are unde să se extindă, astfel că începe să comprime țesuturile cerebrale. Mai apoi, presiunea crescută afectează rapid funcțiile vitale și poate provoca deteriorări neurologice severe.

Există două forme principale de AVC hemoragic:

• Hemoragia intracerebrală (intraparenchimatoasă) – ruptura unui vas direct în interiorul țesutului cerebral. Sângele se acumulează local și formează un hematom, care împinge și lezează regiunile din jur.

• Hemoragia subarahnoidiană – sângerarea apare într-un spațiu situat între creier și meningele sale, determinată cel mai frecvent de ruperea unui anevrism. Sângele se răspândește rapid și poate genera o creștere bruscă a presiunii intracraniene.

Ambele tipuri au o evoluție rapidă și pot produce leziuni ireversibile în câteva minute. Țesutul cerebral tolerează greu atât lipsa oxigenului, cât și efectul toxic al sângelui asupra neuronilor, motiv pentru care intervenția medicală imediată este vitală.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Hipertensiunea arterială cronică este cea mai frecventă cauză a accidentelor vasculare cerebrale hemoragice. Valorile crescute și persistente ale tensiunii deteriorează pereții vaselor cerebrale, ducând la îngroșarea, rigidizarea și formarea de microanevrisme – structuri fragile care se pot rupe oricând.

Anevrismele cerebrale reprezintă o altă cauză majoră, în special pentru hemoragiile subarahnoidiene. Aceste dilatări vasculare apar de obicei la ramificațiile arterelor mari de la baza creierului. Rezistența lor scăzută face ca ruptura să poată surveni chiar și în absența unei creșteri bruște a tensiunii.

Malformațiile arterio-venoase (MAV) sunt conexiuni anormale între artere și vene, lipsite de rețeaua capilară care atenuează presiunea. Din cauza pereților subțiri, aceste structuri sunt predispuse la rupturi spontane, mai ales când presiunea locală crește.

La vârstnici, angiopatia amiloidă cerebrală este o cauză frecventă de hemoragie. Depunerea de proteine amiloide în pereții vaselor mici le slăbește structura, astfel încât ruptura poate apărea chiar și în contextul unei tensiuni arteriale normale.

Terapia anticoagulantă sau antiagregantă necesită supraveghere atentă, deoarece poate amplifica riscul hemoragic. Warfarina, heparina și anticoagulantele moderne pot favoriza sângerări chiar și la traumatisme minore. De asemenea, traumatismele craniene, tumorile cerebrale și consumul de droguri stimulante precum cocaina sau amfetaminele pot provoca creșteri bruște de presiune și rupturi vasculare.

Sprijin nutrițional în contextul sănătății vasculare

Deși nu previne și nu tratează un AVC hemoragic, un aport adecvat de antioxidanți poate contribui pe termen lung la menținerea sănătății vaselor de sânge.
Sucul Natural de Aronia și Afin Siberian, presat la rece și 100% ecologic, poate fi util ca parte a unei diete echilibrate datorită:

• conținutului ridicat de antocianine, flavonoide și resveratrol, compuși implicați în protecția vaselor și reducerea stresului oxidativ;
• aportului de vitamine A, C, E, K și complex B, benefice pentru funcția cardiovasculară și imunitară;
• mineralelor precum magneziu, potasiu și mangan, importante pentru reglarea tensiunii și sănătatea celulară.

Administrarea recomandată este de 100–150 ml pe zi, după masă, în cure de 3-6 luni, ca parte a unui stil de viață orientat spre sănătate vasculară.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Acest tip de supliment NU înlocuiește tratamentul medical prescris și NU are rol terapeutic în hemoragiile cerebrale, dar poate completa o alimentație corectă la persoanele interesate de susținerea generală a sistemului cardiovascular.

Simptomele accidentului vascular cerebral hemoragic

Simptomele unui AVC hemoragic apar brusc și sunt severe. Instalarea rapidă reflectă ruperea unui vas cerebral și creșterea presiunii intracraniene. Din acest motiv, orice suspiciune impune apel imediat la serviciile de urgență.

Cefaleea bruscă și intensă este unul dintre cele mai caracteristice semne. Pacienții o descriu adesea ca fiind „cea mai puternică durere de cap” pe care au avut-o. Este frecvent însoțită de fotofobie și rigiditate a cefei, în special în hemoragiile subarahnoidiene.

Deficitele neurologice focale se instalează rapid și pot include:

• slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului;
• tulburări de vorbire (afazie) sau vorbire neclară;
• dificultăți de coordonare și mers;
• pierderi de sensibilitate sau tulburări de vedere;
  Localizarea simptomelor depinde de zona cerebrală afectată.

Tulburările de conștiență sunt frecvente și pot varia de la confuzie și somnolență până la comă. De exemplu, o degradare rapidă a stării de conștiență sugerează o hemoragie extinsă sau creșterea accentuată a presiunii intracraniene.

Simptomele premonitorii, cu zile sau săptămâni înainte, sunt rare în cazul formelor hemoragice. Uneori pot apărea cefalee persistentă sau modificări neurologice discrete. Episoadele tranzitorii asemănătoare AIT-urilor sunt mai puțin tipice pentru hemoragiile cerebrale.

Manifestările vegetative sunt frecvente:

• greață și vărsături (adesea în jet, sugerând hipertensiune intracraniană);
• creșterea marcată a tensiunii arteriale;
• convulsii la un procent semnificativ dintre pacienți.

Diagnosticul AVC-ului hemoragic

Diagnosticul accidentului vascular cerebral hemoragic trebuie stabilit rapid, deoarece evoluția pacientului depinde de identificarea imediată a tipului de sângerare:

1. Examenul clinic orientează diagnosticul încă din primele minute. Apariția bruscă a unui deficit neurologic focal, asociată cu cefalee intensă și modificări ale tensiunii arteriale, ridică suspiciunea de hemoragie cerebrală. Medicul evaluează starea de conștiență (scala Glasgow), reflexele, vorbirea, forța musculară și coordonarea. Examenul oftalmologic poate identifica semne indirecte de hipertensiune intracraniană.
2. Tomografia computerizată (CT cerebral) este investigația de primă intenție. Detectează rapid prezența sângelui în interiorul craniului și diferențiază AVC-ul hemoragic de cel ischemic. CT-ul are o sensibilitate foarte mare în primele ore și este esențial pentru stabilirea conduitei terapeutice.
3. Rezonanța magnetică (RMN) oferă detalii suplimentare atunci când CT-ul nu este concludent. RMN-ul poate identifica hemoragii mici, hemoragii vechi sau leziuni situate profund, precum cele din trunchiul cerebral. Este de obicei utilizat după stabilizarea pacientului.
4. Angiografia vasculară (CT, RMN sau digitală cu substracție) este utilă pentru depistarea cauzei sângerării – anevrisme, malformații arterio-venoase sau alte anomalii vasculare – și ghidează planificarea tratamentului, inclusiv intervențiile endovasculare.

Analizele de laborator completează diagnosticul prin:

• teste de coagulare (INR, APTT);
• hemogramă;
• ionogramă;
• evaluarea funcției renale și hepatice;
• glicemie.

Acestea identifică eventuale tulburări de coagulare, anemii, dezechilibre electrolitice sau boli asociate care pot influența evoluția hemoragiei.

Opțiuni de tratament pentru atacul vascular cerebral hemoragic

Tratamentul accidentului vascular cerebral hemoragic trebuie instituit imediat, într-o unitate specializată, deoarece evoluția pacientului depinde de oprirea sângerării și de controlul presiunii intracraniene. Planul terapeutic este adaptat în funcție de tipul și localizarea hemoragiei, precum și de starea neurologică a pacientului.

1. Management medical inițial
Primul obiectiv este stabilizarea pacientului și limitarea extinderii sângerării.
• Controlul tensiunii arteriale – scăderea valorilor tensionale reduce riscul de resângerare. Medicamente precum labetalol sau nicardipina sunt administrate intravenos pentru un control precis.
• Reversarea anticoagulării – esențială la pacienții care iau anticoagulante.
– Warfarina → vitamina K + concentrat de complex protrombinic.
– Anticoagulante orale directe → agenți de reversie specifici.
Intervenția rapidă reduce semnificativ progresia hemoragiei.
• Controlul presiunii intracraniene – prin ridicarea capului patului, administrarea de manitol sau soluție salină hipertonă și, la nevoie, sedare. Monitorizarea presiunii intracraniene permite ajustarea tratamentului pentru a menține perfuzia cerebrală adecvată.

2. Indicații neurochirurgicale
Tratamentul chirurgical este recomandat în situații selectate, în funcție de dimensiunea hemoragiei și localizarea ei.
• Evacuarea hematomului – craniotomia se indică în hematoamele mari sau în cele care determină deteriorare neurologică progresivă.
• Tehnici minim invazive – pot fi utilizate pentru evacuarea hematoamelor profunde, în funcție de configurația acestora.
• Craniectomia decompresivă – necesară când presiunea intracraniană rămâne ridicată în ciuda tratamentului medical și pune viața pacientului în pericol.

3. Tratamentul cauzelor vasculare
Dacă hemoragia este provocată de ruptura unui anevrism sau a unei malformații vasculare, este necesară excluderea acestuia din circulație:
• Clipare microchirurgicală – plasarea unui clip la baza anevrismului.
• Embolizare endovasculară – umplerea anevrismului cu spirale (coil-uri) sau plasarea unui stent.
Alegerea metodei depinde de morfologia anevrismului, starea pacientului și expertiza echipei neurovasculare.

Șanse de supraviețuire și prognostic în cazul unui AVC hemoragic

Prognosticul accidentului vascular cerebral hemoragic depinde de o serie de factori clinici și imagistici. Evoluția pacientului este influențată în special de vârstă, volumul sângerării, localizarea acesteia și starea neurologică în momentul prezentării la spital. Timpul până la instituirea tratamentului rămâne unul dintre cei mai importanți determinanți ai supraviețuirii.

Mortalitatea în faza acută este ridicată, putând depăși 34-50% în primele 30 de zile. Primele 72 de ore sunt critice, deoarece în acest interval riscul de agravare neurologică este maxim, iar aproximativ jumătate dintre decese apar în primele 48 de ore. De aceea, monitorizarea continuă într-o secție specializată este esențială.

Anumiți factori cresc șansele de evoluție favorabilă:
• vârsta sub 65 de ani;
• hemoragii de volum mic (sub 30 ml);
• localizarea în regiuni cerebrale mai puțin „eloquente”;
• absența sângelui în sistemul ventricular;
• nivel de conștiență bun la prezentare;
• ajungerea rapidă la spital.

Localizarea sângerării influențează semnificativ prognosticul. Hemoragiile din trunchiul cerebral sunt asociate cu o evoluție mai rezervată, deoarece afectează zone vitale pentru respirație și funcțiile autonome. Hemoragiile lobare pot avea un prognostic ceva mai bun, în timp ce cele talamoase se situează între cele două extreme.

Complicațiile secundare, precum hidrocefalia, infecțiile nosocomiale, convulsiile sau creșterea presiunii intracraniene, pot agrava suplimentar evoluția. Chiar și în absența complicațiilor, mulți pacienți rămân cu sechele – deficite motorii, tulburări de vorbire sau dificultăți cognitive -, ceea ce face ca reabilitarea precoce și continuă să fie o componentă esențială a managementului post-AVC.

Recuperarea după un AVC hemoragic

Recuperarea după un AVC hemoragic este un proces etapizat, adaptat fiecărui pacient în funcție de severitatea leziunilor și de evoluția clinică.

Terapia fizică reprezintă baza recuperării motorii:
• exerciții de mobilizare pentru prevenirea rigidității și contracturilor;
• reeducarea echilibrului și a coordonării;
• antrenamentul progresiv al mersului;
• exerciții specifice pentru musculatura facială și controlul respirației la pacienții cu tulburări de vorbire.
Utilizarea tehnologiilor moderne (robotică, stimulare neuromusculară) poate accelera progresul.

Terapia logopedică este esențială când apar tulburări de comunicare:
• tratamentul afaziei (dificultăți de exprimare/înțelegere);
• tratamentul dizartriei (vorbire neclară);
• evaluarea și reabilitarea disfagiei, pentru reducerea riscului de pneumonie prin aspirație;
• învățarea unor tehnici alternative de comunicare atunci când limbajul este sever afectat.

Terapia ocupațională urmărește redobândirea independenței în activitățile zilnice:
• îngrijire personală, îmbrăcat, hrănire;
• gestionarea activităților din gospodărie;
• recomandări pentru adaptarea locuinței (bare de sprijin, rampă, scaun de duș) pentru siguranță și autonomie.

Suportul psihologic și social are un rol major în revenirea pacientului:
• depresia post-AVC este frecventă și poate reduce motivația în recuperare;
• consilierea psihologică ajută la gestionarea anxietății, frustrării și schimbărilor de rol social;
• implicarea familiei și a grupurilor de suport contribuie la reintegrarea corectă în viața de zi cu zi.

Prevenirea AVC-ului hemoragic

În AVC-ul hemoragic, măsurile de prevenție sunt importante atât pentru persoanele fără antecedente (prevenție primară), cât și pentru cei care au trecut deja printr-un episod hemoragic (prevenție secundară).

Controlul hipertensiunii arteriale este elementul central al prevenției. Reducerea tensiunii arteriale scade semnificativ riscul de ruptură vasculară.
• monitorizare regulată;
• tratament antihipertensiv corect ajustat;
• reducerea consumului de sare;
• menținerea unei greutăți adecvate.

Modificările alimentare au un impact direct asupra sănătății vaselor de sânge.
• dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale;
• reducerea grăsimilor saturate și a sodiului;
• consum regulat de pește bogat în omega-3;
• utilizarea uleiului de măsline ca sursă principală de grăsimi.

Renunțarea la fumat este obligatorie în prevenția hemoragiilor cerebrale. Fumatul accelerează deteriorarea vaselor și crește vulnerabilitatea arterială.
• oprirea completă a fumatului;
• evitarea expunerii la fum pasiv.

Gestionarea diabetului zaharat previne deteriorarea vasculară progresivă.
• control glicemic strict;
• tratament regulat;
• menținerea hemoglobinei glicate în limitele recomandate.

Activitatea fizică regulată contribuie la stabilizarea tensiunii arteriale și la menținerea sănătății cardiovasculare.
• minimum 150 de minute de efort moderat pe săptămână;
• integrarea exercițiilor de rezistență.

Limitarea consumului de alcool este recomandată, deoarece intake-ul excesiv crește tensiunea arterială și fragilizează vasele.

În concluzie, AVC-ul hemoragic rămâne una dintre cele mai severe urgențe neurologice, iar intervenția rapidă face diferența între viață și moarte. Recunoașterea imediată a simptomelor și prezentarea de urgență la spital pot limita leziunile cerebrale, în timp ce prevenția – prin controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat și adoptarea unui stil de viață echilibrat – reprezintă cea mai eficientă modalitate de reducere a riscului.

Disclaimer! Acest material are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea, diagnosticul sau recomandările unui medic specialist. Dacă prezinți simptome sugestive pentru AVC, solicită imediat ajutor medical de urgență.

Referințe:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559173;
2. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23969-hemorrhagic-stroke;
3. https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/h/hemorrhagic-stroke.html;
4. https://medlineplus.gov/hemorrhagicstroke.html.