Prolapsul uterin – cauze, simptome și tratament

Prolapsul uterin reprezintă o patologie ginecologică caracterizată prin coborârea uterului din poziția sa anatomică normală, situată în cavitatea pelvină, către canalul vaginal sau în afara acestuia. În literatura medicală este denumit frecvent uter descensus sau uter căzut și survine ca urmare a slăbirii aparatului de susținere pelvin, format din structurile musculare și ligamentare.

Afecțiunea prezintă un spectru clinic variabil, de la forme incipiente, minim simptomatice, până la grade avansate, cu impact funcțional și psihologic semnificativ. Incidența crește odată cu vârsta, fiind frecvent diagnosticată în perioada postmenopauzală sau la paciente cu antecedente de multiparitate.

În acest articol vom detalia mecanismele etiopatogenice, simptomatologia și opțiunile terapeutice disponibile, pentru a oferi un cadru clar în luarea deciziilor privind menținerea sănătății ginecologice și prevenirea complicațiilor asociate.

Rezumat:

1. Prolapsul uterin este coborârea uterului din poziția sa normală în canalul vaginal sau în afara acestuia, cauzată de slăbirea mușchilor și ligamentelor planșeului pelvin.
2. Simptomele principale includ senzația de presiune pelvină, apariția unei mase în vagin, tulburări urinare sau digestive și disconfort la activități fizice ori contact sexual.
3. Tratamentul poate fi conservator (exerciții Kegel, pesar vaginal, corectarea factorilor de risc) sau chirurgical (histerectomie, proceduri reconstructive), în funcție de gradul prolapsului și severitatea simptomelor.

Ce este prolapsul uterin și cum se manifestă?

Prolapsul uterin se referă la coborârea uterului din poziția sa anatomică normală în canalul vaginal, ca urmare a slăbirii și pierderii elasticității structurilor de susținere — mușchii planșeului pelvin, ligamentele uterosacrale și cardinale, precum și fascia pelvină. Aceste elemente au rol esențial în menținerea poziției organelor pelvine (uter, vezică urinară, vagin, rect).

Slăbirea acestor structuri poate apărea treptat, pe parcursul mai multor ani, fiind influențată de factori precum nașteri multiple, înaintarea în vârstă sau modificările hormonale postmenopauză.

Clasificarea medicală a prolapsului uterin se realizează în patru grade:

• Grad I – coborâre minimă a colului uterin, dar acesta rămâne în interiorul vaginului.
• Grad II – colul uterin ajunge la nivelul orificiului vaginal.
• Grad III – colul uterin protruzionează parțial în afara vaginului.
• Grad IV – uterul este exteriorizat complet prin vagin (procidență uterină).

Manifestări clinice frecvente sunt următoarele:

• senzație de presiune sau greutate pelvină;
• disconfort vaginal, în special la efort sau stat în picioare prelungit;
• tulburări urinare sau digestive;
• modificări ale funcției sexuale.

În unele cazuri, prolapsul uterin se asociază cu alte forme de prolaps genital:

• Cistocel – hernierea vezicii urinare în vagin;
• Rectocel – protruzia rectului prin peretele vaginal posterior.

Din acest motiv, menținerea tonusului muscular și a elasticității ligamentelor pelvine poate fi sprijinită prin exerciții specifice și o nutriție optimă. De exemplu, un supliment precum Premium Aronia Colagen 10.000 mg — cu colagen hidrolizat tip I și III, acid hialuronic, biotină și extracte din plante cu proprietăți antioxidante — poate contribui la susținerea sănătății țesuturilor conjunctive și a pielii, aspect important în recuperarea și prevenirea complicațiilor acestei patologii feminine.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Cum poate fi identificat prolapsul uterin și diferențiat de cistocel?

Identificarea prolapsului uterin se realizează prin recunoașterea simptomelor și confirmarea diagnosticului în cadrul unui examen ginecologic. Astfel că, manifestările clinice variază în funcție de stadiul afecțiunii și pot include:

• Presiune pelvină ușoară sau disconfort, accentuate spre seară ori după activitate fizică;
• Protruzia unei formațiuni în vagin, vizibilă mai ales la efort, tuse sau defecație;
• Durere lombară joasă sau disconfort la contactul sexual;
• Tulburări menstruale, în cazurile severe.

Diferențierea față de cistocel este esențială pentru stabilirea tratamentului:

• Cistocelul (prolaps vezical) apare când peretele dintre vezica urinară și vagin slăbește, determinând coborârea vezicii în vagin; simptomele includ urinare dificilă, senzația de golire incompletă a vezicii și nevoia de a aplica presiune pe peretele vaginal pentru a facilita micțiunea.
• Prolapsul uterin implică deplasarea uterului în jos, cu sau fără asociere cu alte forme de prolaps genital; poate fi însoțit de simptome specifice menționate mai sus.

Confirmarea diagnosticului se face de către medicul ginecolog, utilizând examenul clinic și, la nevoie, investigații imagistice (ecografie transvaginală, RMN pelvin).

Cauze și factori de risc pentru prolapsul uterin

Prolapsul uterin apare din cauza pierderii tonusului și rezistenței mușchilor planșeului pelvin, a ligamentelor uterine și a fasciei pelvine, ceea ce compromite capacitatea acestora de a susține uterul în poziția anatomică. Această degradare structurală poate fi determinată de mai mulți factori:

• Nașterea vaginală – în special în cazul nașterilor multiple, macrosomiei fetale (>4 kg) sau travaliului prelungit; utilizarea instrumentelor obstetricale și traumatismele pelvine (lacerații vaginale, ruptură de perineu, epiziotomie) cresc suplimentar riscul;
• Deficitul de estrogen – asociat menopauzei, reduce elasticitatea ligamentelor și rezistența fibrelor musculare;
• Constipația cronică – favorizează presiunea intraabdominală crescută;
• Efortul fizic intens – ridicarea repetată de greutăți fără protecția planșeului pelvin;
• Tusea cronică – întâlnită în astm, BPOC sau bronșită cronică;
• Obezitatea – care pune o presiune suplimentară asupra structurilor pelvine;
• Înaintarea în vârstă – care înseamnă scăderea generală a tonusului muscular;
• Intervențiile chirurgicale pelvine – pot afecta integritatea ligamentelor și fasciilor;
• Predispoziția genetică – se referă la țesutul conjunctiv cu rezistență scăzută, transmisă familial.

Simptome și diagnostic pentru prolapsul uterin

Sursa foto: Freepik.com

Prolapsul uterin se poate prezenta cu un tablou clinic variabil, de la forme asimptomatice (descoperite întâmplător la examenul ginecologic) până la cazuri severe cu afectarea funcționalității zilnice. Printre simptomele frecvente se numără:

• Senzație de presiune, greutate sau plenitudine pelvină, accentuată pe parcursul zilei și atenuată în clinostatism;
• Protruzia uterului prin orificiul vaginal, vizibilă sau palpabilă, mai ales la efort fizic, tuse sau defecație;
• Tulburări urinare – incontinență urinară de efort, polakiurie, senzația de golire incompletă a vezicii;
• Durere sau presiune lombară și pelvină, uneori iradiată;
• Dispareunie (durere la contact sexual) și disconfort la inserția tampoanelor vaginale;
• Senzația de fricțiune a țesutului protruzionat pe lenjerie;
• Constipație sau dificultăți la defecație;
• Disconfort la mers sau la stat prelungit pe scaun.

Simptomele pot fi exacerbate de creșterea presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicarea de greutăți). În cazurile avansate, aspectul clinic este evident, însă confirmarea diagnosticului se realizează prin examen ginecologic, completat la nevoie de investigații imagistice (ecografie transvaginală, RMN pelvin) sau studii urodinamice.

Opțiuni de tratament pentru prolapsul uterin

În funcție de gradul prolapsului, severitatea simptomelor, vârsta pacientei, starea generală de sănătate și dorința de a păstra fertilitatea, abordarea terapeutică poate fi conservatoare sau chirurgicală.

Tratamentul conservator este recomandat în stadiile incipiente sau moderate:

• Exerciții Kegel – antrenament muscular specific, destinat întăririi planșeului pelvin; executate corect și constant, acestea pot ameliora simptomatologia și încetini progresia bolii;
• Pesar vaginal – dispozitiv medical din silicon sau material plastic, inserat în vagin pentru a susține uterul; alegerea tipului și dimensiunii se face de către medic, fiind necesare controale și igienizare periodică pentru prevenirea complicațiilor;
• Corectarea factorilor agravanți – reducerea greutății corporale, tratamentul constipației, evitarea ridicării de greutăți, gestionarea tusei cronice.

Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile severe sau atunci când măsurile conservatoare nu dau rezultate:

• Histerectomie – îndepărtarea uterului, prin abord vaginal sau abdominal, clasic sau minim invaziv;
• Proceduri reconstructive – fixarea uterului sau a altor organe pelvine prin reatașarea ligamentelor ori prin utilizarea unei plase sintetice; tehnicile moderne includ abord laparoscopic sau chirurgie robotică, cu recuperare mai rapidă.

Recuperarea după operație și prevenirea prolapsului uterin + Exemple de exerciții recuperatorii

Recuperarea după operația de prolaps uterin implică o serie de măsuri pentru o vindecare completă și prevenirea complicațiilor nedorite:

• Respectarea repausului postoperator – în primele zile, se recomandă limitarea activităților fizice și odihna la pat, pentru a permite vindecarea țesuturilor; ridicarea de greutăți și efortul intens sunt strict interzise;
• Controlul durerii și disconfortului – prin administrarea analgezicelor prescrise de medic și evitarea factorilor care pot crește presiunea intraabdominală;
• Reluarea treptată a activității fizice – exercițiile Kegel pot fi introduse progresiv, sub supraveghere medicală, pentru întărirea mușchilor planșeului pelvin; contracția mușchilor pelvieni timp de 3–5 secunde urmată de relaxare, repetată de 10–15 ori, de 2–3 ori/zi, reprezintă protocolul standard;
• Prevenirea constipației – prin dietă bogată în fibre, hidratare corespunzătoare și, dacă este necesar, folosirea de laxative ușoare recomandate de medic;
• Monitorizarea evoluției – prezentarea la controalele programate și atenția la semne precum sângerare excesivă, febră sau dureri persistente;
• Reluarea vieții sexuale și a activităților profesionale – doar la indicația medicului, în funcție de tipul intervenției și stadiul recuperării.

În ansamblu, prolapsul uterin este o afecțiune complexă, cu implicații funcționale și emoționale majore, dar care poate fi gestionată eficient prin diagnostic precoce, tratament personalizat și măsuri preventive susținute.

Disclaimer! Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul medical de specialitate. Pentru evaluare și recomandări adaptate situației tale, adresează-te unui medic ginecolog sau altui profesionist în domeniul sănătății.

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-prolapse/symptoms-causes/syc-20353458;
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16030-uterine-prolapse;
• https://www.webmd.com/women/prolapsed-uterus;
• https://www.healthdirect.gov.au/prolapsed-uterus.