Colestaza: cauze, simptome și tratament

Colestaza este o disfuncție hepatică ce constă în reducerea sau blocarea fluxului biliar, cu acumularea sărurilor biliare în ficat și sânge. Această afectare a circuitului biliar, denumită și sindrom de colestază (sdr de colestază), se poate manifesta prin icter, prurit și alterarea parametrilor hepatobiliari (ALP, GGT). În funcție de localizare, colestaza poate fi intrahepatică sau extrahepatică, diferențierea fiind esențială pentru stabilirea conduitei terapeutice. În contextul sarcinii, colestaza gestațională impune o monitorizare specială, din cauza riscurilor obstetricale asociate.

În acest articol, explicăm pe scurt ce este colestaza, care sunt semnele clinice și cum se face diferențierea diagnostică, cu accent pe forma particulară apărută în sarcină.

Rezumat:

1. Simptomul principal al colestazei, în special în sarcină, este pruritul – mâncărimea intensă (în special la nivelul palmelor și tălpilor) precede modificările de laborator și poate semnala colestaza gestațională, o formă reversibilă dar cu risc obstetrical crescut.
2. Diagnosticul se bazează pe combinația dintre analize biochimice și investigații imagistice – acizii biliari serici sunt esențiali în colestaza de sarcină, iar ecografia abdominală este prima opțiune imagistică pentru evaluarea cauzelor intra- sau extrahepatice.
3. Tratamentul include identificarea și înlăturarea cauzei, medicație specifică (ex. AUDC) și, în sarcină, monitorizare fetală intensivă – în cazurile severe se poate recomanda inducerea nașterii după 37 de săptămâni pentru prevenirea complicațiilor.

Ce este sindromul de colestază (sdr de colestaza) și cum se manifestă clinic?

Sursa foto: Freepik.com

Colestaza, cunoscută și sub denumirea de sindrom colestatic, apare atunci când fluxul biliar este încetinit sau blocat, afectând eliminarea bilei din ficat către intestinul subțire. Bila, un lichid esențial pentru digestia grăsimilor, este produsă de ficat și transportată printr-o rețea complexă de căi biliare intra- și extrahepatice. Orice obstrucție sau disfuncție la acest nivel duce la acumularea de compuși biliari în ficat și sânge, cu impact sistemic.

Manifestările clinice includ:

• Icter – colorarea galbenă a tegumentelor și mucoaselor;
• Prurit intens – cauzat de retenția sărurilor biliare;
• Urina hipercromă și scaune decolorate – expresii ale afectării eliminării bilirubinei;
• În forme avansate, pot apărea deficite de vitamine liposolubile și simptome digestive nespecifice.

Colestaza poate fi reversibilă sau parte a unui proces cronic. Formele intrahepatice (inclusiv colestaza de sarcină) și cele extrahepatice necesită o evaluare diferențială precisă prin analize biochimice și investigații imagistice. Pe lângă intervențiile medicale, susținerea funcției hepatobiliare prin măsuri complementare poate contribui la ameliorarea simptomatologiei.

Sucul din Ridiche Neagră 100% natural, obținut prin presare la rece și fără adaosuri, este recunoscut pentru proprietățile sale hepatoprotectoare și coleretice. Prin conținutul bogat în compuși activi (vitamine, antioxidanți și minerale), poate susține drenajul biliar, detoxifierea hepatică și digestia, fiind un adjuvant valoros în managementul afecțiunilor biliare funcționale. Produsul este ecologic, pur, fără conservanți sau zahăr adăugat și este livrat în ambalaj medicinal care protejează calitatea conținutului.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Pentru simptome persistente de colestază sau valori anormale ale testelor hepatice, se recomandă evaluare gastroenterologică de specialitate și, la nevoie, terapie personalizată.

Pruritul, mâncărimi de piele în sarcină, acizi biliari și colestaza

Sursa foto: Freepik.com

Colestaza de sarcină reprezintă o entitate clinică specifică colestazei intrahepatice, cu debut tipic în al treilea trimestru. Aceasta se caracterizează prin afectarea reversibilă a excreției biliare hepatocitare, secundară modificărilor hormonale gestaționale, în special creșterii concentrațiilor de estrogeni și progesteron. Dereglarea transportului acizilor biliari determină acumularea acestora în sânge și ficat, declanșând simptomatologia specifică.

➢ Simptom cardinal:
Pruritul intens, predominant palmo-plantar, neînsoțit de leziuni cutanate primare, constituie principalul criteriu clinic. Acesta poate deveni generalizat, interferează cu somnul și calitatea vieții, și precede adesea modificările de laborator. Scărpinatul repetat poate conduce la excoriații secundare.

➢ Factori favorizanți:

• Modificări endocrine tipice sarcinii;
• Istoric familial de colestază gestațională (componentă genetică evidentă);
• Sarcini gemelare sau tehnici de reproducere asistată (prin hiperestrogenism).

➢ Diagnostic pozitiv:
Se stabilește pe baza corelării simptomatologiei clinice cu:

• Creșterea acizilor biliari serici;
• Alterarea parametrilor hepatocitari (ALAT, ASAT, GGT, bilirubină);
• Excluderea altor cauze de prurit sau hepatopatii gestaționale (ex. hepatita virală, PUPPP, ICP autoimună).

➢ Complicații asociate (în absența monitorizării adecvate):

• Risc crescut de naștere prematură;
• Tulburări de ritm fetal;
• Moarte fetală intrauterină (rară, dar documentată în forme severe cu acizi biliari >100 µmol/L).

➢ Evoluție:
Simptomele se remit în mod spontan postpartum, odată cu normalizarea statusului hormonal. Totuși, colestaza de sarcină necesită o abordare multidisciplinară care include obstetrică, gastroenterologie și neonatologie.

Cauzele și factorii de risc ai colestazei

Colestaza hepatică poate avea multiple etiologii, clasificate în funcție de localizarea afectării în:

► Cauze intrahepatice (afectează direct ficatul și căile biliare intrahepatice):

• Ciroza hepatică – afectare cronică cu fibroză progresivă și alterarea arhitecturii ductale.
• Hepatite cronice virale (B și C) – produc inflamație persistentă și afectează fluxul biliar.
• Hepatita autoimună – proces imunologic mediat cu afectare hepatocelulară și ductală.
• Hepatita alcoolică – toxicitate hepatică indusă de consum cronic de alcool.
• MASH (Steatohepatita asociată disfuncției metabolice) – componentă a spectrului ficatului gras non-alcoolic.
• Colangita biliară primară (CBP) – boală autoimună cu afectare a canaliculelor biliare.
• Colangita sclerozantă primară (CSP) – afectare inflamatorie și fibroasă a arborelui biliar intra și extrahepatic.
• Hepatita acută toxică – secundară expunerii la substanțe hepatotoxice (medicamente, toxine).
• Nutriția parenterală totală – utilizarea prelungită poate induce colestază medicamentoasă.
• Medicamente colestazigene – inclusiv:
  • anticoncepționale orale;
  • steroizi anabolizanți;
  • antibiotice (ex. amoxicilină cu acid clavulanic, eritromicină);
  • antidepresive triciclice;
  • antipsihotice;
  • chimioterapice.

► Cauze extrahepatice (afectează căile biliare principale, extrahepatice):

• Litiaza biliară – calculi în coledoc sau papila Vater, cauza cea mai frecventă.
• Stricturi biliare – rezultate post-intervenție chirurgicală, traumatisme sau pancreatită cronică.
• Neoplazii – tumori de cap pancreatic, colangiocarcinom, cancer ampular – pot invada sau comprima căile biliare și bloca fluxul biliar.

► Factori de risc:

• Vârstă înaintată;
• Sex feminin (în formele hormon-dependente, ex. colestaza de sarcină);
• Istoric familial de boli hepato-biliare;
• Diabet zaharat tip 2 și sindrom metabolic;
• Obezitate;
• Consumul cronic de alcool;
• Sarcină multiplă sau istoric de colestază gestațională.

Diagnosticarea colestazei

Diagnosticul colestazei presupune o evaluare clinică și paraclinică complexă, esențială pentru a determina localizarea disfuncției biliare (intrahepatică vs. extrahepatică) și cauza subiacentă. Procesul începe cu consultul de specialitate în gastroenterologie, urmat de teste biochimice și investigații imagistice.

Etapa 1: Analize de laborator

Medicul va solicita analize din sânge care evaluează funcția hepatică și statusul biliar:

• Bilirubină totală și directă;
• Transaminaze (ALT, AST);
• Fosfatază alcalină (ALP);
• Gama-glutamil transferaza (GGT);
• Acizi biliari serici – în special relevanți în diagnosticul colestazei de sarcină.

Pentru colestaza de sarcină, creșterea acizilor biliari serici (>10 μmol/L) este cel mai sensibil marker. Valori >40 μmol/L sunt corelate cu risc fetal crescut. Determinarea postprandială (după masă) poate fi utilă în cazurile limită.

Etapa 2: Investigații imagistice

Dacă testele de laborator indică colestază, se trece la evaluarea morfologică a sistemului biliar:

• Ecografie abdominală – metodă de primă intenție, identifică dilatații ale căilor biliare, litiază sau leziuni tumorale.
• CT sau RMN abdominal – utile pentru detalii suplimentare asupra structurilor hepatobiliare.
• Colangio-RMN (MRCP) – tehnică neinvazivă de înaltă rezoluție pentru evaluarea arborelui biliar.

Etapa 3: Investigații invazive (când este necesar)

În situațiile în care colestaza are cauze obstructive sau neclare, se pot indica:

• ERCP (colangiopancreatografie retrogradă endoscopică) – permite și intervenții (ex. extragere calculi, montare stent).
• Colangiografie percutanată transhepatică – utilă în obstrucții severe.
• Biopsie hepatică – indicată în colestaza intrahepatică cu etiologie incertă, pentru evaluarea histologică și gradul de fibroză.

Tratamentul colestazei hepatice și de sarcină

Sursa foto: Freepik.com

Tratamentul colestazei vizează identificarea și eliminarea cauzei de bază. În formele medicamentoase, întreruperea tratamentului suspect conduce frecvent la remiterea simptomelor în câteva săptămâni. Infecțiile pot fi tratate cu antivirale sau antibiotice, iar obstrucțiile extrahepatice necesită intervenții endoscopice (ex. ERCP) sau chirurgicale pentru restabilirea drenajului biliar.

Pentru colestaza de sarcină, tratamentul urmărește reducerea simptomelor materne și prevenirea complicațiilor fetale:

• Acidul ursodeoxicolic (AUDC) este standardul terapeutic – reduce pruritul și riscul fetal; se administrează 10–15 mg/kg/zi, fracționat.
• Antihistaminicele pot fi utile simptomatic, deși eficiența este limitată.
• Colestiramina se utilizează pentru prurit refractar, cu atenție la deficitul de vitamine liposolubile.
• Rifampicina sau naltrexona pot fi alternative în cazurile severe, sub monitorizare specializată.

În formele cronice sau severe:

• Se recomandă regim alimentar adaptat, cu aport redus de grăsimi și suplimentare cu vitaminele A, D, E, K.
• Se pot introduce produse naturale adjuvante, precum sucul de ridiche neagră 100% ecologic, cu rol hepatoprotector și coleretic.
• Se monitorizează atent parametrii fetali (ritm cardiac, mișcări fetale), cu luarea în calcul a nașterii induse după 37 de săptămâni în cazurile cu risc crescut.

Pentru colestaza asociată bolilor hepatice cronice, opțiunile terapeutice sunt limitate, dar modificările stilului de viață (dieta, exercițiul fizic, evitarea alcoolului) pot încetini progresia bolii și ameliora simptomele.

Complicații și riscuri asociate colestazei

În formele cronice, colestaza poate provoca afectarea multiplă a organelor și deficite nutriționale semnificative. Din cauza malabsorbției grăsimilor, apar deficiențe de vitamine liposolubile:

• Vitamina A – cecitate nocturnă;
• Vitamina D – osteomalacie, rahitism;
• Vitamina E – neuropatie periferică;
• Vitamina K – tulburări de coagulare.

Evoluția colestazei cronice poate duce la ciroză biliară secundară, asociată cu:

• hipertensiune portală;
• ascită;
• encefalopatie hepatică;
• risc crescut de carcinom hepatocelular.

Pruritul cronic afectează sever calitatea vieții și poate induce insomnie, depresie și, rar, ideație suicidară.

În colestaza de sarcină, riscurile sunt:

• pentru mamă: deficit de vitamina K cu risc hemoragic, risc crescut de preeclampsie și diabet gestațional;
• pentru făt: naștere prematură (20–30% dintre cazuri), sindrom de aspirație meconială, moarte intrauterină subită – asociată cu niveluri crescute ale acizilor biliari (>40 μmol/L).

Mecanismul exact al morții fetale nu este complet clar, dar se suspectează efecte toxice ale acizilor biliari asupra ritmului cardiac fetal.

Așadar, monitorizarea fetală riguroasă și inducerea nașterii înainte de termen (după 37 de săptămâni) sunt esențiale în formele severe.

Pe termen lung, femeile cu istoric de colestază de sarcină prezintă risc crescut de:

• recurență în sarcinile viitoare (60–70%);
• litiază biliară;
• colangită biliară primară;
• boală hepatică cronică sau chiar cancer hepatic.

Prevenirea colestazei

Deși colestaza de sarcină nu poate fi prevenită în mod direct, există strategii eficiente pentru reducerea riscului general de colestază pe parcursul vieții:

• Vaccinarea împotriva hepatitelor A și B – reduce semnificativ riscul de hepatită cronică și de colestază secundară;
• Evitarea consumului excesiv de alcool – protejează împotriva hepatopatiei alcoolice și colestazei alcoolice;
• Menținerea unei greutăți corporale normale – reduce riscul de steatohepatită și afecțiuni biliare;
• Adoptarea unei diete echilibrate – bogată în fibre, fructe, legume și săracă în grăsimi saturate și zahăr rafinat;
• Activitate fizică regulată – sprijină metabolismul hepatic și previne acumularea de grăsimi în ficat;
• Monitorizarea atentă în sarcină – mai ales pentru femeile cu istoric personal sau familial de colestază;
• Evitarea medicamentelor hepatotoxice – sau utilizarea acestora doar la indicația medicului;
• Controlul bolilor cronice – precum diabetul zaharat și dislipidemiile, ce pot contribui la disfuncție hepatică.

În concluzie, colestaza, indiferent de forma sa (intrahepatică, extrahepatică sau de sarcină), reprezintă o afecțiune complexă cu implicații hepatice, metabolice și, uneori, obstetricale majore. Prin urmare, recunoașterea precoce a simptomelor, stabilirea diagnosticului prin investigații specifice și aplicarea unui tratament țintit sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor sistemice și protejarea sănătății generale. În mod ideal, prevenția rămâne o componentă-cheie, susținută prin vaccinare, stil de viață echilibrat și monitorizare medicală regulată.

Disclaimer! Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat, adresează-te medicului curant!

Referințe:

• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24554-cholestasis;
• https://medlineplus.gov/ency/article/000215.htm;
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cholestasis-of-pregnancy/symptoms-causes/syc-20363257;
• https://www.childrenshospital.org/conditions/cholestasis.