Cistita hemoragică: cauzele sângelui în urină, simptomele și momentul în care trebuie să mergi la medic
Observarea sângelui în urină – fie că are o nuanță ușor roz, roșiatică sau conține mici cheaguri – este un simptom care îngrijorează pe oricine. Când această modificare este însoțită de usturime, dureri suprapubiene sau senzația de a merge la toaletă tot mai des, primul gând este adesea o simplă infecție urinară. Totuși, tabloul clinic poate fi mai complex.
În limbaj medical, inflamația mucoasei vezicale însoțită de sângerare poartă numele de cistită hemoragică. Deși manifestările pot semăna la început cu o infecție obișnuită, prezența sângelui reprezintă un semnal de alarmă care necesită o evaluare medicală atentă pentru stabilirea cauzei exacte.
În cele ce urmează, îți vom explica din ce motive apare cistita hemoragică, ce simptome trebuie să te trimită rapid la medic și ce opțiuni de tratament există.
Rezumat:
- Cistita hemoragică reprezintă inflamația mucoasei vezicii urinare însoțită de sângerare vasculară, manifestată prin hematurie microscopică sau macroscopică (urină roz, roșiatică, brună sau cu prezența cheagurilor de sânge).
- Cauzele includ infecțiile bacteriene ale tractului urinar (frecvent cu Escherichia coli), reacțiile adverse la radioterapia pelvină sau chimioterapie (în special ciclofosfamidă și ifosfamidă), infecțiile virale la persoanele imunodeprimate, calculii vezicali și alte leziuni urologice.
- Tabloul clinic comun reunește modificarea culorii urinei, disuria (usturime sau durere la micțiune), polakiuria (urinări frecvente), senzația imperioasă de a urina, presiunea suprapubiană și senzația de golire incompletă a vezicii.
- Diagnosticul este stabilit de medic pe baza examenului sumar de urină, a uroculturii cu antibiogramă (recoltată ideal înainte de antibioterapie), a analizelor de sânge (funcție renală, coagulare), completate de ecografie, tomografie sau cistoscopie când sângerarea este persistentă ori recurentă.
- Tratamentul vizează cauza de fond: antibioterapie specifică pentru infecții bacteriene, iar în formele severe sau toxice,spitalizare cu montare de sondă urinară pentru lavaj continuu, evacuare endoscopică a cheagurilor sau terapii urologice avansate (oxigenoterapie hiperbară, instilații intravezicale).
- Măsurile de îngrijire generală presupun menținerea unei bune hidratări și evitarea temporară a iritanților vezicali (cafea, alcool, preparate picante), fără a întrerupe tratamentele cronice sau anticoagulantele fără acordul medicului.
Ce este cistita hemoragică
Cistita hemoragică apare atunci când mucoasa vezicii urinare se inflamează și sângerează. Sângele poate fi observat direct în urină, situație numită hematurie macroscopică, sau poate fi identificat doar la analiza de urină, caz în care vorbim despre hematurie microscopică.
Termenul poate fi folosit în contexte diferite. O infecție a vezicii poate produce usturime, urinări dese și sânge în urină. În literatura urologică, forma severă a cistitei hemoragice este asociată mai ales cu radioterapia din zona pelvisului, anumite medicamente chimioterapice și scăderea imunității.
Prezența sângelui nu confirmă singură cistita. Calculii urinari, afecțiunile rinichilor, unele medicamente, leziunile vezicii și tumorile urologice pot produce hematurie. De aceea, urina roșie nu trebuie pusă automat pe seama unei infecții.
De ce poate apărea sânge în urină
Infecțiile urinare
Bacteriile pot inflama mucoasa vezicii și pot provoca usturime, urinări frecvente, senzație de urgență și durere suprapubiană. În unele cazuri apare și sânge vizibil. Escherichia coli este o cauză frecventă a infecțiilor urinare, însă rezultatul uroculturii este cel care poate arăta dacă există o bacterie și la ce medicamente este sensibilă.
O infecție urinară poate fi mai dificilă la persoanele cu diabet, imunitate scăzută, afecțiuni renale, sarcină sau probleme de golire a vezicii. Aceste situații cer o evaluare mai atentă și nu sunt potrivite pentru tratament ales la întâmplare.
Radioterapia, chimioterapia și infecțiile virale
Radioterapia administrată în apropierea vezicii poate produce leziuni ale mucoasei chiar și la un interval după încheierea ședințelor. Unele medicamente, printre care ciclofosfamida și ifosfamida, pot irita vezica și pot duce la sângerare. În astfel de cazuri, medicul oncolog și urologul stabilesc împreună conduita.
Infecțiile virale, inclusiv cele cu adenovirus, sunt întâlnite mai ales la persoane cu imunitate redusă, cum ar fi unii pacienți după transplant. Cistita hemoragică asociată acestor situații are nevoie de investigații și supraveghere medicală.
Alte cauze care trebuie verificate
Atunci când sângele în urină nu se explică printr-o infecție, medicul poate verifica și alte cauze:
- calculi la rinichi sau în vezică;
- afecțiuni ale rinichilor;
- traumatisme sau proceduri recente pe tractul urinar;
- medicamente care influențează coagularea;
- leziuni ale vezicii sau ale altor structuri urinare.
Anticoagulantele pot favoriza apariția sau accentuarea sângerării, însă nu trebuie presupus că ele explică singure hematuria. Nu întrerupe un anticoagulant fără recomandarea medicului.
Simptomele și semnele cistitei hemoragice
Tabloul simptomatic poate varia semnificativ de la un pacient la altul. În timp ce unele persoane se confruntă doar cu modificarea nuanței urinei, altele pot experimenta disconfort acut sau dificultăți la evacuarea acesteia.
Printre principalele manifestări clinice se numără:
- modificări de culoare ale urinei (roz, roșiatică sau brună) ori prezența cheagurilor sanguine;
- senzație de usturime sau durere provocată de micțiune;
- nevoia imperioasă sau frecventă de a urina;
- disconfort, durere sau presiune resimțită în zona hipogastrică (partea inferioară a abdomenului);
- senzația de evacuare incompletă a vezicii urinare;
- simptome sistemice sau de căi superioare, precum febră, frisoane, greață ori dureri lombare în proiecția rinichilor.
Prezentarea la camera de gardă sau apelarea serviciului 112 este justificată dacă apar:
- cheaguri care împiedică eliminarea urinei;
- imposibilitatea de a urina;
- sângerare abundentă sau care se accentuează;
- febră mare, frisoane și stare generală alterată;
- durere severă în abdomen, spate sau flanc;
- amețeală, leșin, confuzie sau slăbiciune marcată;
- sarcină, imunitate scăzută sau tratament oncologic în desfășurare.
Chiar și fără durere, sângele vizibil în urină merită discutat rapid cu un medic. Lipsa durerii nu exclude o cauză care necesită investigații.
Ce poți face până ajungi la medic
Înaintea consultului, notează când au apărut simptomele, cât de des urinezi, dacă ai febră și ce medicamente iei. Spune medicului dacă ești la menstruație, deoarece sângele menstrual poate contamina proba de urină, dar nu trebuie folosit pentru a explica automat orice schimbare de culoare.
- Bea lichide în cantități obișnuite, dacă nu ai restricții stabilite pentru inimă sau rinichi.
- Nu lua antibiotice rămase de la un episod anterior.
- Nu amâna consultul pentru a vedea dacă sângele dispare singur.
- Limitează temporar cafeaua, alcoolul și alimentele picante dacă observi că accentuează usturimea.
- Nu opri anticoagulantele sau alte medicamente prescrise fără sfatul medicului.
Ca opțiune complementară în regimul alimentar zilnic, se poate opta pentru Sucul de Aronia 100% Natural, Ecologic – 3L. Acesta furnizează antioxidanți și susține starea generală de bine ca parte a unei diete echilibrate, fiind un produs obținut exclusiv din suc de aronia, fără aditivi, conservanți, arome, coloranți, apă sau zahăr adăugat.
Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro
Pentru adulți, administrarea indicată este de 100 ml pe zi, după masă, cu agitarea recipientului înainte de consum.
Cum se stabilește diagnosticul de cistită hemoragică
Medicul începe cu istoricul simptomelor și cu examenul clinic. Întrebările despre durata sângerării, durere, febră, medicamente, proceduri recente, radioterapie și infecții anterioare pot schimba investigațiile recomandate.
Analizele de urină
Sumarul de urină poate arăta sânge, leucocite și alte modificări. Urocultura verifică prezența bacteriilor și poate orienta alegerea antibioticului. Dacă este posibil, proba se recoltează înainte de începerea antibioticului, însă decizia depinde de starea pacientului și de recomandarea medicului.
Analizele de sânge și investigațiile imagistice
În funcție de severitate, pot fi necesare hemoleucograma, testele pentru funcția renală și evaluarea coagulării. Ecografia, tomografia sau alte investigații imagistice pot fi recomandate pentru calculi, obstrucții sau alte cauze ale sângerării.
Cistoscopia permite examinarea interiorului vezicii cu ajutorul unui instrument subțire prevăzut cu o cameră. Nu se face automat în fiecare episod de usturime la urinare, însă poate fi luată în calcul când hematuria persistă, revine, nu are o explicație clară sau există factori de risc.
Tratamentul cistitei hemoragice depinde de cauză și de intensitatea sângerării
Când cauza este o infecție
Dacă testele susțin o infecție bacteriană, medicul poate prescrie un antibiotic potrivit contextului clinic și rezultatului uroculturii. Durata și doza depind de bacteria identificată, de localizarea infecției și de particularitățile pacientului.
Antibioticele luate fără recomandare pot să nu acopere bacteria implicată și pot întârzia identificarea altor cauze. Dacă febra, durerea sau sângele persistă după începerea medicației, medicul trebuie anunțat.
Când sângerarea este abundentă
În formele severe, poate fi necesară internarea. Echipa medicală poate folosi un cateter pentru drenarea vezicii, irigare continuă pentru îndepărtarea sângelui și a cheagurilor sau cistoscopie pentru evacuarea acestora.
În funcție de cauză și de răspunsul la primele măsuri, urologul poate lua în calcul tratamente administrate direct în vezică, oxigenoterapie hiperbară, proceduri pentru controlul vaselor care sângerează sau intervenții chirurgicale. Aceste soluții se aleg în situații selectate, nu pentru orice episod de cistită cu sânge.
Când cauza este radioterapia sau chimioterapia
Pacientul are nevoie de coordonare între oncolog și urolog. Uneori se ajustează schema oncologică, se folosesc măsuri de protecție a vezicii sau se aplică proceduri dedicate. Medicamentele oncologice nu trebuie oprite fără acordul echipei care le-a prescris.
În final, cistita hemoragică poate apărea în cadrul unei infecții, dar poate avea și cauze care cer investigații urologice sau oncologice. Un consult făcut la timp clarifică mai repede situația și permite alegerea măsurilor potrivite pentru cauza reală.
Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul medical profesionist, diagnosticul sau recomandările unui medic. Dacă observi sânge în urină, discută cu un medic.
Referințe:
- Cleveland Clinic. Hemorrhagic Cystitis: Causes, Symptoms and Treatment. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24164-hemorrhagic-cystitis;
- Manikandan, R., Kumar, S., & Dorairajan, L. N. (2010). Hemorrhagic cystitis: A challenge to the urologist. Indian journal of urology : IJU : journal of the Urological Society of India, 26(2), 159-166. https://doi.org/10.4103/0970-1591.65380;
- Payne, H., Adamson, A., Bahl, A., Borwell, J., Dodds, D., Heath, C., Huddart, R., McMenemin, R., Patel, P., Peters, J. L., & Thompson, A. (2013). Chemical- and radiation-induced haemorrhagic cystitis: current treatments and challenges. BJU international, 112(7), 885-897. https://doi.org/10.1111/bju.12291;
- D’Amico, M. J., Foss, H., Uhr, A., Rudnick, B., Kloniecke, E., & Gomella, L. G. (2022). Hemorrhagic cystitis: a review of the literature and treatment options. The Canadian journal of urology, 29(5), 11276-11283.
