Vertij (amețeala) – cauze, simptome și tratament
Vertijul este o senzație iluzorie de mișcare, un simptom complex care indică o disfuncție a sistemului vestibular. Imaginează-ți că te afli pe un carusel care nu se mai oprește, chiar și atunci când stai perfect nemișcat. Aceasta este senzația pe care o experimentează o persoană cu vertij. Simptomele sale pot varia de la amețeli ușoare și trecătoare la episoade severe, însoțite de greață, vărsături, nistagmus (mișcări involuntare ale ochilor) și dificultăți de coordonare. Așadar, hai să explorăm împreună ce se ascunde în spatele acestei senzații neplăcute și cum putem să o gestionăm eficient.
Rezumat:
- Vertijul nu este o boală, ci un simptom. El indică de obicei o problemă la nivelul urechii interne sau al sistemului nervos.
- Cea mai frecventă cauză este VPPB. Apare din cauza unor cristale deplasate în urechea internă și poate fi tratat prin manevre de repoziționare.
- Tratamentul depinde de cauză. Poate însemna medicamente, exerciții vestibulare, ajustări în stilul de viață și suplimente naturale cu efect antioxidant.
Ce înseamnă vertijul?
Vertijul este o tulburare de orientare spațială, caracterizată printr-o senzație falsă de mișcare – ca și cum totul în jur se învârte sau se mișcă, deși ești în repaus. Nu este vorba doar despre amețeală, ci despre o percepție intensă și destabilizatoare, care afectează echilibrul și poate da impresia că urmează să cazi.
Printre cele mai comune simptome se numără rotirea obiectelor din jur, instabilitatea la mers, senzația de plutire sau dezechilibru. Acestea pot fi însoțite de greață, transpirații reci, vărsături și mișcări involuntare ale ochilor (nistagmus). Intensitatea și durata episoadelor variază – de la câteva secunde, în formele ușoare, până la ore întregi în cazuri mai severe.
Este important de știut că vertijul nu este o afecțiune în sine, ci un semnal al unei probleme de sănătate, de obicei de origine neurologică sau legată de urechea internă. Cele mai frecvente cauze includ vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), infecții virale, boala Ménière sau, în cazuri mai grave, tulburări neurologice sau cardiovasculare.
Sursa foto: Freepik.com
Care sunt factorii principali care pot declanșa vertijul?
Sursa foto: Freepik.com
Vertijul poate avea cauze diverse, de la afecțiuni ale urechii interne până la probleme cardiovasculare sau neurologice. Urechea internă joacă un rol central în menținerea echilibrului, iar dereglările de la acest nivel sunt printre cele mai frecvente surse ale senzației de amețeală intensă și dezechilibru.
Vertij pozițional paroxistic benign (VPPB)
Această afecțiune se manifestă prin episoade scurte de vertij apărute la mișcările capului. Cauza este deplasarea unor cristale de calciu din urechea internă, care interferează cu percepția mișcării. VPPB este mai frecvent la persoanele în vârstă sau după traumatisme craniene. Tratamentul constă în tehnici de repoziționare efectuate de specialist.
Sindromul Ménière
Boala Ménière apare în urma acumulării de lichid în urechea internă. Se manifestă prin vertij recurent, pierderea auzului, tinitus și senzație de plenitudine în ureche. Crizele pot dura de la 20 de minute la câteva ore. Medicul poate recomanda medicamente antivertij, modificări alimentare (limitarea sării și a alcoolului) și evitarea fumatului.
Infecții ale urechii interne
Labirintita și nevrita vestibulară sunt cauzate de inflamații virale sau bacteriene. Acestea afectează nervul vestibulocohlear, responsabil de transmiterea semnalelor de echilibru și auz. Simptomele pot include vertij sever, greață, tinitus și pierderea temporară sau permanentă a auzului. Tratamentul include antivirale, antibiotice sau steroizi, în funcție de cauza identificată.
Alte cauze medicale sau externe
Vertijul poate fi declanșat și de:
- Afectiuni cardiovasculare: aritmii, hipotensiune ortostatică, ateroscleroză.
- Tulburări metabolice: hipoglicemie, hipotiroidism, diabet.
- Factori neurologici: migrene vestibulare, scleroză multiplă, AVC.
- Medicamente: aminoglicozide, diuretice, sedative.
- Stres și anxietate, care pot amplifica percepția dezechilibrului.
În acest sens, un sistem imunitar echilibrat te poate ajuta să gestionezi mai eficient cauzele vertijului. Sucul Natural de Aronia și Afin Siberian (3L), unic în România, conține antioxidanți puternici, esențiali pentru sănătatea creierului, inimii și ochilor. Obținut prin presare la rece, fără adaosuri, acest suc 100% natural susține longevitatea și reduce inflamația, fiind un aliat valoros în prevenirea tulburărilor metabolice sau neurologice care pot favoriza vertijul.
Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro
Tipuri de vertij și afecțiuni asociate
Sindromul vertiginos se manifestă în diverse forme, fiecare cu caracteristici și cauze specifice:
- Vertij vestibular este cel mai frecvent tip, fiind cauzat de probleme la nivelul sistemului vestibular din urechea internă. Această categorie include afecțiuni precum vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), boala Ménière și labirintita.
- Vertijul cervical este asociat cu probleme ale coloanei cervicale, în special în zona superioară a gâtului. Se crede că disfuncțiile articulațiilor cervicale și tensiunea musculară pot afecta fluxul sanguin către creier sau pot irita nervii care contribuie la echilibru, ducând la simptome de vertij. Adesea, pacienții cu vertij cervical observă o legătură între poziția capului și intensitatea simptomelor.
- Vertijul paroxistic benign pozițional (VPPB) este cea mai frecventă formă de vertij periferic. Se caracterizează prin episoade scurte și intense de vertij, declanșate de anumite mișcări ale capului, cum ar fi aplecarea, întoarcerea în pat sau ridicarea din poziția culcat. Apare atunci când cristalele de calciu (otolite) din urechea internă se deplasează în canalele semicirculare, unde nu ar trebui să se afle.
- Sindromul vertiginos central este cauzat de probleme la nivelul creierului sau al sistemului nervos central. Acesta poate fi provocat de accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, scleroză multiplă sau alte afecțiuni neurologice. Vertijul central este adesea însoțit de alte simptome neurologice, cum ar fi dificultăți de vorbire, probleme de coordonare, slăbiciune musculară sau tulburări de vedere.
Sursa foto: Freepik.com
Analize și investigații necesare pentru diagnosticarea vertijului
Diagnosticul vertijului începe cu un consult medical în care medicul întreabă când apar episoadele, cât durează, ce simptome le însoțesc și în ce condiții se declanșează. Aceste informații ajută la identificarea cauzei și orientarea testelor necesare.
Examinarea fizică include testarea echilibrului, coordonării și a nervilor cranieni. Manevra Dix-Hallpike este adesea folosită pentru diagnosticarea vertijului pozițional paroxistic benign (VPPB). Medicul urmărește reacțiile ochilor și modificările posturale pentru a detecta nistagmusul.
Testele audiologice, precum audiograma și timpanometria, sunt utile în evaluarea urechii interne deoarece pot confirma sau exclude afecțiuni precum boala Ménière. În unele cazuri, se recomandă investigații imagistice, cum ar fi RMN-ul cerebral sau al urechii interne, pentru a identifica leziuni, tumori sau alte probleme structurale.
Nu în ultimul rând, testele vestibulare pot fi indicate dacă se suspectează nevrita vestibulară sau alte tulburări ale sistemului de echilibru.
Medicamente, vitamine și tratamente naturiste pentru amețeli și pierderi de echilibru
Tratamentul vertijului depinde de cauza care l-a declanșat. În majoritatea cazurilor, medicul poate recomanda medicamente, exerciții speciale sau ajustări în stilul de viață:
- Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) se tratează prin manevre de repoziționare care ajută la restabilirea echilibrului. În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.
- Pentru nevrita vestibulară, medicul poate prescrie corticosteroizi, cum ar fi prednisolonul, care ajută la reducerea inflamației și la scurtarea duratei simptomelor. În plus, se pot administra antihistaminice, precum betahistina, pentru ameliorarea amețelilor și îmbunătățirea circulației în urechea internă.
- În cazul bolii Ménière, tratamentul poate include o dietă săracă în sare, medicamente diuretice, injecții intratimpanice sau intervenții chirurgicale. Greața și vărsăturile pot fi controlate cu antiemetice.
- În anumite situații, medicul poate recomanda diazepam sau alte benzodiazepine, dar doar pe termen scurt. Suplimentele cu vitamina D, magneziu sau antioxidanți naturali (precum sucul de aronia și afin siberian) pot susține funcția sistemului nervos și pot ajuta în gestionarea simptomelor ușoare.
Exerciții și manevre pentru ameliorarea vertijului
Exercițiile pentru vertij fac parte din tratamentul recomandat în cazurile de amețeli și tulburări de echilibru. Ele ajută la adaptarea creierului la schimbările din sistemul vestibular și reduc treptat intensitatea simptomelor.
Pentru vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), se folosește frecvent manevra Epley, care are rolul de a repoziționa cristalele de calciu din urechea internă. Totuși, o astfel de tehnică trebuie efectuată de un specialist, pentru a fi sigură și eficientă.
Exercițiile Brandt-Daroff pot fi practicate acasă și sunt recomandate pacienților cu episoade recurente. Ele ajută la obișnuirea sistemului vestibular cu mișcările care declanșează amețelile.
În completare, se recomandă și exerciții de stabilizare a privirii, control postural și antrenament pe suprafețe instabile, utile mai ales în vertijul cronic. Acestea îmbunătățesc echilibrul general și reduc riscul de căderi.
Ce să faci când ai un episod de sindrom vertiginos?
Ce să faci când ai vertij este o întrebare importantă pentru oricine se confruntă cu această problemă. În timpul unui episod acut, este esențial să te oprești imediat din orice activitate și să te așezi sau să te întinzi într-un loc sigur pentru a preveni căderile și accidentările. Evită mișcările bruște ale capului, deoarece acestea pot agrava simptomele.
Cât dureaza un vertij depinde de cauza subiacentă. În cazul VPPB, episoadele durează de obicei doar câteva secunde sau minute. În alte cazuri, cum ar fi boala Ménière, episoadele pot dura ore întregi. În timpul unui episod, concentrează-te asupra unui punct fix din cameră pentru a reduce senzația de rotire și încearcă să respiri calm și profund pentru a te relaxa.
De asemenea, evită consumul de alcool, cofeină și nicotină, deoarece acestea pot agrava simptomele. Asigură-te că bei suficiente lichide pentru a te menține hidratat. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este important să consulți un medic, mai ales dacă ai dureri de cap severe, dificultăți de vorbire sau slăbiciune musculară.
Pentru a te pregăti pentru episoadele viitoare, poți lua următoarele măsuri:
- Identifică și evită factorii declanșatori cunoscuți.
- Menține un jurnal al episoadelor pentru a identifica tiparele.
- Ai grijă ca locuința să fi sigură, eliminând obstacolele și asigurând o iluminare adecvată.
- Informează-ți familia și prietenii despre afecțiunea ta, astfel încât să te poată ajuta în caz de nevoie.
În concluzie, vertijul poate fi o afecțiune debilitantă, dar cu un diagnostic corect și un tratament adecvat, simptomele sale pot fi gestionate eficient. Nu uita, nu ești singur în această călătorie, iar cu informațiile și resursele potrivite, poți gestiona eficient vertijul și te poți bucura de o viață mai bună.
Disclaimer! Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Pentru orice simptome sau întrebări legate de sănătate, consultă întotdeauna medicul curant sau un specialist calificat.
Referințe:
- https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21769-vertigo;
- https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment;
- https://www.nhs.uk/conditions/vertigo/;
- https://www.healthline.com/health/vertigo.
