Telangiectaziile – cauze, simptome și opțiuni de tratament

Telangiectaziile sunt vase de sânge mici, dilatate, vizibile la suprafața pielii, care apar frecvent, deși denumirea lor medicală este mai puțin cunoscută în rândul publicului larg. De cele mai multe ori, acestea se prezintă sub forma unor linii subțiri, roșiatice sau violacee, și pot avea un aspect ramificat, asemănător unei rețele fine. Deși nu provoacă durere și nu reprezintă în general un pericol medical, ele pot deveni o sursă de nemulțumire estetică, mai ales atunci când apar în zone vizibile.

În rândurile ce urmează, vei descoperi cum se formează telangiectaziile, ce anume favorizează apariția lor și care sunt opțiunile actuale de tratament.

Ce sunt telangiectaziile și cum se diferențiază de venectazii?

Sursa foto: Shutterstock.com

Telangiectaziile sunt dilatații vizibile ale vaselor de sânge foarte mici, localizate aproape de suprafața pielii. De obicei au un diametru mai mic de 1 mm și pot apărea oriunde pe corp, însă cele mai frecvente zone afectate sunt fața și picioarele. Aceste vase dilatate pot avea diverse forme — linii subțiri, ramificate sau puncte mici — și se prezintă în nuanțe de roșu, violet sau albastru. Termenul provine din greacă, unde „telos” înseamnă sfârșit, „angeion” înseamnă vas, iar „ektasis” înseamnă dilatare.

În funcție de aspect, telangiectaziile se clasifică în:

• telangiectazii tip pânză de păianjen, cu ramificații fine;
• telangiectazii liniare, sub formă de linii drepte;
• telangiectazii punctiforme, cu un aspect rotund și compact.

Pe lângă faptul că pot apărea izolat, aceste vase dilatate pot fi și un simptom asociat unor afecțiuni mai complexe, cum ar fi rozaceea, sindromul Osler-Weber-Rendu sau chiar boala venoasă cronică. Tocmai de aceea, evaluarea medicală este esențială în cazul în care apar frecvent sau se extind rapid.

Telangiectazii vs. venectazii – care e diferența?

Deși mulți le confundă, există o diferență clară între cele două:

• Telangiectaziile implică vase foarte mici, superficiale, și sunt în general o problemă estetică.
• Venectaziile (vene reticulare sau varicoase mici) sunt vase mai mari, cu diametrul de peste 3 mm, situate mai profund în țesut. Acestea pot deveni proeminente, dureroase și pot cauza simptome precum senzația de greutate, crampe sau umflături la nivelul membrelor inferioare.

Spre deosebire de venele normale, care se pot comprima temporar, telangiectaziile nu dispar prin apăsare, ceea ce ajută la stabilirea diagnosticului în cabinetul specialistului.

De ce este important să acționezi?

Lăsate netratate, problemele venoase pot evolua către forme mai grave, cum ar fi trombozele, care afectează serios sănătatea circulatorie. Disconfortul, durerea sau hemoroizii recurenți nu sunt doar simptome supărătoare — ele pot semnala dezechilibre ale sistemului vascular ce necesită atenție.

În acest sens, pentru cei care vor să își protejeze sănătatea vasculară în mod natural, există o formulă concepută special: Premium Veins & Vascular Formula. Acest supliment conține un amestec de 5 ingrediente active cu rol dovedit în:

• tonifierea pereților vasculari;
• reducerea inflamației venelor varicoase;
• calmarea hemoroizilor;
• îmbunătățirea elasticității vaselor de sânge;
• protejarea capilarelor fragile.

Printre ingredientele-cheie se regăsesc:

• Nattokinaza (20.000 U/g) – cu rol în fluidizarea sângelui;
• Castan de cal (20% escină) – antiinflamator venos;
• Păducel – cu efect tonic cardiovascular;
• Diosmină și hesperidină – flavonoide recunoscute pentru eficiența lor în tratamentul varicelor și al insuficienței venoase.

Disponibil sub formă de 60 de capsule concentrate, produsul este ușor de administrat — 1 capsulă pe zi — și poate face parte dintr-o rutină zilnică de susținere a circulației.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Cauzele apariției telangiectaziilor

Telangiectaziile pot apărea dintr-o varietate de cauze, iar în spatele acestor vase dilatate se află de cele mai multe ori o combinație de factori genetici, hormonali, de mediu și legați de stilul de viață.

Unul dintre cei mai importanți factori este ereditatea. Statisticile arată că aproximativ 90% dintre persoanele afectate de telangiectazii au în familie cazuri similare de afecțiuni vasculare. Dacă ai rude de gradul întâi cu această problemă, riscul personal este semnificativ mai ridicat.

Modificările hormonale reprezintă un alt factor major, mai ales în cazul femeilor. Sarcina, menopauza sau utilizarea contraceptivelor hormonale determină fluctuații ale nivelului de estrogen și progesteron, hormoni care pot slăbi pereții vasculari și pot favoriza dilatarea acestora. Estrogenii, în mod special, au un efect vasodilatator care contribuie la apariția leziunilor vizibile.

Expunerea excesivă la razele UV este o cauză frecventă a telangiectaziilor faciale. Radiațiile solare afectează structura colagenului și a elastinei din pereții vaselor, reducându-le elasticitatea și făcându-le mai susceptibile la dilatare. Persoanele cu ten deschis sunt mai vulnerabile, deoarece pielea lor are o protecție naturală redusă împotriva soarelui.

Sursa foto: Shutterstock.com

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, îmbătrânirea naturală a pielii contribuie și ea la formarea telangiectaziilor. Colagenul se degradează, elasticitatea vaselor scade, iar capacitatea organismului de a regenera structurile vasculare este diminuată. Toate aceste schimbări cresc fragilitatea capilarelor.

Traumatismele locale, afecțiunile inflamatorii cronice ale pielii (precum rozaceea) sau utilizarea pe termen lung a unor medicamente, cum sunt corticosteroizii topici, pot destabiliza structura vasculară și pot declanșa apariția acestor leziuni vasculare.

De asemenea, anumite profesii care implică statul îndelungat în picioare sau expunerea la temperaturi extreme pot favoriza apariția telangiectaziilor, în special în zona picioarelor. La fel, obezitatea și sedentarismul cresc presiunea asupra sistemului venos, afectând circulația și sănătatea pereților vasculari.

Cum se manifestă telangiectaziile?

Chiar dacă sunt inofensive în majoritatea cazurilor, telangiectaziile nu trec neobservate din punct de vedere estetic. Leziunile localizate pe față apar de obicei în zone precum obrajii, aripile nasului și bărbia, și pot deveni mai pronunțate în urma expunerii la soare, consumului de alcool sau în momente de stres emoțional. Pe picioare, acestea sunt frecvente în partea exterioară a coapsei, în spatele genunchiului și pe gambă, iar aspectul lor variază în funcție de profunzimea și tipul vasului: cele venoase tind să fie mai închise la culoare, în timp ce cele arteriale sunt roșii și subțiri.

Simptomele sunt rare, dar posibile. Deși în cele mai multe cazuri telangiectaziile nu provoacă durere sau disconfort fizic, unii oameni pot resimți o senzație de usturime, mâncărime sau arsură în zona afectată – mai ales atunci când telangiectaziile sunt asociate cu rozaceea. Aceste senzații pot fi agravate de soare, alimente picante sau stres.

În unele cazuri, manifestările vasculare pot indica o problemă mai profundă, cum ar fi boala venoasă cronică. Dacă telangiectaziile sunt însoțite de simptome precum umflarea picioarelor, greutate, oboseală sau modificări ale texturii pielii (îngroșare, decolorare), este importantă o evaluare medicală, deoarece acestea pot fi semne timpurii de varice.

Factorii de mediu și fiziologici precum statul prelungit în picioare sau sarcina pot agrava aspectul telangiectaziilor și pot accelera apariția unor noi leziuni. De asemenea, în cazuri rare, acestea pot sângera, mai ales când se află în zone expuse la traumatisme minore, cum ar fi nasul.

În situații excepționale, telangiectaziile pot fi un semn al unei afecțiuni genetice rare, cum este sindromul Osler-Weber-Rendu, care necesită o abordare medicală specializată.

Diagnosticarea telangiectaziilor

Diagnosticarea telangiectaziilor implică o combinație de examinări clinice, evaluări instrumentale și, în unele cazuri, investigații suplimentare pentru a identifica cauza exactă și posibilele afecțiuni asociate. Primul pas este consultația medicală, unde un dermatolog sau un specialist în boli vasculare (flebolog) va analiza atât simptomele, cât și istoricul pacientului.

Anamneza joacă un rol esențial în stabilirea diagnosticului. Medicul va adresa întrebări legate de istoricul familial, factori declanșatori, obiceiuri de viață, afecțiuni preexistente și tratamente urmate. Aceste informații sunt importante pentru a înțelege contextul apariției telangiectaziilor și pentru a exclude alte cauze posibile.

Examinarea fizică a pielii este următorul pas și presupune observarea atentă a zonei afectate. Se evaluează distribuția, culoarea și forma vaselor dilatate, iar în unele cazuri se poate realiza un test de compresie – prin apăsarea ușoară a leziunii, se urmărește dacă aceasta dispare temporar, ceea ce poate confirma natura vasculară superficială.

Pentru o analiză mai detaliată, medicul poate folosi dispozitive cu lumină intens pulsată (IPL) sau dermatoscopul, care ajută la vizualizarea fină a vaselor de sânge afectate. Astfel de metode non-invazive oferă informații precise despre structura vasculară și diferențiază telangiectaziile de alte leziuni cutanate.

Localizarea pe picioare

În cazul telangiectaziilor localizate pe picioare sau atunci când se suspectează o afecțiune venoasă cronică, se recomandă efectuarea unui ecodoppler venos. O investigație cu ultrasunete evaluează fluxul sanguin în venele profunde și superficiale, identificând eventualele refluxuri sau blocaje ce ar putea contribui la apariția acestor dilatații.

Testele de sânge pot fi, de asemenea, utile în contextul unor suspiciuni specifice – de exemplu, când se dorește excluderea unor sindroame genetice rare, cum ar fi sindromul Osler-Weber-Rendu sau sindromul Ehlers-Danlos. Aceste teste ajută la depistarea unor dezechilibre sistemice care pot avea manifestări vasculare.

În situații izolate, când aspectul leziunilor este atipic sau nu răspunde la tratamentele standard, medicul poate recomanda o biopsie cutanată. Deși rar necesară, aceasta oferă o confirmare histologică și poate exclude alte patologii care imită aspectul telangiectaziilor.

Opțiuni de tratament pentru telangiectaziile faciale și de pe picioare

Sursa foto: Shutterstock.com

Pentru tratarea telangiectaziilor există mai multe opțiuni, iar alegerea metodei potrivite depinde de zona afectată, mărimea și culoarea vaselor, dar și de tipul de piele. Cele mai frecvent utilizate tratamente sunt cele minim invazive, cum ar fi laserul și scleroterapia. Acestea se fac în ambulatoriu și nu necesită perioadă lungă de recuperare:

• Terapia cu laser este o metodă modernă și eficientă, mai ales pentru telangiectaziile de pe față. Procedura presupune aplicarea unui fascicul concentrat de lumină care pătrunde în piele și este absorbit de vasele de sânge. Acest lucru duce la distrugerea treptată a vasului fără a afecta țesutul din jur. O ședință durează între 15 și 30 de minute, iar după tratament pot apărea roșeață sau o ușoară senzație de căldură locală.
• Scleroterapia este recomandată în special pentru telangiectaziile de pe picioare. Se face prin injectarea unei substanțe direct în vasul dilatat, folosind un ac foarte fin. Soluția face ca peretele vasului să se irite ușor și să se închidă, iar în timp, vasul este absorbit de organism. Procedura nu este dureroasă și dă rezultate bune după câteva ședințe.

Cazuri avansate

• Pentru cazurile mai avansate, există și varianta de scleroterapie cu spumă, unde soluția este amestecată cu aer pentru o distribuție mai uniformă. Aceasta este folosită în special pentru vasele mai mari sau mai profunde.
• În unele situații, medicul poate recomanda și alte metode, cum ar fi fototerapia cu lumină intens pulsată (IPL), care ajută la reducerea leziunilor fine și îmbunătățește aspectul general al pielii. Totodată, electrocauterizarea și radiofrecvența sunt opțiuni care folosesc căldura pentru a închide vasele afectate, însă sunt mai rar utilizate și doar în cazuri specifice.

După tratament, este indicat să eviți expunerea la soare, să aplici produse calmante recomandate de medic și să porți ciorapi compresivi. Toate aceste măsuri ajută la vindecare și reduc riscul de reapariție a telangiectaziilor.

Prevenirea apariției telangiectaziilor

Sursa foto: Shutterstock.com

Prevenirea apariției telangiectaziilor se bazează în principal pe adoptarea unui stil de viață sănătos și pe evitarea factorilor de risc cunoscuți. Chiar dacă predispoziția genetică nu poate fi modificată, există multe măsuri eficiente care pot reduce riscul apariției acestor dilatații vasculare:

• Protecția solară este una dintre cele mai importante măsuri preventive, mai ales în cazul telangiectaziilor faciale. Razele UV pot slăbi pereții vaselor de sânge, favorizând apariția leziunilor vizibile. Este recomandată folosirea zilnică a unei creme cu SPF de cel puțin 30, evitarea expunerii la soare în orele de vârf și purtarea accesoriilor de protecție, cum ar fi pălăriile cu boruri largi.
• Menținerea unei greutăți normale este esențială pentru sănătatea sistemului venos, în special la nivelul membrelor inferioare. Excesul de greutate exercită presiune suplimentară asupra venelor și poate duce la apariția telangiectaziilor sau a venectaziilor. O alimentație echilibrată, bogată în antioxidanți, vitamine (în special C și E) și flavonoide ajută la întărirea pereților vasculari și la reducerea inflamației.
• Activitatea fizică regulată este o altă măsură de bază. Mersul pe jos, înotul, exercițiile de întindere sau ciclismul contribuie la o bună circulație sanguină și previn stagnarea sângelui în vene. Pentru persoanele care stau mult timp în picioare sau pe scaun, se recomandă exerciții simple de mobilitate și pauze regulate pentru schimbarea poziției.
• Evitarea temperaturilor extreme poate ajuta la menținerea tonusului vascular. Băile fierbinți prelungite, saunele și expunerea la frig fără protecție pot afecta pereții vaselor de sânge. Totodată, este indicat să se limiteze consumul de alcool, deoarece acesta favorizează dilatarea vaselor și poate agrava telangiectaziile deja existente.

Alte prevenții

• Îngrijirea blândă a pielii este, de asemenea, crucială pentru sănătatea pielii. Se recomandă evitarea produselor iritante sau agresive, precum scrub-urile dure sau cosmeticele pe bază de alcool, mai ales în cazul pielii sensibile. Aplicarea regulată a cremelor hidratante cu efect calmant poate contribui la menținerea sănătății pielii și la reducerea riscului de deteriorare vasculară.
• În cazul persoanelor predispuse la această afecțiune, purtarea de ciorapi compresivi poate fi de ajutor în prevenirea telangiectaziilor de pe picioare. Aceștia susțin circulația venoasă. Reduc presiunea asupra vaselor de sânge, mai ales în cazul celor care petrec mult timp în picioare.

Acum că știi ce sunt telangiectaziile, cum se manifestă și care sunt cauzele posibile, este momentul să iei măsurile necesare pentru a le preveni sau gestiona eficient. În situația în care te confrunți deja cu astfel de vase de sânge vizibile, cel mai bine este să discuți cu un medic specialist pentru a identifica cauza exactă și pentru a alege tratamentul potrivit în funcție de nevoile tale.

Concluzii

Disclaimer! Informațiile din acest articol au caracter pur informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Dacă observi simptome neobișnuite sau te confrunți cu disconfort, adresează-te unui medic. Numai un specialist avizat poate evalua corect starea ta de sănătate și îți poate recomanda investigațiile sau tratamentele adecvate.

Referințe:

1. Goldman, M. P., Weiss, R. A., & Bergan, J. J. (2019). Diagnosis and treatment of varicose veins: a review. Journal of the American Academy of Dermatology, 81(2), 289-300;

2. Rabe, E., Partsch, H., Hafner, J., Lattimer, C. R., সুইজারল্যান্ড, & Franks, P. J. (2018). Indications for medical compression stockings in venous and lymphatic disorders: An evidence-based consensus statement. Phlebology, 33(3), 163-184;

3. Wittens, C., Davies, A. H., Bækgaard, N., Broholm, R., Cavezzi, A., Chastanet, J., … & De Maeseneer, M. (2015). Editor’s Choice – Management of Chronic Venous Disease: Clinical Practice Guidelines of the European Society for Vascular Surgery (ESVS). European Journal of Vascular and Endovascular Surgery, 49(6), 678-737;

4. Bergan, J. J., Schmid-Schönbein, G. W., Smith, P. D., Nicolaides, A. N., Boisseau, M. R., & Eklof, B. (2006). Chronic venous disease. New England Journal of Medicine, 355(5), 488-498;

5. Gloviczki, P., Comerota, A. J., Dalsing, M. C., Eklof, B. O., Gillespie, D. L., Gloviczki, M. L., … & Wakefield, T. W. (2011). The care of patients with varicose veins and associated chronic venous diseases: clinical practice guidelines of the Society for Vascular Surgery and the American Venous Forum. Journal of Vascular Surgery, 53(5), 2S-48S.