Stenoza carotidiană (îngustarea arterelor carotide) – cauze, simptome și opțiuni de tratament

Stenoza carotidiană este o afecțiune cu impact major asupra sănătății cardiovasculare, care de multe ori evoluează în tăcere, fără simptome evidente, dar cu potențial de a provoca complicații grave precum accidentul vascular cerebral.

La fel ca în multe alte boli cardiovasculare, prevenția și un stil de viață echilibrat joacă un rol decisiv. Alimentația corectă, controlul factorilor de risc precum colesterolul și hipertensiunea, dar și controalele medicale regulate pot face diferența între o evoluție controlată și apariția unor evenimente severe.

În continuare vom detalia cauzele, simptomele, opțiunile de tratament pentru stenoza carotidiană, astfel încât să ai toate informațiile necesare pentru a lua decizii corecte privind sănătatea ta.

Rezumat:

1. Stenoza carotidiană este cauzată în principal de ateroscleroză, iar depunerea plăcilor de grăsime pe artere crește riscul de accident vascular cerebral.
2. Boala poate fi mult timp asimptomatică, dar atunci când avansează apar simptome precum amețeli, dureri de cap, leșin sau chiar AVC.
3. Tratamentul depinde de severitate, incluzând schimbarea stilului de viață, medicamente, angioplastie cu stent sau endarterectomie carotidiană.

Ce este stenoza carotidiană și care sunt cauzele care duc la înfundarea venelor carotide?

Stenoza carotidiană reprezintă îngustarea uneia sau a ambelor artere carotide – vase de sânge situate pe fiecare parte a gâtului, responsabile de transportul sângelui oxigenat către creier. Cea mai frecventă cauză este ateroscleroza, proces în care plăci de aterom formate din colesterol, lipide și celule inflamatorii se depun pe pereții arteriali. Pe măsură ce aceste plăci cresc, ele reduc fluxul sanguin, iar riscul de accident vascular cerebral devine tot mai mare.

Cauze și factori de risc

Pe lângă ateroscleroză, există și cauze mai rare, precum:

• Displazia fibromusculară – o afecțiune ce modifică structura peretelui arterial, întâlnită în special la femeile de vârstă mijlocie.
• Anevrismele carotide – dilatări patologice ale arterei, care favorizează formarea cheagurilor și îngustarea fluxului.

Principalii factori de risc sunt bine documentați în literatura medicală: vârsta înaintată, sexul masculin, fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat, lipsa activității fizice și istoricul familial de boli cardiovasculare.

Rolul acizilor grași Omega 3 în protecția vasculară

Un element central în menținerea sănătății arterelor îl reprezintă aportul suficient de acizi grași Omega 3, recunoscuți pentru efectele lor benefice asupra sistemului cardiovascular. Acești acizi grași contribuie la reducerea inflamației, la scăderea nivelului de trigliceride și la protejarea elasticității vaselor de sânge, reducând riscul de formare a plăcilor de aterom.

Din păcate, organismul uman nu îi poate produce singur, de aceea este necesar să fie aduși din alimentație sau suplimente. În lipsa unui consum constant de pește gras (somon, macrou, sardine), suplimentele pot reprezenta o soluție practică și eficientă.

Un exemplu potrivit este produsul Omega 3 – 1000 mg (EPA 455 mg / DHA 230 mg per capsulă), disponibil sub formă de capsule gelatinoase, fără gluten, lactoză sau aditivi, notificate la Ministerul Sănătății. Doar prin 1–3 capsule pe zi, acest supliment ajută la menținerea sănătății inimii, creierului și vaselor de sânge, completând astfel prevenția medicală împotriva afecțiunilor precum stenoza carotidiană.

Sursa foto: aronia-charlottenburg.ro

Simptomele stenozei carotidiene și riscurile asociate

Stenoza carotidiană poate fi mult timp asimptomatică, mai ales atunci când îngustarea arterei nu este suficient de severă pentru a limita semnificativ fluxul sanguin către creier. În aceste cazuri, pacienții nu resimt nicio manifestare vizibilă și boala poate fi descoperită întâmplător, în urma unor investigații medicale de rutină.

Totuși, atunci când stenoza avansează, pot apărea simptome precum:

• dureri de cap recurente;
• amețeli și episoade de vertij;
• senzație de leșin (presincopă) sau pierderea cunoștinței (sincopă).

Aceste manifestări sunt consecința simptomelor venei carotide înfundate și aportului insuficient de sânge oxigenat către creier.

Cea mai gravă complicație a stenozei carotidiene este accidentul vascular cerebral (AVC), care poate surveni prin mai multe mecanisme:

• formarea unui cheag de sânge peste placa de aterom, ducând la ocluzia completă a arterei carotide;
• ruperea plăcii și migrarea fragmentelor către vase mai mici, unde blochează circulația cerebrală.

În unele situații, primul semn al bolii este accidentul ischemic tranzitor (AIT). Acesta presupune întreruperea temporară a fluxului sanguin către o zonă a creierului, cu simptome care durează câteva minute până la o oră și dispar complet în maximum 24 de ore.

În contextul simptomatologiei stenozei carotidiene, manifestările unui AVC sau AIT sunt:

• furnicături sau amorțeală pe o parte a feței;
• slăbiciune sau paralizie pe o jumătate a corpului;
• pierderea vederii, vedere dublă sau scăderea bruscă a acuității vizuale;
• dificultăți de vorbire sau de înghițire;
• tulburări de memorie, confuzie și amețeli;
• pierderea echilibrului și probleme de mers.

Oricare dintre aceste simptome reprezintă o urgență medicală și necesită prezentarea imediată la spital. Intervenția rapidă poate salva viața pacientului și poate reduce riscul de dizabilități permanente.

Metode de diagnostic pentru stenoza carotidiană

Stabilirea diagnosticului de stenoză carotidiană se face printr-o combinație de evaluare clinică și investigații imagistice. Alegerea metodei depinde de suspiciunea inițială, de gradul de îngustare suspectat și de istoricul pacientului.

1. Examenul clinic (auscultația carotidiană)
Primul pas este auscultația arterelor carotide cu stetoscopul, realizată de medicul cardiolog sau neurolog. Dacă există o îngustare a arterei, medicul poate detecta un suflu caracteristic – zgomot produs de sângele care trece turbulent prin zona stenozată.

2. Ecografia Doppler
Ecografia Doppler carotidiană este metoda standard de evaluare inițială. Este neinvazivă, nedureroasă și utilizează ultrasunete pentru a analiza fluxul sanguin. Investigația permite identificarea gradului de stenoză, care poate fi:

• ușoară: 0–49%;
• moderată: 50–69%;
• severă: 70–99%.

3. Angiografia tomografică computerizată (angioCT)
AngioCT-ul folosește raze X și o substanță de contrast pentru a vizualiza cu precizie arterele carotide. Această metodă evidențiază îngustările și eventualele ocluzii, fiind foarte utilă pentru planificarea tratamentului intervențional sau chirurgical.

4. Angiografia prin rezonanță magnetică (angioRM)
AngioRM-ul reprezintă o alternativă neiradiantă la angioCT, oferind imagini detaliate ale arterelor cu ajutorul câmpului magnetic și al contrastului paramagnetic. Este indicată mai ales pacienților la care expunerea la radiații sau la substanțe de contrast iodate trebuie evitată.

5. Angiografia cerebrală clasică
Această procedură minim invazivă presupune introducerea unui cateter printr-o arteră femurală, ghidat până la arterele carotide. Permite vizualizarea directă a leziunilor și este considerată „gold standard” pentru evaluarea precisă, însă este rezervată cazurilor în care alte metode nu sunt concludente sau când se intenționează o procedură intervențională concomitentă.

Opțiuni de tratament pentru stenoza carotidiană

Abordarea terapeutică în stenoza carotidiană se stabilește individual, ținând cont de factori precum vârsta pacientului, starea generală de sănătate, gradul de îngustare a arterei și capacitatea de a tolera tratamente medicamentoase sau intervenții.

1. Tratament conservator (sub 50% stenoză)
Pentru pacienții cu stenoză carotidiană ușoară (<50%), de obicei se recomandă tratament conservator:

• modificarea stilului de viață – renunțarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate, sărace în grăsimi și bogată în fructe și legume, controlul greutății și practicarea exercițiilor fizice regulate;
• medicamente – antiagregante plachetare (previn formarea cheagurilor de sânge), statine (scad nivelul colesterolului și stabilizează plăcile ateromatoase) și antihipertensive (pentru menținerea tensiunii arteriale în limite normale).

2. Tratament mixt sau intervențional (stenoză moderată, 50–70%)
În cazurile de stenoză moderată, decizia terapeutică se face individual. Medicul poate opta pentru continuarea tratamentului medicamentos sau poate recomanda o procedură intervențională, în funcție de simptome și riscul de accident vascular cerebral.

3. Tratament intervențional și chirurgical (stenoză severă, peste 70%)
Dacă îngustarea arterei depășește 70%, se recomandă intervenții menite să restabilească fluxul sanguin normal:

• Angioplastia cu stent carotidian
  Această procedură minim invazivă se face, de regulă, sub anestezie locală. Printr-o arteră din regiunea inghinală se introduce un cateter, ghidat până la carotida afectată. Un balon este umflat pentru a dilata artera, după care se plasează un stent (mic tub metalic) care menține vasul deschis și previne reîngustarea. Este indicată pacienților cu risc operator crescut.
• Endarterectomia carotidiană
  Este o intervenție chirurgicală clasică, frecvent recomandată pacienților care au suferit un atac ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral minor. Operația presupune o incizie la nivelul gâtului, expunerea arterei carotide și îndepărtarea plăcii de aterom, urmată de reconstrucția peretelui arterial. Această procedură restabilește circulația sanguină normală către creier și reduce semnificativ riscul de AVC.

Recuperarea și îngrijirea post-operatorie după operația de stenoză carotidiană

Recuperarea după intervenția pe carotidă este esențială pentru o vindecare corectă și pentru prevenirea complicațiilor. Durata depinde de tipul procedurii, starea generală de sănătate și posibilele riscuri asociate. În cazul endarterectomiei carotidiene, spitalizarea durează de regulă 1–2 zile pentru monitorizare atentă.

Îngrijirea post-operatorie presupune:

• monitorizarea tensiunii arteriale, ritmului cardiac și funcției neurologice;
• controlul durerii prin medicație adecvată;
• menținerea inciziei curate și uscate pentru a preveni infecțiile.

Tratamentul de întreținere include antiagregante plachetare pentru prevenirea cheagurilor și statine pentru reducerea colesterolului. Uneori, este necesară reabilitare pentru recuperarea forței musculare, coordonării sau vorbirii.

Pentru o recuperare optimă, respectă recomandările medicului, odihnește-te suficient, adoptă o alimentație sănătoasă și renunță la fumat. Urmărește semnele de alarmă precum durere intensă, umflături, febră sau dificultăți de vorbire și anunță imediat medicul dacă apar.

Prevenirea și managementul stenozei carotidiene

Pentru a reduce riscul de apariție sau progresie a stenozei carotidiene, sunt recomandate următoarele măsuri:

• Alimentație sănătoasă
  • consum regulat de fructe și legume proaspete;
  • carne slabă și pește bogat în acizi grași Omega-3;
  • lactate cu conținut scăzut de grăsimi;
  • reducerea aportului de sare, zahăr, grăsimi saturate, alcool și alimente procesate.
• Renunțarea la fumat
  • fumatul accelerează ateroscleroza și crește riscul de accident vascular cerebral;
  • oprirea completă a fumatului are efecte benefice imediate și pe termen lung asupra vaselor de sânge.
• Activitate fizică regulată
  • cel puțin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână;
  • exercițiile moderate (mers rapid, înot, ciclism) îmbunătățesc circulația și sănătatea inimii;
  • scăderea în greutate, dacă este necesară, contribuie la reducerea factorilor de risc.
• Tratamente naturiste, doar ca adjuvante
  • metodele naturiste nu pot înlocui tratamentul medical;
  • suplimentele cu efecte antioxidante și antiinflamatorii, precum cele pe bază de aronia, pot susține sănătatea vasculară, dar trebuie folosite doar ca parte complementară, sub supraveghere medicală.
• Controlul factorilor de risc
  • menținerea tensiunii arteriale în limite normale;
  • reducerea nivelului de colesterol prin dietă și, la nevoie, medicamente;
  • gestionarea diabetului zaharat;
  • evitarea stresului cronic și menținerea unui stil de viață echilibrat.
• Monitorizare medicală periodică
  • consulturi regulate la medicul specialist;
  • ecografia Doppler carotidiană pentru depistarea timpurie a îngustărilor;
  • recunoașterea semnelor de accident vascular cerebral (amorțeală, dificultăți de vorbire, pierderea vederii) și solicitarea imediată de ajutor medical.

În concluzie, stenoza carotidiană nu trebuie ignorată. Printr-o prevenție atentă, investigații periodice și un plan terapeutic stabilit împreună cu medicul, poți reduce considerabil riscul de accident vascular cerebral și îți poți proteja sănătatea pe termen lung. Totodată, alegerea unui stil de viață echilibrat, alături de monitorizarea constantă, fac diferența între complicații și o viață activă și sigură.

Disclaimer!  Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te întotdeauna medicului specialist.

Referințe:

• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16845-carotid-artery-disease-carotid-artery-stenosis;
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/carotid-artery-disease/symptoms-causes/syc-20360519;
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442025/;
• https://www1.racgp.org.au/ajgp/2021/november/carotid-artery-stenosis.