SIBO (Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) – simptome, cauze și tratament

Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO) reprezintă o provocare complexă pentru sănătatea digestivă, afectând echilibrul delicat al florei intestinale. Această afecțiune, caracterizată prin proliferarea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire, poate duce la o serie de simptome neplăcute și poate afecta absorbția nutrienților esențiali. În acest articol, vei descoperi cauzele, simptomele și opțiunile de tratament disponibile pentru SIBO.

Rezumat:

1. SIBO apare din cauza dezechilibrului bacterian din intestinul subțire.
   Când mecanismele naturale de apărare precum aciditatea gastrică și motilitatea intestinală sunt afectate, bacteriile din colon pot coloniza intestinul subțire, provocând fermentație excesivă, gaze și inflamație locală.
2. Simptomele includ balonare progresivă, tulburări de tranzit și carențe nutriționale.
   Balonarea se accentuează după mese, diareea sau constipația alternează în funcție de gazul produs, iar absorbția deficitară duce la anemie, oboseală și deficiențe de vitamine și minerale.
3. Tratamentul implică antibiotice, dietă low-FODMAP și măsuri adjuvante.
   Rifaximina este cel mai frecvent antibiotic utilizat, iar dieta săracă în FODMAP reduce fermentația. Se pot adăuga probiotice selective și extracte naturale cu acțiune antimicrobiană, precum berberina sau uleiul de oregano.

Ce este SIBO și cum apare suprapopularea bacteriană a intestinului subțire?

Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO) este o afecțiune caracterizată prin prezența excesivă a bacteriilor în această regiune a tractului digestiv, unde în mod normal populația bacteriană este limitată. În mod fiziologic, intestinul subțire menține un mediu relativ steril datorită unor mecanisme de apărare eficiente. Printre acestea se numără aciditatea gastrică, care distruge microorganismele ingerate, precum și motilitatea intestinală, ce facilitează eliminarea bacteriilor și a resturilor alimentare către colon.

Atunci când aceste mecanisme sunt compromise – fie prin scăderea acidității gastrice, fie prin încetinirea peristaltismului – bacteriile din colon pot pătrunde retrograd în intestinul subțire sau se pot înmulți excesiv la nivel local. Astfel, se instalează SIBO, care poate fi clasificat în funcție de gazul predominant produs prin fermentație bacteriană: SIBO cu predominanță de hidrogen sau SIBO cu predominanță de metan. Subtipurile se diferențiază atât prin simptomele clinice, cât și prin strategia terapeutică necesară.

Dezechilibrul microbiotei intestinale în SIBO implică în principal bacterii anaerobe, similare celor existente în colon. Bacteriile fermentează carbohidrații nedigerați, generând gaze (precum hidrogenul, metanul și hidrogenul sulfurat) și acizi grași cu lanț scurt. Mai apoi, produsele de fermentație pot irita mucoasa intestinală, perturba absorbția nutrienților și genera simptome precum balonare, disconfort abdominal, diaree sau constipație. Astfel, SIBO reflectă o interacțiune patologică între gazdă și bacteriile colonizatoare, care, în absența unui tratament adecvat, poate afecta semnificativ calitatea vieții pacientului.

Care sunt principalele simptome ale SIBO?

Manifestările clinice ale SIBO sunt variate și, adesea, greu de identificat, ceea ce poate complica stabilirea unui diagnostic corect. Simptomele SIBO apar din interacțiunea dintre metaboliții bacterieni, inflamația locală și dereglarea funcțiilor normale ale intestinului subțire. Balonarea este unul dintre cele mai frecvente și tipice simptome, fiind raportată de majoritatea pacienților diagnosticați cu această afecțiune.

Sursa foto: Freepik.com

Balonarea în SIBO are o caracteristică aparte: se agravează pe parcursul zilei, fiind mai intensă după mese. Acest lucru se întâmplă din cauza fermentării carbohidraților de către bacteriile din intestinul subțire, cu producerea de hidrogen, metan și dioxid de carbon. Balonarea este adesea însoțită de flatulență excesivă, pacienții observând eliminarea de gaze cu un miros puternic, mai intens decât în mod normal.

Problemele de tranzit intestinal sunt un alt simptom important al SIBO. Diareea cronică, cu scaune frecvente, moi sau apoase, poate alterna cu episoade de constipație, în funcție de tipul de bacterii predominante și de metaboliții produși. Mai mult, pacienții cu SIBO cu predominanța metanului au tendința de a fi constipați, în timp ce cei cu predominanța hidrogenului au mai ales diaree.

Disconfortul abdominal variază de la senzații de plenitudine până la dureri intense, localizate în zona superioară a abdomenului sau în jurul buricului. În plus, durerea poate fi accentuată de consumul de alimente bogate în carbohidrați fermentabili, cum ar fi leguminoasele, cerealele integrale sau anumite fructe și legume.

Alte simptome

Nu în ultimul rând, absorbția deficitară a nutrienților este o consecință gravă a suprapopulării bacteriene a intestinului subțire, manifestându-se prin lipsa vitaminelor și mineralelor. Vitamina B12, acidul folic, vitaminele solubile în grăsimi (A, D, E, K) și mineralele precum fierul și calciul sunt cel mai frecvent afectate. În acest sens, deficiențele pot provoca simptome generale, inclusiv oboseală cronică, anemie, osteoporoză și tulburări neurologice.

În completarea regimului igieno-dietetic și a tratamentului alopat, Parasites Formula poate constitui un suport valoros. Datorită compoziției sale 100% naturale — extract de nuc negru, cuișoare, pelin și semințe de grapefruit — acest supliment are acțiune antiparazitară, antibacteriană și antifungică, contribuind la echilibrarea florei intestinale și reducerea disconfortului digestiv asociat cu SIBO. Formula lichidă, administrată zilnic, susține detoxifierea intestinală și fortifică mecanismele naturale de apărare ale organismului.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Cauzele și factorii de risc care pot duce la SIBO

Cauzele SIBO sunt multiple, implicând diverse condiții și situații care afectează mecanismele normale de apărare ale intestinului subțire. Astfel, factorii de risc pot fi împărțiți în mai multe categorii principale: structurali, funcționali, legați de tratamente medicale și sistemici:

• Modificările structurale ale tractului gastrointestinal sunt o cauză importantă de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire.
• Aderențele după intervenții chirurgicale abdominale pot crea zone de stagnare intestinală unde bacteriile se pot acumula și înmulți.
• Diverticuloza intestinului subțire poate favoriza, de asemenea, dezvoltarea SIBO prin crearea unor zone propice pentru colonizarea bacteriană.
• Tulburările de motilitate intestinală sunt un alt factor predispozant important. Complexul motor migrator, un tip de contracții intestinale care apare între mese, are un rol crucial în eliminarea bacteriilor și a resturilor alimentare din intestinul subțire. Orice problemă care afectează această funcție poate favoriza apariția SIBO.
• Diabetul zaharat, prin afectarea nervilor, poate influența motilitatea gastrointestinală, creând condiții favorabile suprapopulării bacteriene.

• Sclerodermia și alte boli ale țesutului conjunctiv pot afecta musculatura netedă intestinală, reducând eficiența peristaltismului și favorizând stagnarea conținutului intestinal.
• Hipotiroidismul poate încetini tranzitul intestinal, contribuind la dezvoltarea SIBO prin mecanisme similare.
• Factorii legați de tratamente medicale includ utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni, care reduc aciditatea gastrică și elimină o barieră importantă împotriva colonizării bacteriene. De exemplu, antibioticele cu spectru larg pot afecta echilibrul microbiomului intestinal, creând condiții favorabile înmulțirii anumitor specii bacteriene în intestinul subțire.
• Afecțiunile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn, pot favoriza apariția SIBO prin diverse mecanisme, inclusiv afectarea barierei intestinale, modificarea motilității și crearea de zone de inflamație cronică ce favorizează dezechilibrul bacterian. De altfel, sindromul intestinului iritabil poate coexista cu SIBO, cele două afecțiuni având simptome similare și cauze comune.

Cum se realizează diagnosticarea SIBO și ce implică testul respirator?

Diagnosticul suprapopulării bacteriene a intestinului subțire (SIBO) necesită metode standardizate și criterii obiective, întrucât manifestările clinice sunt nespecifice.

Metode de diagnostic utilizate

1. Cultura aspiratului jejunal
Considerată standardul de referință, presupune prelevarea lichidului intestinal prin endoscopie și determinarea numărului de unități formatoare de colonii (CFU). O concentrație ≥10⁵ CFU/mL este diagnostică pentru SIBO. Deși foarte precisă, această metodă este invazivă, costisitoare, dificil de realizat în practica curentă și indisponibilă în majoritatea unităților medicale.

2. Testele respiratorii (breath tests)
Reprezintă alternativa neinvazivă cea mai frecvent utilizată. Se bazează pe detecția gazelor (hidrogen și metan) produse de fermentarea bacteriană a unor substraturi neabsorbabile. Gazele trec din intestin în circulația sangvină și sunt eliminate prin expirație, putând fi cuantificate.

Tipuri de substraturi utilizate

• Lactuloza: neabsorbabilă în intestinul subțire, fermentată de bacterii din ambele segmente intestinale. Are sensibilitate crescută, dar specificitate mai scăzută din cauza fermentației colonice precoce (risc de rezultate fals-pozitive).
• Glucoza: absorbită rapid în duoden și jejun, ceea ce conferă specificitate mai mare pentru segmentul proximal al intestinului subțire. Sensibilitatea este redusă în formele distale de SIBO, care pot fi ratate.

Protocol de pregătire

• Oprirea antibioticelor: minimum 4 săptămâni înainte;
• Oprirea probioticelor: minimum 7 zile înainte;
• Dietă restrictivă cu 24 de ore anterior testării: excluderea fibrelor, lactatelor și carbohidraților complecși;
• Post alimentar strict: 12 ore înainte de test.

Desfășurarea testului

Se colectează o probă de respirație inițială (baseline), urmată de ingestia substratului (glucoză sau lactuloză) și recoltarea de probe seriate la fiecare 15–20 de minute, timp de 2–3 ore.

Criterii de interpretare

• Hidrogen: creștere ≥20 ppm față de valoarea inițială în primele 90 de minute → test pozitiv pentru SIBO
• Metan: nivel ≥10 ppm în orice moment → diagnostic sugestiv, frecvent asociat cu formele constipante
• Creșterea mixtă (H₂ și CH₄) este frecventă și trebuie corelată clinic.

Nota bene: Interpretarea rezultatelor trebuie integrată cu simptomatologia pacientului și istoricul medical. Rezultatele fals pozitive sau negative sunt posibile în lipsa respectării riguroase a protocolului de pregătire.

Opțiuni de tratament medicale și naturale pentru SIBO

Tratamentul SIBO presupune o abordare integrată, care să răspundă atât cauzei de fond, cât și severității simptomelor și particularităților fiecărui pacient. Strategia terapeutică se bazează în primul rând pe reducerea încărcăturii bacteriene din intestinul subțire, prin administrarea de antibiotice, dar este completată frecvent de măsuri adjuvante precum modificarea dietei, administrarea de probiotice specifice și utilizarea de compuși naturali cu efect antimicrobian.

Rifaximina este cel mai utilizat antibiotic în SIBO datorită acțiunii sale locale și spectrului larg împotriva bacteriilor implicate în suprapopulare. Acest medicament nu se absoarbe sistemic, ceea ce minimizează riscul de reacții adverse și reduce probabilitatea dezvoltării rezistenței bacteriene. Se administrează uzual în doze de 400–550 mg de trei ori pe zi, timp de 10–14 zile, cu o rată de succes de 60–80%. Cu toate acestea, recurențele sunt frecvente, necesitând uneori repetarea curelor sau aplicarea unor strategii de menținere a remisiunii.

În formele de SIBO în care predomină producția de metan (caracterizate clinic prin constipație), combinația rifaximină-neomicină este superioară monoterapiei. Neomicina vizează bacteriile metanogene, acționând sinergic cu rifaximina. În funcție de contextul clinic și de profilul bacterian, mai pot fi utilizate antibiotice precum metronidazolul, ciprofloxacina sau amoxicilina cu acid clavulanic, dar cu o frecvență mai redusă.

Fitoterapia

Tot mai mulți pacienți și clinicieni apelează și la fitoterapie, datorită potențialului antimicrobian al unor extracte botanice. Uleiul de oregano, bogat în carvacrol și timol, are o acțiune dovedită împotriva bacteriilor, fungilor și paraziților. Studii comparative au arătat o eficiență similară cu a antibioticelor clasice în ameliorarea simptomelor digestive din SIBO. Berberina, un alcaloid natural prezent în plante precum Berberis vulgaris, are proprietăți antimicrobiene și antiinflamatorii, contribuind la reglarea motilității intestinale și la refacerea integrității mucoasei intestinale.

Utilizarea probioticelor în SIBO este controversată. Deși există riscul teoretic ca introducerea de bacterii suplimentare să agraveze dezechilibrul microbian, unele tulpini – în special Lactobacillus casei și Bifidobacterium lactis – au demonstrat în studii clinice capacitatea de a reduce inflamația, de a restabili homeostazia microbiomului și de a ameliora simptomele digestive, în special balonarea și disconfortul abdominal. Se recomandă însă selecția atentă a produselor, evitarea formulelor multistrain și monitorizarea răspunsului clinic.

Dieta pentru SIBO – alimente recomandate și de evitat

Dieta joacă un rol esențial în managementul SIBO, având ca obiectiv principal limitarea substratului fermentabil disponibil bacteriilor din intestinul subțire, reducerea simptomelor digestive și susținerea tratamentului medicamentos. Deși intervențiile dietetice nu pot eradica suprapopularea bacteriană, ele contribuie semnificativ la ameliorarea clinică și la prevenirea recurenței.

Cel mai frecvent protocol nutrițional recomandat este dieta săracă în FODMAP (oligo-, di-, mono-zaharide fermentabile și polioli). Acești carbohidrați cu lanț scurt sunt slab absorbiți în intestinul subțire și fermentează rapid în prezența bacteriilor, generând gaze precum hidrogen, metan și dioxid de carbon. Eliminarea sau reducerea lor poate duce la ameliorarea simptomelor-cheie precum balonarea, flatulența, durerea abdominală și tranzitul intestinal modificat.

Se recomandă evitarea alimentelor cu conținut ridicat de FODMAP, printre care:

• fructele precum merele, perele, cireșele, mango și fructele uscate;
• legumele precum ceapa, usturoiul, varza, broccoli și fasolea;
• lactatele care conțin lactoză (lapte, iaurt, brânzeturi moi);
• cerealele care conțin gluten (grâu, secară, orz – bogate în fructani);
• îndulcitorii artificiali de tip sorbitol, xilitol și manitol.

Pe de altă parte, sunt bine tolerate alimentele sărace în FODMAP, cum ar fi:

• proteinele animale slabe (pește, carne de pasăre, ouă);
• legume precum morcovii, dovleceii, spanacul și ardeii (în porții moderate);
• fructele cu conținut redus de zaharuri fermentabile, precum bananele coapte, citricele, căpșunile și pepenele galben (consumate cu moderație);
• grăsimile sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de cocos și avocado;
• unele nuci și semințe, cu excepția celor cu conținut mare de FODMAP (ex. fistic, caju).

Structura meselor este, de asemenea, importantă. Se recomandă mese mici și regulate, cu pauze de 4–5 ore între ele, pentru a permite activarea complexului motor migrator – mecanism fiziologic esențial în curățarea intestinului subțire de reziduuri și bacterii. În plus, este esențială o hidratare corectă, cu prioritate pentru apa plată și ceaiuri din plante cu efecte carminative și antispastice (mentă, ghimbir). Se vor evita băuturile carbogazoase și cele cu zahăr adăugat, care pot accentua fermentația și simptomatologia digestivă.

În concluzie, tratamentul eficient al SIBO implică diagnostic precis, terapie antimicrobiană adaptată și intervenții nutriționale bine controlate. Abordarea trebuie personalizată, în funcție de tipul de SIBO și răspunsul clinic al pacientului.

Disclaimer! Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament corect, adresați-vă unui specialist.

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/small-intestinal-bacterial-overgrowth/symptoms-causes/syc-20370168;
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21820-small-intestinal-bacterial-overgrowth-sibo;
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546634/;
• https://www.healthline.com/health/sibo.