Scolioza – simptome, cauze, metode de diagnosticare şi gestionare cu ajutorul remediilor naturale şi a exerciţiilor fizice
Scolioza este o deformare a coloanei vertebrale. Deși majoritatea cazurilor apar în copilărie sau adolescență, scolioza poate afecta persoane de toate vârstele. În acest articol vom explora împreună tipurile de scolioză, cauzele, factorii de risc și simptomele. De asemenea, vom oferi o perspectivă completă asupra metodelor de diagnostic și tratament. Astfel, scolioza poate fi gestionată corespunzător, prevenind complicațiile pe termen lung.
Scolioza – ce înseamnă și ce tipuri de scolioză există?
Ce este şi cum arată scolioza? Scolioza este o afecțiune care implică o curbură anormală a coloanei vertebrale. În mod normal, coloana vertebrală ar trebui să fie dreaptă, mai ales atunci când este privită din spate.
În cazul scoliozei, coloana formează o curbură laterală în formă de “S” sau “C”. Această deviere poate varia ca severitate, de la curbe abia sesizabile până la deformări pronunțate, care pot afecta funcția pulmonară și mobilitatea. Scolioza nu este doar o simplă curbură a coloanei, ci o deformare tridimensională. Aceasta implică atât devierea laterală, cât și rotația vertebrelor afectate.
De obicei, scolioza apare în timpul creșterii rapide din copilărie și adolescență, dar poate fi diagnosticată și la vârsta adultă. Deși multe persoane afectate nu prezintă simptome severe, scolioza poate avea consecințe semnificative asupra sănătății fizice și psihice dacă nu este gestionată corect.
Scolioza idiopatică
Scolioza poate fi clasificată în mai multe tipuri, în funcție de cauzele sale și de momentul apariției. Formele de scolioză comune includ scolioza idiopatică, congenitală și scolioza neuromusculară. Acestea se caracterizează prin:
Scolioza idiopatică este cel mai frecvent tip de scolioză, reprezentând aproximativ 80% din toate cazurile. Termenul “idiopatic” înseamnă că nu are o cauză cunoscută. Acest tip de scolioză se împarte în trei categorii principale, în funcție de vârsta la care este diagnosticată:
Scolioza la bebeluși și la copii
Scolioza idiopatică infantilă:
- apare înainte de vârsta de 3 ani și este rară. Majoritatea curbelor se corectează spontan, dar există cazuri în care progresează, necesitând intervenții, inclusiv chirugicale.
Scolioza idiopatică juvenilă:
- este diagnosticată, de obicei, între 4 și 10 ani. Aceasta are un risc mai mare de progresie decât forma infantilă.
Scolioza idiopatică adolescentină:
- reprezintă cea mai frecventă formă de scolioză idiopatică. Afectează, de regulă, copiii cu vârste între 10 și 18 ani, în special fetele. Creșterea rapidă din timpul pubertății poate contribui la progresia curburii.
Deși cauza exactă nu este cunoscută, se consideră că factorii genetici joacă un rol important. În multe cazuri, scolioza idiopatică este descoperită în timpul controalelor de rutină la școală sau la medic sau când părinții sau profesorii observă o asimetrie în umeri sau talie.
Alte tipuri de scolioză
Scolioza congenitală
- este cauzată de malformații ale vertebrelor. Acestea apar în timpul dezvoltării fetale. În cazurile de scolioză congenitală, una sau mai multe vertebre nu se formează corespunzător. Acest lucru duce la o curbură a coloanei vertebrale încă de la naștere. Aceste malformații structurale sunt adesea vizibile pe radiografii și pot fi însoțite de alte anomalii, cum ar fi malformațiile cardiace sau renale.
Scolioza congenitală
- poate progresa rapid, necesitând monitorizare constantă și, în multe cazuri, intervenții chirurgicale timpurii. Acestea pot corecta deformările severe și pot preveni problemele funcționale care afectează dezvoltarea copilului.
Scolioza neuromusculară
- apare ca urmare a unor afecțiuni care afectează mușchii și nervii ce controlează coloana vertebrală. Printre aceste afecțiuni se numără paralizia cerebrală, distrofia musculară și spina bifida. Din cauza controlului muscular deficitar, coloana vertebrală poate dezvolta curbe anormale care sunt, de obicei, mai severe decât în cazul scoliozei idiopatice.
Deoarece această formă de scolioză este secundară unei alte afecțiuni, tratamentul scoliozei neuromusculare poate fi complex. Poate include atât gestionarea curburii coloanei, cât și abordarea bolii de bază. În multe cazuri, scolioza neuromusculară progresează mai rapid și poate necesita intervenții chirurgicale pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanei în cauză.
Pe lângă cele trei tipuri principale de scolioză, există și alte forme mai puțin frecvente. De exemplu, scolioza degenerativă, care apare la adulți din cauza uzurii naturale a coloanei vertebrale și a discurilor intervertebrale odată cu înaintarea în vârstă. În acest caz, scolioza poate fi asociată cu durerile de spate cronice și mobilitatea redusă.
Toate aceste forme pot fi gestionate eficient, în funcţie de recomandările specialiştilor. Pe lângă tratamentele convenționale ce vizează tratarea simptomelor scoliozei, poți încerca și remedii alternative. Spre exemplu, Premium Aronia Colagen, Joints & Muscles contribuie la reducerea durerilor musculare, articulare și osoase. Această formulă avansată și unică, bogată în beneficii, conține:
- Colagen,
- Glucozamină,
- Condroitină,
- Suc de Aronia,
- Aloe Vera și alte ingrediente esențiale.
Suplimentul contribuie la îmbunătățirea flexibilității, mobilității și funcției articulațiilor. Protejează oasele, mușchii, genunchii, tendoanele și cartilajul împotriva diverselor afecțiuni. De asemenea, are efecte dovedite în combaterea artritei, osteoartritei, coxartrozei și gonartrozei. Prin urmare, produsul poate fi inclus cu încredere în dieta zilnică pentru a ameliora simptomele acestor afecțiuni.
Scolioza la copii şi adulţi – cauzele, factorii de risc și simptomele acestei afecțiuni
Scolioza este o afecțiune multifactorială, iar cauzele exacte variază în funcție de tipul scoliozei. Deși în unele cazuri, cauza este clară, în altele, cum este scolioza idiopatică, originea curburii rămâne necunoscută. Să descoperim mai departe care sunt principalele cauze și factorii de risc care contribuie la dezvoltarea scoliozei:
Scolioza idiopatică,
- cea mai frecventă formă a afecțiunii, nu are o cauză cunoscută. Însă, se crede că atât factorii genetici, cât și cei de mediu, pot contribui în acest sens. În plus, anumite variații genetice legate de structura osoasă și dezvoltarea musculară ar putea predispune diferite persoane la dezvoltarea curburilor anormale ale coloanei vertebrale.
Pe lângă factorii genetici, factorii de mediu, cum ar fi dezechilibrele hormonale care apar în timpul adolescenței, pot contribui la dezvoltarea scoliozei idiopatice. Hormonul de creștere și fluctuațiile hormonale din timpul pubertății pot accelera progresia scoliozei. Acest lucru se întâmplă mai ales la fetele adolescente, care sunt mai predispuse la această afecțiune.
Scolioza congenitală
- este cauzată de anomalii structurale, care apar în timpul dezvoltării fetale. Aceste anomalii pot include vertebre malformate, vertebre fuzionate sau segmente incomplete ale coloanei vertebrale. Cauzele exacte ale acestor defecte nu sunt întotdeauna clare, dar există factori de risc cunoscuți. Printre exemple se numără expunerea maternă la toxine, consumul de medicamente teratogene sau infecțiile din timpul sarcinii, care pot crește riscul apariției scoliozei congenitale.
Scolioza neuromusculară
- este o consecință a bolilor care afectează controlul muscular sau nervos, precum paralizia cerebrală, distrofia musculară și spina bifida. În aceste cazuri, mușchii și nervii care susțin coloana vertebrală nu funcționează corect, ceea ce duce la dezvoltarea unor curbe anormale ale coloanei. Factorii de risc includ severitatea afecțiunii neuromusculare de bază, precum și lipsa de mobilitate și dezechilibrele posturale.
Factori de risc ai scoliozei
În afară de cauzele specifice fiecărui tip de scolioză, există factori de risc comuni care pot crește probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni:
- Vârsta: scolioza este mai frecventă în timpul creșterii rapide din copilărie și adolescență;
- Sexul: fetele au un risc mai mare de a dezvolta forme severe de scolioză, în special în adolescență;
- Istoricul familial: persoanele care au membri ai familiei cu scolioză au un risc crescut de a dezvolta, la rândul lor, această afecțiune;
- Dezechilibre hormonale: hormonii de creștere pot influența dezvoltarea scoliozei în timpul pubertății.
Scolioza și simptomele sale
Simptomele scoliozei pot să difere în funcție de severitatea curburii și de tipul scoliozei. În multe cazuri, scolioza ușoară poate trece neobservată și nu provoacă simptome evidente. Însă, pe măsură ce curba devine mai severă, pot apărea următoarele simptome:
- Asimetria vizibilă: un umăr mai înalt decât celălalt, o talie inegală sau o proeminență a unei coaste sunt printre primele semne ale scoliozei. Aceste modificări sunt adesea observate de părinți, profesori sau medici, în timpul controalelor de rutină;
- Durerea de spate: Scolioza dureroasă, mai ales în cazurile severe sau progresive, poate cauza dureri de spate, în special în zona lombară sau toracală. Persoanele afectate pot experimenta disconfort semnificativ, ceea ce face esențială gestionarea corectă a afecțiunii prin exerciții terapeutice și monitorizare constantă;
- Rigiditatea și limitarea mișcării: o curbură mai mare a coloanei vertebrale poate afecta mobilitatea și flexibilitatea, limitând capacitatea de a îndeplini activitățile zilnice;
- Problemele respiratorii: în cazurile foarte severe, scolioza poate afecta funcția pulmonară, deoarece curbura coloanei vertebrale împiedică expansiunea completă a plămânilor.
Impactul asupra calității vieții
Scolioza, în special în formele moderate și severe, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor afectate. Deformările fizice cauzate de scolioză pot duce la scăderea stimei de sine și la probleme emoționale, mai ales în rândul adolescenților. Mulți pacienți se simt nesiguri în legătură cu aspectul lor fizic, ceea ce poate afecta interacțiunile sociale și activitățile zilnice.
Durerea cronică de spate și rigiditatea asociate scoliozei pot limita capacitatea de a desfășura activități fizice sau sportive. Acest aspect poate duce la un stil de viață mai sedentar. În cazurile severe, scolioza poate cauza dizabilități fizice, reducând mobilitatea și independența persoanei cu scolioză.
Exerciții pentru scolioză şi metode de diagnosticare
Diagnosticarea scoliozei este esențială pentru a evalua severitatea afecțiunii și pentru a stabili tratamentul adecvat de către medicul specialist. Printre acestea se află:
Examinările clinice
Prima etapă în diagnosticarea scoliozei constă într-o examinare fizică realizată de medicul specialist, care urmărește să identifice semnele externe ale afecțiunii. Examenul începe, de obicei, cu o analiză a posturii pacientului, observându-se asimetrii la nivelul umerilor, taliei și șoldurilor. Un test frecvent utilizat este testul “Adam”. Pacientul se apleacă înainte, iar medicul observă dacă există o proeminență a coastei sau o asimetrie a spatelui. Aceşti indici pot sugera o curbură anormală a coloanei.
Medicul va măsura, de asemenea, unghiul de curbură al coloanei vertebrale cu ajutorul unui dispozitiv numit scoliometru, care estimează gradul de deviere laterală. În cazul în care există suspiciuni de scolioză, pacientul va fi trimis pentru investigații imagistice suplimentare pentru a confirma diagnosticul.
Tehnici Imagistice
Tehnicile imagistice joacă un rol esențial în diagnosticarea și monitorizarea scoliozei. Cea mai comună metodă este radiografia, care permite evaluarea precisă a curburii coloanei vertebrale. Pe radiografie, medicul măsoară unghiul Cobb, care indică gradul de deviere a coloanei. Un unghi Cobb mai mic de 10 grade este considerat normal, în timp ce unghiurile mai mari indică scolioză.
Alte tehnici imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), pot fi utilizate în cazurile mai complexe. CT oferă imagini detaliate ale structurii osoase, în timp ce IRM este utilă pentru a examina țesuturile moi. De asemenea, IRM poate identifica eventualele compresii ale măduvei spinării, frecvent întâlnite în cazurile de scolioză congenitală sau neuromusculară.
Poţi încerca Premium Aronia Colagen, Joints & Muscles, o formulă cu beneficii pentru articulații, mușchi și oase sănătoase. Aceasta conţine o combinaţie unică de MSM, Colagen Hidrolizat de Tip 2, Skullcap Baikal, Curcuma, Gheara Diavolului, Super-fructe, Vitamine şi altele. Cu o compoziție lichidă și o aromă delicioasă de fructe, este ușor de consumat. Produsul este suficient pentru 33 de zile, oferind un aport sigur și echilibrat. Descoperă și tu efectele pozitive pe care le poate aduce organismului tău!
Exerciții pentru scolioză
Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la gestionare, mai ales în cazul unui început de scolioză. Acestea la îmbunătățirea posturii, creșterea flexibilității și întărirea musculaturii de susținere a coloanei vertebrale. Să urmărim câteva tipuri de exerciții recomandate:
- Întinderi: exercițiile de întindere, cum ar fi întinderile laterale ale trunchiului și cele ale spatelui, pot ajuta la eliberarea tensiunii musculare și la îmbunătățirea flexibilității.
- Întărirea mușchilor spatelui: exercițiile, precum ridicarea umerilor sau a brațelor în poziție de plank, contribuie la întărirea mușchilor care susțin coloana vertebrală. Acesta este un exerciţiu static de forţă.
- Exerciții de echilibru: activitățile care dezvoltă echilibrul pot îmbunătăți stabilitatea și coordonarea.
- Activități aerobice: mersul pe jos, înotul sau mersul cu bicicleta sunt excelente pentru menținerea sănătății generale și pentru reducerea durerilor de spate.
Consultarea unui specialist în kinetoterapie sau fizioterapie este esențială pentru a adapta exercițiile la nevoile specifice ale fiecărei persoane cu scolioză. De asemenea, este important de reținut că există anumite exerciții interzise în scolioză, deoarece pot agrava curburile coloanei vertebrale. Acestea pot include exercițiile care implică îndoirea excesivă a spatelui, răsuciri sau ridicarea greutăților mari deasupra capului.
În concluzie, diagnosticarea scoliozei prin examinări clinice și tehnici imagistice este esențială pentru evaluarea corectă a afecțiunii și prevenirea complicațiilor pe termen lung. În acest articol am descoperit împreună definiţia scoliozei, simptomele, cauzele, factorii de risc şi nu numai. Prin includerea în dietă a suplimentelor eficiente şi un program de exerciţii fizice, scolioza poate fi gestionată corespunzător. Pentru mai multe informaţii şi un consult amplu, este important să ne adresăm medicului specialist.
Referinţe:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scoliosis/symptoms-causes/syc-20350716
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15837-scoliosis
- https://thecurvytruth.com/what-to-know-about-scoliosis-and-collagen-in-addition-to-the-gorgeous-benefits/
Sursă foto: Shutterstock.com
