Scaunul deschis la culoare (hipocolia) – cauze, simptome și tratament pentru adulți și copii

Scaunul deschis la culoare, cunoscut medical sub denumirea de hipocolie, este un semn clinic ce poate reflecta modificări în compoziția bilei sau disfuncții în procesul digestiv. Deși uneori poate fi consecința unor factori alimentari sau a utilizării anumitor medicamente, hipocolia poate semnala și afecțiuni hepatobiliare, pancreatice sau tulburări de absorbție.

În acest articol vom aborda semnificația modificărilor de culoare a scaunului, principalele cauze posibile – precum obstrucțiile biliare, afecțiunile hepatice, infecțiile virale sau sindroamele de malabsorbție – și vom evidenția importanța unui consult gastroenterologic în cazul în care modificarea persistă sau este însoțită de alte simptome. Vom explica, de asemenea, rolul bilei în digestie și modul în care o disfuncție în secreția sau eliminarea acesteia poate influența culoarea și consistența scaunului.

Ce înseamnă scaunul deschis la culoare?

Sursa foto: Shutterstock.com

Scaunul este rezultatul procesului digestiv și conține resturi alimentare, bacterii, celule epiteliale și alte reziduuri eliminate de organism. Culoarea, textura, mirosul și frecvența eliminării scaunului pot varia, iar uneori aceste modificări pot reflecta o afecțiune medicală.

În mod normal, scaunul are o culoare maro închis, dată de prezența bilirubinei – un pigment care rezultă din descompunerea globulelor roșii. Această bilirubină este procesată de ficat și eliminată în intestin prin bilă, unde este transformată în stercobilină, pigmentul care dă scaunului culoarea specifică.

Un scaun deschis la culoare, cunoscut și sub numele de hipocolie, apare atunci când acest proces este întrerupt. Culoarea fecalelor poate varia de la galben deschis, bej sau gri, până la albicios – semn că fie nu ajunge suficientă bilă în intestin, fie că bilirubina nu este procesată corect.

Când este hipocolia un semnal de alarmă?

Deși uneori modificarea culorii poate avea cauze banale – precum alimentația, unele suplimente sau medicamente (ex. antiacide, antibiotice sau bariu) – persistența scaunului deschis la culoare poate indica afecțiuni hepatobiliare sau tulburări de absorbție, precum:

• obstrucție biliară (litiază, tumoră sau compresie externă);
• hepatită acută sau cronică;
• ciroză;
• sindroame de malabsorbție (boala celiacă, pancreatită cronică).

De aceea, este important să observi dacă modificarea culorii persistă și dacă este însoțită de alte simptome: dureri abdominale, icter (colorarea pielii în galben), oboseală sau greață.

Ce poți face?

Este util să monitorizezi nu doar culoarea, ci și consistența, frecvența și mirosul scaunului. Ținerea unui jurnal alimentar și analiza eventualelor suplimente sau medicamente pe care le consumi te pot ajuta să identifici cauza. De asemenea, discută cu medicul gastroenterolog pentru o evaluare completă.

În același, pentru cei care doresc să își mențină sistemul digestiv în echilibru, Protocolul Sănătatea Gastrointestinală poate fi un aliat valoros. Acest set de 3 suplimente naturale susține sănătatea stomacului, a colonului și a microflorei intestinale:

• Gel de Aloe Vera (3 litri, 99,7% pur, ecologic), ce susține digestia, protejează mucoasa gastrică și ajută la reglarea tranzitului;
• Premium Colon Cleanse Formula, o combinație de peste 20 de plante și fibre (inclusiv Psyllium, Anghinare, semințe de in și Chlorella) pentru detoxifierea colonului și susținerea tranzitului intestinal;
• Premium Probiotic-Prebiotic Vegan, cu 7 tulpini benefice pentru refacerea echilibrului florei intestinale, reducerea balonării, constipației și sprijinirea imunității.

Doza zilnică recomandată:
✔️ 100ml Gel de Aloe Vera;
✔️ 2 capsule Colon Cleanse;
✔️ 2 capsule Probiotic-Prebiotic.

Incluse în rutina zilnică, aceste suplimente pot sprijini natural funcționarea optimă a sistemului digestiv și pot contribui la prevenirea disconfortului intestinal.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Cauzele scaunului deschis la culoare la adulți

La adulți, scaunul de culoare deschisă – galben, bej sau albicios – poate fi cauzat de o varietate de factori, de la dietă până la afecțiuni hepatobiliare sau pancreatice. În cele ce urmează sunt prezentate cele mai frecvente cauze identificate în practica clinică:

1. Alimentația

Consumul de alimente bogate în grăsimi, produse lactate în exces sau alimente intens procesate poate duce temporar la deschiderea culorii scaunului. În general, modificarea este de scurtă durată și se remediază prin revenirea la o alimentație echilibrată.

2. Infecții parazitare

Giardioza este una dintre cele mai comune cauze infecțioase ale scaunului galben sau pal. Infecția cu Giardia lamblia afectează capacitatea intestinului de a absorbi grăsimile, ceea ce duce la scaune palide, spumoase și urât mirositoare.

3. Medicamente

Unele medicamente pot modifica temporar sau permanent culoarea scaunului. Printre cele mai frecvente se numără:

• antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS);
• antibioticele cu spectru larg;
• steroizii anabolizanți;
• suplimentele de calciu sau antiacidele pe bază de aluminiu.

Aceste substanțe pot afecta ficatul sau flora intestinală, influențând astfel procesul de metabolizare a bilirubinei.

4. Afecțiuni ale ficatului

Ficatul joacă un rol esențial în pigmentarea normală a scaunului. Tulburările hepatice pot reduce producția de bilă sau pot bloca eliminarea acesteia, rezultând în scaune deschise la culoare. Printre cele mai comune patologii se numără:

• hepatita virală (A, B, C);
• hepatita alcoolică;
• ciroza hepatică;
• boala ficatului gras non-alcoolic;
• tumori sau chisturi hepatice;
• boala Wilson.

5. Afecțiuni ale vezicii biliare și căilor biliare

Obstrucția fluxului biliar cauzată de:

• calculi biliari;
• colangita sclerozantă;
• ciroza biliară primitivă;
• anomalii congenitale ale căilor biliare;
• tumori benigne sau maligne biliare,

poate împiedica eliminarea stercobilinei și poate da scaunului o nuanță deschisă sau chiar albicioasă.

6. Tulburări pancreatice

Pancreasul produce enzime esențiale pentru digestia grăsimilor. Afectarea acestuia poate duce la digestie incompletă și steatoree (scaun gras, pal). Printre afecțiunile implicate se numără:

• pancreatita cronică;
• cancerul pancreatic;
• fibroza chistică;
• obstrucția ductului pancreatic;
• infecții pancreatice.

Complicații posibile

O consecință frecventă a acestor tulburări este icterul, caracterizat prin colorarea în galben a pielii și a sclerelor oculare, cauzat de acumularea de bilirubină în organism.

Scaunul deschis la culoare la bebeluși și copii

La bebeluși și copii, culoarea scaunului poate varia frecvent, iar nuanțele deschise nu indică întotdeauna o problemă medicală. Sistemul digestiv este în dezvoltare, iar modificările pot fi normale în anumite etape.

Bebelușii hrăniți exclusiv cu lapte matern au adesea scaune galben-muștar sau maro deschis, cu textură moale sau granulară. Această culoare este considerată normală și reflectă digestia sănătoasă a laptelui matern.

După introducerea alimentelor solide, scaunul începe să capete o culoare mai închisă, apropiată de cea a adulților. Alimente precum morcovii, bananele sau orezul pot modifica temporar nuanța scaunului fără a indica o problemă.

Când devine îngrijorător?

Un scaun foarte deschis, albicios sau cu aspect de lut (scaun acholic) poate fi un semn de colestază neonatală sau alte tulburări hepatobiliare. Acestea necesită consult medical imediat, mai ales dacă sunt însoțite de icter, urină închisă la culoare sau lipsa creșterii în greutate.

Alte cauze posibile pot fi:

• Infecțiile intestinale – precum giardioza, pot duce la diaree deschisă la culoare, dureri abdominale și apetit scăzut.
• Intoleranța la lactoză – poate provoca balonare, diaree deschisă la culoare și disconfort digestiv, mai ales după consumul de lapte.
• Medicamentele sau antibioticele – unele tratamente pot afecta flora intestinală sau ficatul, schimbând temporar culoarea scaunului.

Ce trebuie să urmărești?

Dacă scaunul deschis apare ocazional și copilul este activ, fără alte simptome, nu este motiv de îngrijorare. Însă dacă modificarea persistă sau este însoțită de alte semne (febră, vărsături, icter), este important să consulți medicul pediatru.

Simptome asociate cu scaunul galben deschis

Scaunul galben deschis poate fi asociat cu alte manifestări clinice care oferă indicii importante despre posibile cauze medicale:

• Icterul – decolorarea galbenă a pielii și a albului ochilor – poate însoți scaunul deschis la culoare. Acesta apare atunci când se acumulează bilirubină în sânge și poate semnala disfuncții hepatobiliare. Icterul poate fi subtil sau evident și necesită investigații medicale.
• Urina închisă la culoare – o nuanță de galben intens sau chiar maro – poate apărea în paralel cu scaunul galben deschis. Acest contrast indică, de obicei, un dezechilibru în metabolismul bilei, posibil din cauza unei obstrucții sau afecțiuni hepatice.
• Durerile abdominale – mai ales în cadranul superior drept – pot fi semn al afectării ficatului, vezicii biliare sau pancreasului. Acestea pot fi însoțite de greață, balonare sau vărsături.
• Scăderea în greutate – neintenționată – poate fi un semn al malabsorbției sau al unei boli cronice. Poate fi însoțită de oboseală accentuată, slăbiciune sau lipsă de energie.
• Mâncărimile pielii – pot apărea atunci când bila nu mai este eliminată eficient și substanțele biliare se acumulează în organism. Acest simptom este frecvent în bolile obstructive ale ficatului sau ale căilor biliare.
• Modificări ale apetitului – cum ar fi lipsa poftei de mâncare sau sațietatea precoce – pot apărea în paralel cu simptomele digestive și ar trebui luate în considerare în contextul unei evaluări generale.

În prezența acestor simptome, mai ales dacă persistă sau se accentuează, este recomandat consultul medical pentru stabilirea unui diagnostic corect și inițierea tratamentului adecvat.

Diagnosticarea cauzelor scaunului deschis la culoare

Pentru a identifica motivul exact al apariției scaunelor deschise la culoare, medicul specialist va analiza istoricul medical și va efectua un examen clinic complet. Pe baza acestor informații, pot fi recomandate investigații suplimentare care să ajute la stabilirea unui diagnostic corect.

Testele posibile includ:

• Analize de sânge – utile pentru a detecta infecții virale sau parazitare, precum și pentru a evalua funcția hepatică și starea generală a organelor interne. Pot evidenția icterul sau inflamații la nivelul ficatului și pancreasului.
• Ecografie abdominală – este adesea prima investigație imagistică recomandată. Aceasta oferă informații despre dimensiunea și structura ficatului, vezicii biliare și pancreasului.
• Tomografie computerizată (CT) – poate fi utilizată pentru a obține imagini detaliate ale abdomenului, pentru a vizualiza posibile tumori, chisturi sau alte anomalii structurale.
• Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) – este o tehnică non-invazivă de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), care oferă imagini clare ale sistemului biliar și ale canalului pancreatic, fiind utilă în cazurile de suspiciune de obstrucție biliară.
• Testarea scaunului – poate ajuta la identificarea unor posibile infecții bacteriene sau parazitare care pot afecta culoarea fecalelor.

În funcție de rezultatele acestor investigații, medicul poate recomanda și alte teste, cum ar fi biopsia hepatică, pentru a evalua starea ficatului la nivel microscopic, în special în cazul bolilor hepatice cronice.

Opțiuni de tratament pentru scaunul deschis la culoare

Sursa foto: Shutterstock.com

Alegerea tratamentului depinde de cauza identificată în urma investigațiilor medicale. Unele situații pot fi corectate ușor, prin ajustări în dietă sau medicație, în timp ce altele necesită intervenție specializată.

Tratamentul poate însemna:

• Ajustarea medicației curente
  Dacă anumite medicamente sau suplimente sunt suspectate ca declanșatoare (ex. antiinflamatoare, antibiotice, steroizi), medicul poate recomanda întreruperea sau înlocuirea acestora.
• Schimbări în stilul de viață
  În caz de boală hepatică incipientă sau ficat gras, se pot recomanda: renunțarea la alcool, scăderea în greutate, dietă echilibrată, exerciții fizice regulate.
• Terapie antivirală
  Dacă testele confirmă hepatita virală (A, B sau C), tratamentul include medicamente antivirale specifice care combat infecția și protejează ficatul.
• Intervenții pentru căile biliare
  Dacă există un blocaj (ex. pietre, stricturi), se pot folosi:
  • proceduri endoscopice (ERCP) pentru extragerea pietrelor sau dilatarea căilor;
  • intervenții chirurgicale, cum ar fi colecistectomia.
• Tratament pentru boli pancreatice
  În pancreatită:
  • forma acută necesită spitalizare, hidratare IV și repaus digestiv;
  • forma cronică poate implica suplimentarea cu enzime pancreatice și regim alimentar adaptat.
• Suplimente și suport nutrițional
  Se pot administra:
  • vitamine liposolubile (A, D, E, K) – în caz de malabsorbție;
  • probiotice și prebiotice – pentru refacerea florei intestinale după tratamente cu antibiotice;
  • enzime digestive – pentru absorbția corectă a nutrienților.
• Tratamentul infecțiilor intestinale
  Dacă scaunul deschis este cauzat de o infecție parazitară sau bacteriană (ex. giardioză), se administrează antimicrobiene corespunzătoare.
• Monitorizarea și controalele regulate
  Indiferent de cauză, medicul va urmări evoluția prin analize și ecografii de control, pentru a ajusta tratamentul la timp.

Important de menționat! Dacă modificarea culorii scaunului persistă mai mult de 1-2 săptămâni sau este însoțită de simptome precum icter, dureri abdominale, scădere în greutate sau greață, consultul medical este obligatoriu.

Prevenirea apariției materiilor fecale deschise la culoare

Pentru a menține sănătatea sistemului digestiv și a reduce riscul apariției modificărilor de culoare ale scaunului, este recomandat să:

• Adopți o alimentație echilibrată
  Include în dieta ta:
  • alimente bogate în fibre: fructe, legume, cereale integrale, leguminoase;
  • surse naturale de antioxidanți: fructe de pădure, legume verzi;
  • alimente fermentate: iaurt, chefir, murături naturale – pentru susținerea florei intestinale.
• Te hidratezi corespunzător
  Consumă zilnic:
  • cel puțin 8 pahare de apă;
  • ceaiuri din plante digestive, precum mentă sau ghimbir;
  • lichide care sprijină funcția hepatică și digestivă.
• Limitezi sau elimini consumul de alcool
  • evită combinația alcool + medicamente hepatotoxice;
  • dacă ai deja probleme hepatice, renunțarea totală este recomandată.
• Faci mișcare regulat
  • 30 minute/zi de mers pe jos sau activități moderate (ex. ciclism, înot);
  • exerciții pentru reducerea stresului (yoga, stretching, respirație conștientă).
• Reduci stresul cronic
  • adoptă tehnici de relaxare: meditație, somn regulat, activități recreative;
  • discută cu un specialist dacă observi simptome persistente de anxietate sau stres care îți afectează digestia.
• Urmărești cu atenție tratamentele medicamentoase
  • nu lua medicamente fără recomandare medicală;
  • anunță medicul dacă observi modificări digestive după începerea unui tratament;
  • evită automedicația cu suplimente sau antiinflamatoare.
• Te vaccinezi și respecți măsurile de igienă
  • vaccinurile anti-hepatită A și B sunt recomandate pentru prevenirea afecțiunilor hepatice virale;
  • spală-te regulat pe mâini, mai ales înainte de masă și după toaleta publică;
  • evită consumul de apă sau alimente nesigure, mai ales în călătorii.
• Respecți normele de protecție dacă lucrezi cu substanțe chimice
  • poartă echipament adecvat;
  • efectuează periodic analize hepatice dacă există risc de expunere.

Un stil de viață sănătos nu poate elimina toate riscurile, dar poate reduce semnificativ probabilitatea apariției tulburărilor digestive. Dacă observi modificări persistente ale scaunului sau alte simptome neobișnuite, adresează-te medicului!

În concluzie, scaunul deschis la culoare este un simptom care nu trebuie ignorat, deoarece poate indica diverse afecțiuni ale sistemului digestiv, de la probleme minore până la afecțiuni grave care necesită tratament medical specializat. Numai dacă înțelegi cauzele posibile, simptomele asociate și când trebuie să mergi la medic, poți avea grijă mai bine de sănătatea ta și a celor dragi.

Reține că acest articol are doar scop informativ și nu înlocuiește consultul medical specializat! Dacă observi modificări persistente ale culorii scaunului sau alte simptome, consultă întotdeauna un medic pentru o evaluare adecvată și un plan de tratament personalizat. Sănătatea ta este importantă, așa că nu ezita să ceri ajutor medical dacă ai îngrijorări!

Referințe:

• Leonard, Jayne. „What are the different types of poop?”, Medical News Today;
• Villines, Zawn. „Pale stool: Causes and treatments.”, Medical News Today;
• Kivi, Rose. „Pale Stools: Possible Causes and When to Seek Help.” Healthline;
• Tresca, Amber J. „How to Know When Pale or Clay-Colored Stool May Be a Problem.” Very Well Health;
• Sharma, A., et al. „Approach to the patient with jaundice and abnormal liver tests.” Gastroenterology Clinics of North America, 2021, 50(1): 89-112.