Salpingita – considerații clinice privitoare la o patologie cu prevalență crescută în cohorta femeilor tinere
Sistemul reproducător feminin prezintă o complexitate structurală și funcțională ridicată, ceea ce predispune la o gamă variată de afecțiuni. Deși prevenția rămâne esențială în menținerea sănătății aparatului genital, apariția unor condiții medicale nu este întotdeauna evitabilă, chiar și în cazul unei igiene corespunzătoare. Salpingita, o inflamație a trompelor uterine, este una dintre aceste afecțiuni, având particularitatea de a afecta preponderent femeile din anumite grupe de vârstă, astfel încât evaluarea periodică și abordarea preventivă joacă un rol cheie în depistarea precoce și reducerea complicațiilor asociate.
Ce este salpingita? Salpingita reprezintă o inflamație a trompelor uterine sau oviductelor, având o etiologie variată, de la infecții bacteriene până la factori anatomici predispozanți. Deși este o afecțiune tratabilă și, în multe cazuri, lipsită de gravitate imediată, netratată corespunzător poate evolua către complicații severe, printre care infertilitatea.
Menționarea riscurilor în caz de lipsă a tratamentului este relevantă, deoarece salpingita poate avea un caracter asimptomatic, astfel încât inflamația poate trece neobservată, lăsând pacientele fără indicii clare în investigarea ulterioară a problemelor de fertilitate.
Salpingita este de două tipuri și apare adesea la femei tinere, astfel că în articolul de mai jos vom descoperi care sunt simptomele fiecăruia dintre ele. De asemenea, vom afla cum se tratează boala, pentru a ști cum să evităm complicațiile care pot apărea din cauza ei.
Salpingita – definiție, aspecte clinice și simptomatologia afecțiunii
Sănătatea sistemului genital este esențială pentru bunăstarea organismului feminin. Din păcate, multe boli din sfera aceasta nu au manifestări sau simptomatologia apare destul de târziu. Aceste două scenarii se aplică și salpingitei, iar pentru multe femei apare întrebarea: „salpingita, ce este mai exact?”, deoarece lipsa simptomelor poate lăsa impresia că nu au avut niciodată această afecțiune.
Gestionarea salpingitei prin intermediul suplimentelor naturiste
Conform definiției medicale, salpingita se referă la inflamarea uneia sau ambelor trompe uterine și poate fi provocată de mai multe microorganisme contractate pe diverse căi. Din această cauză, atenția acordată îngrijirii tractului uro-genital este foarte importantă în evitarea bolii. Cum putem face acest lucru? Unul dintre cele mai bune remedii naturale, recomandate pentru tratarea salpingitei și simptomelor sale, este merișorul.
Merișorul este o plantă medicinală care se găsește și în România, fiind ușor de procurat. Una dintre cele mai eficiente metode de a beneficia de toate proprietățile sale este prin intermediul suplimentului Merișor Forte și D-Manoză. Prezent sub formă de tablete, acesta este ușor de administrat și constituie un ajutor de nădejde în păstrarea sănătății tractului urinar.
Merișorul este cunoscut și ca ,,insulina verde’’, fructele sale fiind bogate în minerale, precum magneziu și fosfor, unul dintre cei mai puternici antioxidanți – proantocianidina – și vitamine, printre care A, C și E. Împreună, acestea au proprietăți de vindecare a infecțiilor urinare. Suplimentul conține și D-Manoză, o monozaharidă naturală, utilizată tot în afecțiunile tractului urinar datorită acțiunii sale de a neutraliza bacteriile și infecțiile de la nivelul rinichilor.
Nu în ultimul rând, este suplimentul cu Merișor Forte și D-Manoză, marca Aronia Charlottenburg, util în prevenția salpingitei? Cu siguranță, deoarece poate preveni infecțiile cu anumite bacterii. În acest scop, trebuie să știm care sunt particularitățile și cauzele apariției salpingitei.
Particularitățile salpingitei
Salpingita este o boală care apare adesea la femei tinere, în special la cele cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Ea se instalează ca urmare a unor boli cu transmitere sexuală, de aceea, educația în acest scop este esențială. După cum am menționat mai sus, afecțiunea poate fi evitată cu ajutorul:
- unei igiene corecte;
- folosirii prezervativului în timpul actului sexual;
- controalelor ginecologice regulate.
Afecțiunea poate apărea în ciuda adoptării tuturor măsurilor preventive, sugerând o etiologie variată și cauze complexe. O caracteristică particulară a salpingitei este natura sa frecvent asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe paciente pot fi purtătoare ale infecției fără a prezenta simptome evidente. Această manifestare „tăcută” face ca detectarea precoce să fie dificilă, astfel încât, în lipsa semnelor clare, rămâne nesigur momentul exact al instalării afecțiunii sau factorul specific declanșator.
Cauzele declanșatoare ale salpingitei
În cele mai multe cazuri, inflamația trompelor uterine apare în urma unui contact sexual fără mijloace de protecție, devenind o boală cu transmitere sexuală. Printre bacteriile care o cauzează, se numără:
- Chlamydia trachomatis;
- Neisseria gonorrhoeae (gonoreea);
- Mycoplasma hominis;
- Ureaplasma urealyticum.
Bacteriile trec prin colul uterin pentru a ajunge la uter, astfel că odată ajunse în oviducte, le contaminează. Ca urmare, acestea se pot inflama sau infecta.
Alte cauze mai rare ale salpingitei au legătură cu diverse intervenții sau examene uterine, printre acestea regăsindu-se:
- montarea steriletului;
- întreruperea de sarcină prin chiuretaj;
- histeroscopia.
În astfel de situații, este posibil ca bacteriile să fie deja prezente la nivelul vaginului sau colului uterin, iar o intervenție medicală poate facilita migrarea acestora către tractul genital superior, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei infecții. De aceea, înainte de efectuarea unor proceduri ginecologice sau intervenții intrauterine, se recomandă realizarea unor teste bacteriologice.
Alte cauze care pot duce la instalarea salpingitei sunt:
- diverse inflamații la nivel abdominal, cum sunt apendicita, sigmoidita sau colecistita;
- bolile reumatologice sau degenerative;
- neoplaziile.
Aceste inflamații și efecte secundare determină inflamarea secundară a oviductelor.
Factorii de risc asociați acestei boli sunt:
- vârsta;
- numărul partenerilor sexuali;
- istoricul medical legat de bolile cu transmitere sexuală, dar și a altor afecțiuni;
- utilizarea steriletului de cupru ca metodă de contracepție;
- bolile sistemului urinar. Spre exemplu, uretritele pot cauza inflamarea trompelor uterine.
Ce simțim atunci când avem salpingită?
Din păcate, boala poate fi asimptomatică, însă, la polul opus sunt femeile care pot experimenta diverse manifestări dureroase.
Salpingita și simptomele sale
Lipsa simptomelor salpingitei este un fenomen frecvent, ceea ce conduce adesea la un diagnostic tardiv al afecțiunii. Prin urmare, este esențial să cunoaștem tabloul clinic asociat acestei patologii. În cazul unei inflamații acute, manifestările clinice pot fi severe și variate, incluzând printre altele:
- durerile abdominale în partea de jos sau doar într-o parte, cu iradiații spre coapse, organele genitale sau chiar către rect;
- durerile în timpul actului sexual sau dispareunie;
- scurgeri vaginale de culoare galbenă sau cu aspect purulent, denumite și leucoree;
- durerile la urinare;
- senzația de a urina frecvent;
- sângerări între menstruații.
Dincolo de manifestările specifice asociate salpingitei, care ar putea sugera o infecție cu transmitere sexuală, este important de menționat că această afecțiune poate prezenta și alte simptome. Astfel, febra și frisoanele, balonarea, precum și tulburările tranzitului intestinal, cum ar fi constipația și grețurile, fac parte din tabloul clinic. De asemenea, formarea aderențelor între peretele abdominal și ficat poate provoca o senzație de disconfort în zona hepatică, deși este bine cunoscut faptul că ficatul nu generează durere în mod direct.
Este esențial ca orice simptom neobișnuit, în special în contextul problemelor abdominale sau pelvine, să fie evaluat de un medic specialist. Prezentarea la consult poate permite stabilirea unui diagnostic corect și, astfel, inițierea unui tratament adecvat, reducând riscurile de complicații asociate cu salpingita.
Revenind la observația că salpingita este asimptomatică în multe cazuri, este important de menționat că acest fenomen poate fi atribuit diversității tipurilor de salpingită. Există forme acute, care pot fi însoțite de simptome evidente, dar și forme cronice, care se dezvoltă insidios și pot rămâne nediagnosticate o perioadă lungă de timp.
Clasificarea salpingitei – tipuri și caracteristici clinice
Salpingita se împarte în mai multe tipuri:
- salpingita acută;
- salpingita cronică;
- salpingita silențioasă;
- salpingita în timpul menstruației.
Dintre acestea, primele două sunt cele mai frecvent diagnosticate. Pentru a înțelege mai bine salpingita, este esențial să analizăm caracteristicile formei asimptomatice, denumită salpingită silențioasă, precum și manifestările acesteia în perioada menstruației.
Salpingita silențioasă se referă la infectarea trompelor uterine de către una sau mai multe bacterii, fără apariția semnelor clinice evidente. Aceasta reprezintă tipul de afecțiune care nu generează simptome vizibile, ceea ce complică diagnosticul și poate conduce la complicații în absența unei intervenții medicale.
Pe de altă parte, salpingita în timpul menstruației înseamnă inflamația oviductelor în timpul ciclului menstrual. Femeile care suferă de acest tip al bolii prezintă de cele mai multe ori dureri în zona pelvină în timpul menstruației, una din 10 ajungând să dezvolte endometrioză.
Salpingita acută
Cele mai multe cazuri de salpingită se prezintă sub formă acută, caracterizându-se prin debutul brusc și manifestări severe.
Printre simptomele asociate se numără:
- scurgerile vaginale de culoare gălbuie și miros neplăcut;
- durerile abdominale și în zona inferioară a spatelui;
- durerile în timpul contactului sexual;
- febra, greața și nevoia de urinare la intervale scurte de timp, în unele cazuri.
Salpingita acută este, la rândul său, de mai multe feluri, în funcție de severitatea simptomelor.
Conform clasificării Clermont Ferrand, se împarte în:
- salpingita lejeră sau de gradul 1, în care trompele sunt inflamate și prezintă edeme, dar nu sunt rigide și nu au noduli, fimoze sau obstrucții;
- salpingita severă sau de gradul 2, în care trompele sunt inflamate, îngroșate, dar nu prezintă abcese și pot fi sau nu obturate;
- piosalpinx sau salpingita de gradul 3, în care trompele prezintă abcese.
De asemenea, salpingita de gradele 1 și 2 poate prezenta aderențe.
Salpingita cronică
Ce este salpingita cronică? Această formă de salpingită reprezintă o inflamație cronică a pereților trompelor uterine și, adesea, se manifestă asimptomatică. De cele mai multe ori, este descoperită în momentul în care un cuplu se confruntă cu dificultăți în obținerea unei sarcini.
La fel ca salpingita acută, aceasta se poate clasifica în mai multe tipuri, care includ:
- salpingita foliculară;
- salpingita xantogranulomatoasă;
- salpingita pseudoxantomatoasă;
- hidrosalpinxul;
- salpingita atrofică.
De asemenea, salpingita cronică se împarte în: salpingita cronică bilaterală (afectează ambele oviducte) și unilaterală (interferează asupra unui oviduct).
Dintre cele două tipuri de salpingită, salpingita cronică se dovedește a fi cea mai insidioasă, întrucât poate să nu prezinte simptome evidente sau manifestările pot fi extrem de subtile. În absența tratamentului adecvat, această afecțiune poate evolua către salpingita atrofică, cu consecințe severe, inclusiv infertilitate.
De asemenea, lăsată netratată, poate conduce la:
- răspândirea infecției la ovare și uter;
- dureri în zona abdominală și pelvină pe termen lung;
- formarea abceselor și a aderențelor pe trompele uterine;
- blocarea trompelor uterine;
- sarcini ectopice sau extrauterine.
Aceste consecințe subliniază importanța consulturilor medicale regulate, precum și a intervențiilor în afara acestor programări, în special în cazul apariției unor disconforturi. Diagnosticul precoce al salpingitei în faza acută permite un tratament eficient, contribuind astfel la prevenirea uneia dintre cele mai grave probleme de sănătate contemporană: infertilitatea.
Evaluarea diagnostică și strategii terapeutice recomandate în cazul salpingitei
Diagnosticarea salpingitei poate fi destul de complexă, în special în cazul celei cronice unilaterale sau bilaterale, și presupune:
- realizarea istoricului medical;
- examinarea fizică;
- anumite teste.
Mai mult decât atât, istoricul medical poate ajuta medicul ginecolog să restrângă aria bolilor pe baza simptomelor și comportamentului pacientei. Examinarea pelvină face parte din metodele de diagnosticare salpingitei, prin intermediul său putând să fie observate inflamațiile la nivelul oviductelor și a altor organe.
Pe lângă acestea, se pot efectua și anumite analize de laborator, printre care:
- testele pentru Chlamydia și gonoree;
- analizele de sânge, pentru stabilirea numărului de leucocite sau globule albe, pe baza lor putând fi determinată existența anumitor infecții în organism.
În plus, ecografia pelvină sau transvaginală și histerosalpingografia pot fi utilizate ca metode de diagnosticare în salpingită prin vizualizarea trompelor uterine și a uterului.
În urma diagnosticării, se poate trece la tratamentul bolii.
Metode de tratament pentru salpingită
În funcție de tipul de salpingită, tratamentul este diferit, în special în cazul celei acute. Acesta se va baza, în primul rând, pe eliminarea disconfortului. Odată stabilizată pacienta, medicul se va axa pe:
- tratarea infecției care a dus la instalarea bolii;
- evitarea complicațiilor pe termen lung.
Tratată incorect sau incomplet, salpingita poate duce la complicații severe, inclusiv formarea abceselor în trompele uterine. Aceste abcesuri pot provoca infertilitate sau pot determina o sarcină ectopică, în care embrionul se dezvoltă în oviducte, în loc de uter.
Tratamentul standard implică administrarea de antibiotice pentru a elimina infecția bacteriană. Aceste antibiotice pot proveni din diverse clase pentru a acoperi o gamă largă de agenți patogeni. Este esențial de subliniat că, în cazul în care salpingita este cauzată de o boală cu transmitere sexuală, tratamentul trebuie extins și la partenerul sexual. De asemenea, respectarea strictă a schemei de tratament este crucială pentru prevenirea reinfectării.
Salpingita – intervenții chirurgicale și îngrijire
Pe lângă antibiotice, analgezicele ajută la ameliorarea durerilor cauzate de salpingită, mai ales când aceasta este acută.
În cazurile grave de salpingită cronică atrofică, atunci când există abcese sau aderențe, poate fi recomandată intervenția chirurgicală. În prezent, aceasta se efectuează laparoscopic, fiind minim invazivă. Prin intermediul acestei intervenții se îndepărtează zonele atrofiate. De cele mai multe ori, această abordare este înaintată femeilor care suferă de infertilitate și vor să rămână însărcinate pe cale naturală.
Îngrijirea în perioada tratamentului salpingitei include repausul fizic, evitarea efortului și a activităților sexuale până la vindecarea completă a infecției. Monitorizarea progresului și confirmarea vindecării sunt realizate de către medic prin examinări fizice și teste bacteriologice specifice, care pot evalua prezența agenților patogeni și eficacitatea tratamentului. Este esențial ca pacientele să respecte aceste recomandări pentru a preveni complicațiile și a asigura o recuperare optimă.
În concluzie, ce este salpingita? Definiția o prezintă ca pe o boală inflamatorie la nivelul trompelor uterine care afectează cu precădere femeile tinere de până în 30 de ani. Ea este asociată cu bolile cu transmitere sexuală, deoarece poate apărea în urma infectării cu bacterii precum gonoreea și chlamydia, însă se instalează și din alte cauze. Există mai multe tipuri ale bolii, cele mai frecvente fiind cea acută și cea cronică. Simptomele salpingitei pot consta în dureri în zona pelvină, scurgeri vaginale anormale, febră și frisoane, însă poate fi și asimptomatică. Diagnosticarea și tratarea sa sunt foarte importante deoarece lăsată netratată poate avea consecințe destul de grave, printre care infertilitatea și formarea sarcinilor ectopice. Tratamentul salpingitei constă în antibiotice și analgezice, dar și în intervenții chirurgicale dacă medicul specialist recomandă această cale de intervenție.
Referințe:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2602995/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1257758/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5193130/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1827704/
https://www.healthlîne.com/health/womens-health/salpingitis
Poză de unknownuserpanama pe Pixabay.com
