Riboflavina – ce este, beneficii și simptome ale deficienței de vitamina B2
Riboflavina, cunoscută și sub denumirea de vitamina B2, este un nutrient esențial, având un rol fundamental în menținerea sănătății. Această vitamină hidrosolubilă face parte integrantă din complexul vitaminelor B, fiind implicată în numeroase procese biochimice vitale. Riboflavina funcționează ca un cofactor pentru flavoproteine, facilitând reacțiile de oxido-reducere și transferul de electroni în cadrul lanțului respirator mitocondrial, esențial pentru generarea de energie celulară. Contribuțiile sale se extind de la susținerea metabolismului energetic și protecția împotriva stresului oxidativ, la menținerea integrității celulare și susținerea funcțiilor sistemului nervos. În acest articol, vor fi analizate rolurile biologice, beneficiile terapeutice și sursele alimentare de riboflavină, precum și impactul deficienței acestei vitamine asupra sănătății.
Ce este riboflavina (vit B2) și care sunt funcțiile sale principale în organism?
Sursa foto: Shutterstock.com
Riboflavina (vitamina B2) este o moleculă organică cu o structură chimică bazată pe nucleul izoaloxazinic. Ea este esențială pentru numeroase procese fiziologice din organism. Această vitamină hidrosolubilă face parte din complexul vitaminelor B. Riboflavina joacă un rol crucial în biochimia celulară. Ea este implicată în multiple reacții enzimatice de tip redox. Riboflavina este metabolizată în coenzimele flavin mononucleotid (FMN) și flavin adenin dinucleotid (FAD). Acestea sunt indispensabile pentru funcționarea lanțului respirator mitocondrial și pentru generarea de energie celulară.
Un aspect fundamental al funcției riboflavinei constă în participarea sa la procesele de producere a ATP-ului. ATP este principala moleculă energetică a celulelor. Prin intermediul coenzimelor sale, riboflavina facilitează transferul de electroni în cadrul ciclului Krebs și în fosforilarea oxidativă. Aceste procese sunt esențiale pentru menținerea homeostaziei energetice la nivel celular. Acest mecanism biochimic este deosebit de important pentru celulele cu cerințe energetice ridicate. Exemple includ miocitele și neuronii.
Importanța riboflavinei pentru sănătatea pielii și a ochilor
Vitamina B2 joacă, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății tegumentare și a mucoaselor. Aceasta contribuie la sinteza colagenului și la metabolismul acestuia, având un efect direct asupra elasticității și integrității structurale a țesuturilor conjunctive. În plus, riboflavina este implicată în procesul de metabolizare a retinei și protejează cristalinul ocular de efectele stresului oxidativ, prevenind astfel afecțiuni degenerative asociate cu vârsta, cum ar fi cataracta.
Un alt aspect esențial al rolului riboflavinei este în eritropoieză și metabolismul fierului. Riboflavina contribuie la mobilizarea fierului din depozitele hepatice și la sinteza hemoglobinei, fiind astfel crucială în prevenirea anemiei. Prin facilitarea acestor procese, vitamina B2 joacă un rol semnificativ în asigurarea unei oxigenări adecvate a țesuturilor și în menținerea unui nivel optim de energie celulară.
Suplimentar, sucul de kale se prezintă ca o sursă excelentă de riboflavină și alți nutrienți esențiali, precum vitaminele A, C și K, minerale precum calciul și magneziul, și antioxidanți. Consumul regulat de kale poate sprijini funcțiile hematologice și metabolice, având un impact pozitiv asupra sănătății cardiovasculare și imunologice, datorită proprietăților sale antiinflamatorii și antioxidante. De asemenea, sucul de kale, prin conținutul său de fibre și fitonutrienți, susține sănătatea intestinală și reglează metabolismul glucidic, promovând un echilibru nutrițional general.
Beneficiile riboflavinei pentru sănătate
Riboflavina exercită un spectru larg de beneficii fiziologice, datorită implicării sale în numeroase procese biochimice esențiale. Mai mult de atât, un aport adecvat de riboflavină este strâns asociat cu îmbunătățirea funcției mitocondriale și a capacității de generare a ATP-ului, principala sursă de energie a celulelor. Astfel, vitamina B2 contribuie la reducerea oboselii și la optimizarea performanței fizice și cognitive, având o importanță deosebită pentru indivizii cu activitate fizică intensă sau cei care suferă de oboseală cronică.
Riboflavina funcționează, de asemenea, ca un puternic agent antioxidant, jucând un rol protector semnificativ împotriva stresului oxidativ celular. Aceasta intervine în neutralizarea radicalilor liberi și inhibă peroxidarea lipidelor, proces care poate duce la daune celulare. Prin urmare, riboflavina are capacitatea de a preveni îmbătrânirea prematură și apariția unor afecțiuni cronice. Totodată, mai multe studii recente au demonstrat că un aport adecvat de riboflavină poate diminua riscul dezvoltării cataractei și poate încetini progresia degenerescenței maculare legate de vârstă, având un efect protector asupra sănătății oculare pe termen lung.
Riboflavina – protecția sănătății oculare
Un alt rol esențial al riboflavinei este legat de sănătatea sistemului nervos. Ea are un impact direct asupra sintezei mielinei. Mielina este substanța care izolează și protejează fibrele nervoase. Aceasta facilitează transmisia impulsurilor nervoase. Cercetările recente sugerează că vitamina B2 ar putea contribui la prevenirea și managementul unor afecțiuni neurologice. Exemple includ migrena și neuropatia periferică. Unele studii clinice au indicat că suplimentarea cu riboflavină poate reduce frecvența și intensitatea atacurilor de migrenă. Acest lucru este deosebit de benefic pentru pacienții predispuși la aceste afecțiuni.
În plus, riboflavina joacă un rol crucial în metabolismul altor vitamine. Ea este importantă în special pentru acidul folic și vitamina B6. Acest proces are loc în cadrul unui mecanism sinergic între vitaminele din complexul B. Această interacțiune este esențială pentru menținerea homeostaziei metabolice. De asemenea, este importantă pentru funcționarea optimă a sistemului hematopoietic. Riboflavina este implicată în activarea acidului folic. Acesta este esențial pentru sinteza ADN-ului și formarea eritrocitelor.
Cum se manifestă deficiența de riboflavină și care sunt grupele de risc? + detalii despre lipsa complexului de vitamine B și simptomele aferente
Sursa foto: Shutterstock.com
Deficiența de riboflavină (vitamina B2), deși relativ rar întâlnită în țările dezvoltate datorită dietei diversificate, poate avea consecințe semnificative asupra sănătății, afectând multiple sisteme fiziologice.
Manifestările clinice ale hipovitaminozei B2 sunt variate și pot include afecțiuni dermatologice și mucoase, cum ar fi cheiloza (fisurarea și inflamația colțurilor buzelor), glosita (inflamația limbii), dermatita seboreică (inflamația pielii cu scuame grase, localizate frecvent în zona feței și scalpului) și stomatita angulară (inflamația și leziunile de la colțurile gurii). Aceste semne sunt însoțite de simptome oculare precum fotofobia (sensibilitatea crescută la lumină), arsuri și prurit ocular, iar în cazuri mai severe, pot apărea opacifierea corneei, cu risc de afectare a vederii. O sensibilitate crescută la lumina solară și o vindecare întârziată a leziunilor tegumentare sunt, de asemenea, frecvent observate.
Deficiența de riboflavină – efecte sistemice
La nivel sistemic, deficiența de riboflavină poate duce la anemie normocromă normocitară. Aceasta este o formă de anemie în care celulele roșii sunt de dimensiuni normale și au o concentrație normală de hemoglobină. Totuși, sunt insuficiente cantitativ. Acest lucru se întâmplă din cauza defectelor în metabolismul fierului și în procesul de eritropoieză. De asemenea, deficitul de riboflavină poate afecta sistemul nervos. Acest lucru duce la apariția unor tulburări neurologice. Acestea includ neuropatie periferică, care este afectarea nervilor periferici. Simptomele sunt amorțeală, furnicături și slăbiciune la nivelul extremităților. De asemenea, pot apărea disfuncții cognitive, cum ar fi dificultăți de concentrare și memorie deficitară. În formele severe, deficiența de riboflavină poate cauza sindrom de oboseală cronică. Alte simptome includ slăbiciune musculară și dificultăți psihice, cum ar fi apatie și depresie.
Persoanele cu risc crescut de deficiență de riboflavină includ grupuri vulnerabile. Acestea sunt persoanele care suferă de malnutriție cronică sau alcoolism. Alcoolul inhibă absorbția vitaminei B2. Pacienții cu boli inflamatorii intestinale sunt, de asemenea, la risc. Aceste boli afectează absorbția intestinală a nutrienților. De asemenea, cei care urmează diete restrictive sunt mai expuși. Vegetarienii sau veganii care nu își planifică atent aportul de nutrienți esențiali fac parte din această categorie. Femeile însărcinate și cele care alăptează au un necesar crescut de riboflavină. Acest lucru le face mai susceptibile la deficiență, în special dacă dieta lor nu este adecvată.
Deficiența de riboflavină – deficite asociate
Nu în ultimul rând, este important de menționat că deficiența de riboflavină apare adesea concomitent cu deficiențe de alte vitamine din complexul B. Acest sindrom combinat de deficiență a vitaminelor B poate determina o gamă largă de simptome, cum ar fi oboseală cronică, depresie, neuropatie periferică și disfuncții cognitive. În cazuri extreme, un deficit multiplu poate contribui la dezvoltarea encefalopatiei Wernicke-Korsakoff, o afecțiune neurologică gravă, adesea asociată cu deficiența de tiamină (vitamina B1), dar care poate fi agravată de deficiențele simultane ale altor vitamine B, incluzând riboflavina. Această afecțiune se manifestă prin confuzie mintală, tulburări de coordonare motorie și pierderi de memorie semnificative.
Surse alimentare bogate în riboflavină
Sursa foto: Shutterstock.com
Asigurarea unui aport adecvat de riboflavină prin dietă este esențială pentru menținerea unui metabolism optim și pentru susținerea diverselor funcții fiziologice, inclusiv proceselor oxidative și de sinteză celulară. Sursele alimentare de vitamina B2 sunt variate și pot fi obținute atât din produse de origine animală, cât și vegetală, ceea ce permite o flexibilitate în planificarea unui regim alimentar echilibrat. Prin includerea acestor alimente în dieta zilnică, este posibil să îți asiguri necesarul de riboflavină fără a recurge la suplimente, mai ales în cadrul unei alimentații diversificate.
În primul rând, produsele lactate reprezintă surse semnificative de riboflavină, datorită concentrării ridicate a acestei vitamine în lapte, iaurt și brânzeturi. De exemplu, laptele integral furnizează aproximativ 0,4 mg de riboflavină per 250 ml, iar brânzeturile fermentate pot conține cantități chiar mai mari de vitamina B2.
Riboflavina – carne, ouă și pește
Carnea și organele, în special ficatul, sunt surse foarte concentrate de riboflavină. Ficatul de vită, în mod particular, conține aproximativ 3 mg de vitamina B2 la 100 g, făcându-l una dintre cele mai eficiente modalități de a satisface necesarul zilnic de riboflavină. Altele tipuri de carne, cum ar fi puiul, curcanul și vită, sunt, de asemenea, surse importante, iar consumul regulat de carne slabă contribuie la o aprovizionare constantă cu riboflavină.
Ouăle reprezintă o sursă utilă de vitamina B2, un ou mare furnizând aproximativ 0,2 mg de riboflavină. Peștele, în special specii precum somonul, tonul și codul, contribuie semnificativ la aportul de vitamina B2, aducând, pe lângă riboflavină, și acizi grași omega-3, esențiali pentru sănătatea cardiovasculară.
Riboflavina – surse vegetale și alternative naturale
În regnul vegetal, legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul și broccoli, sunt surse excelente de riboflavină. Totodată, ciupercile, nucile, semințele și cerealele integrale fortificate pot contribui la aportul zilnic de riboflavină. Consumul acestor alimente vegetale nu doar că susține necesarul de vitamina B2, dar aduce și beneficii suplimentare prin furnizarea de fibre și antioxidanți, care joacă un rol esențial în protecția celulară și în menținerea sănătății generale.
Pentru cei care caută o sursă naturală și ecologică de nutrienți, sucul de kale 100% natural, marca Aronia-Charlottenburg, poate reprezenta o opțiune excelentă. Acesta este bogat în riboflavină și alți compuși bioactivi care sprijină sănătatea metabolică și imunitară, fiind o adiție benefică la regimul alimentar zilnic.
Așadar, un aport diversificat și echilibrat de alimente care conțin riboflavină este esențial pentru susținerea unei funcționări optime a organismului.
Doza zilnică recomandată de riboflavină
Doza zilnică recomandată (DZR) de riboflavină variază în funcție de vârsta, sexul și starea fiziologică a individului, având în vedere că necesarul metabolic de vitamina B2 este influențat de factori precum creșterea, activitatea fizică și anumite condiții de sănătate.
Conform ghidurilor nutriționale actuale, pentru adulți, DZR este de 1,3 mg pe zi pentru bărbați și 1,1 mg pe zi pentru femei. Aceste valori sunt ajustate în funcție de cerințele fiziologice suplimentare din perioada sarcinii și alăptării, când necesarul de riboflavină crește, atingând 1,4 mg și, respectiv, 1,6 mg pe zi, pentru a sprijini procesul de dezvoltare fetală și de producere a laptelui matern.
Riboflavina – necesarul în funcție de vârstă
Pentru copii și adolescenți, necesarul de riboflavină se ajustează în funcție de stadiul de dezvoltare, cu valori de 0,3 mg pe zi pentru sugari între 0-6 luni, care sunt în perioada de creștere rapidă. Adolescenții cu vârste între 14-18 ani au nevoie de 1,3 mg pe zi (băieți) și 1,0 mg pe zi (fete), având în vedere cerințele energetice crescute din perioada pubertății și dezvoltării fizice intense.
Mai mult, anumite condiții fiziopatologice sau factori externi pot determina un necesar crescut de riboflavină. Sportivii de performanță, persoanele cu un metabolism accelerat sau cei expuși la stres oxidativ intens, cum ar fi cei care efectuează exerciții fizice intense sau sunt expuși poluanților, pot prezenta cerințe mai mari de vitamina B2. De asemenea, consumul cronic de alcool și fumatul pot crește eliminarea riboflavinei și alterarea metabolismului acesteia, ceea ce poate conduce la necesitatea unei doze suplimentare pentru a compensa deficiențele induse de acești factori.
Riboflavina – siguranța și riscurile suplimentării
Deși riboflavina are un profil de siguranță ridicat, iar toxicitatea sa este rară datorită eliminării rapide prin urină a excesului, administrarea unor doze extrem de mari (peste 400 mg pe zi) poate determina efecte secundare ușoare, cum ar fi colorarea galbenă a urinei sau fotosensibilitate.
În pofida riscurilor minime asociate cu suplimentarea excesivă, este recomandat ca aportul de riboflavină să fie asigurat printr-o dietă echilibrată și variată, iar suplimentarea să se facă doar sub îndrumarea unui specialist în sănătate, pentru a preveni eventualele efecte adverse. Astfel, o alimentație bine concepută este, în general, suficientă pentru a satisface necesarul zilnic de vitamina B2.
În concluzie, riboflavina (vitamina B2) joacă un rol esențial în procesele metabolice, fiind implicată în generarea de energie celulară și protecția antioxidantă. Ea contribuie la conversia carbohidraților, lipidelor și proteinelor în energie, iar deficiența poate duce la disfuncții cutanate, oculare și neurologice. Aportul zilnic recomandat variază în funcție de vârstă, sex și condiții fiziologice, iar sursele alimentare principale includ lactatele, carnea, organele și anumite alimente vegetale. Concomitent, menținerea unui aport adecvat de riboflavină prin dietă este crucială pentru prevenirea deficiențelor și optimizarea funcționării fiziologice.
Referințe:
- Bates CJ. Bioavailability of riboflavin. Eur J Clin Nutr. 1997 Jan;51 Suppl 1:S38-42. PMID: 9023479;
- Institute of Medicine (US) Standing Committee on the Scientific Evaluation of Dietary Reference Intakes. (1998). Dietary Reference Intakes for Thiamin, Riboflavin, Niacin, Vitamin B6, Folate, Vitamin B12, Pantothenic Acid, Biotin, and Choline. National Academies Press (US). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK114310/;
- Thakur, K., Tomar, S. K., Singh, A. K., Mandal, S., & Arora, S. (2017). Riboflavin and health: A review of recent human research. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 57(17), 3650-3660. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/10408398.2016.1145104;
- Saedisomeolia A, Ashoori M. Riboflavin in Human Health: A Review of Current Evidences. Adv Food Nutr Res. 2018;83:57-81. doi: 10.1016/bs.afnr.2017.11.002. Epub, 2018, Feb 2. PMID: 29477226.
Sursa foto: Shutterstock.com
