Pavorul nocturn la copii și adulți: cum să gestionăm eficient episoadele de anxietate în timpul somnului
Visele neplăcute sunt comune la majoritatea persoanelor, indiferent de vârstă. Stresul, programul încărcat sau incapacitatea de a face față ritmului cotidian poate duce la aceste experiențe nocturne. Însă, spre deosebire de această experiență normală, pavorul nocturn se manifestă prin episoade intense de frică, mișcări necontrolate ale membrelor, însoțite de țipete și strigăte.
Această tulburare de somn este cea mai frecventă la copii, dar și adulții pot suferi de această afecțiune. Se estimează că aproximativ 40% dintre copii și un număr mai mic de adulți sunt sau au fost afectați de această condiție. Potrivit unor studii, un atac normal durează de obicei între 30 de secunde și 3 minute, dar poate fi considerabil mai lung. Deși neplăcut, în cele mai multe dintre cazuri pavorul nocturn nu reprezintă un motiv de îngrijorare medicală.
Pavorul nocturn la copii și adulți – definiție, manifestări și factori de risc
Pavorul nocturn, cunoscut și sub denumirea de “terori nocturne”, poate fi deosebit de tulburător pentru cei care îl experimentează, dar și pentru cei din jurul lor. Deși este asociată mai degrabă cu vârsta copilăriei, această tulburare de somn poate să persiste și în adolescență și, în unele cazuri, poate afecta și adulții. Impactul său poate varia de la episoade sporadice la cazuri mai severe și recurente, influențând calitatea somnului și starea generală de bine a persoanei afectate și a familiei acesteia. În continuare, vom explora în detaliu ce înseamnă pavorul nocturn, cum se manifestă la diferite vârste și care sunt factorii de risc asociați.
Ce este pavorul nocturn și de ce apare?
Pavorul nocturn este o parasomnie complexă, caracterizată prin episoade bruște și intense de trezire parțială din somnul profund non-REM. Acestea se manifestă printr-o stare acută de frică și anxietate, însoțite de reacții fiziologice și comportamentale intense.
În timpul unui episod, persoana afectată pare a fi prinsă într-o stare intermediară între somn și veghe. În general, cei care suferă de această afecțiune sunt incapabili să se trezească complet sau să interacționeze coerent cu mediul înconjurător. Manifestările includ țipete sau plâns intens, agitație extremă, expresii faciale de teroare, transpirație abundentă și creșterea ritmului cardiac.
Pavorul nocturn apare de obicei în prima treime a nopții, la aproximativ 2-3 ore după adormire. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, să explorăm pe scurt fazele somnului:
➤ Somnul non-REM
- Stadiul 1: Aceasta este faza de tranziție de la starea de veghe la somn, caracterizată prin relaxare și o reducere treptată a activității cerebrale.
- Stadiul 2: În acest stadiu, suntem într-un somn ușor, în care activitatea cerebrală continuă să scadă, iar corpul se pregătește pentru somnul profund.
- Stadiile 3 și 4: Acestea sunt etapele de somn profund, caracterizate prin unde cerebrale lente și adânci, esențiale pentru odihnă și recuperare fizică și mentală.
➤ Somnul REM
- este o altă fază importantă. Acesta este caracterizat prin mișcări rapide ale ochilor și vise intense. În acest stadiu, activitatea cerebrală este similară celei de la stadiul de veghe, iar corpul este paralizat pentru a preveni realizarea acțiunilor din vise.
Pavorul nocturn apare în timpul somnului profund non-REM, în stadiile 3 și 4, nu în timpul fazei REM asociată cu visele. Acest lucru explică de ce persoanele afectate nu-și amintesc episoadele, spre deosebire de coșmaruri, care apar în faza REM și pot fi reamintite.
Deși mecanismele exacte care stau la baza acestei condiții nu sunt pe deplin înțelese, cercetătorii au identificat mai mulți factori care pot contribui la apariția sa. Iată principalele cauze ale pavorului nocturn:
➤ Predispoziția genetică
Studiile au arătat că pavorul nocturn poate avea o componentă genetică. Copiii ai căror părinți au experimentat episoade de pavor nocturn în copilărie sunt mai predispuși să dezvolte această tulburare.
➤ Stresul și anxietatea
Nivelurile ridicate de stres și anxietate pot declanșa episoade de pavor nocturn. Schimbările majore în viață, precum mutarea într-o nouă casă, începerea școlii sau problemele familiale, pot contribui la apariția acestei tulburări.
➤ Privarea de somn și oboseala
Un program de somn neregulat sau insuficient poate crește riscul de pavor nocturn. Oboseala excesivă poate perturba ciclurile normale de somn, favorizând apariția episoadelor.
➤ Febra și bolile
Febra și alte afecțiuni medicale pot declanșa episoade de pavor nocturn, mai ales în cazul copiilor mici. Infecțiile, în special cele care afectează sistemul nervos central, pot fi un factor de risc.
➤ Alimentația
Consumul de alimente nesănătoase sau băuturi care conțin cofeină înainte de culcare pot perturba ciclul de somn, crescând riscul de episoade de pavor nocturn. Alimentele grele pot încetini digestia și pot determina o stare de disconfort abdominal, care poate afecta somnul profund. În același timp, cofeina poate altera fazele somnului. Pentru a asigura un somn liniștit și profund, este recomandat să incluzi în dietă alimente care au efecte benefice asupra calității somnului. Printre acestea se numără bananele, bogate în magneziu și potasiu, dar și nuciferele, fiind o sursă excelentă de melatonină, hormonul care reglează ciclul somn-veghe.
De altfel, se recomandă și consumul de suplimente naturale, bogate în minerale și antioxidanți. Sucul de Aronia 100% Natural, Ecologic la 3L este suplimentul ideal pentru un somn odihnitor și de calitate. Aronia este cunoscută pentru conținutul său impresionant de antioxidanți, fiind de 15 ori mai bogată în aceștia decât afinele sau rodiile. Studiile au arătat că sucul de aronia poate reduce semnificativ simptomele de anxietate și depresie. Aceste beneficii pot fi deosebit de valoroase în gestionarea pavorului nocturn, contribuind la inducerea stării de calm și reducerea stresului. Încearcă-l și tu și bucură-te în fiecare noapte de un somn odihnitor și fără stres!
➤ Medicamentele
Anumite medicamente care acționează asupra sistemului nervos central pot influența apariția pavorului nocturn. Acestea includ unele antidepresive, stimulente sau medicamente pentru tratarea ADHD.
➤ Consumul de alcool și droguri
La adulți, consumul excesiv de alcool sau utilizarea drogurilor recreaționale, poate perturba arhitectura normală a somnului și poate declanșa episoade de pavor nocturn. Alcoolul, deși poate induce inițial somnul, afectează profund calitatea acestuia, determinând treziri frecvente și respirație neregulată. În același timp, drogurile recreaționale pot afecta ritmurile naturale ale somnului, scurtând perioadele de somn profund și crescând incidența coșmarurilor și a episoadelor de pavor nocturn.
➤ Alte tulburări de somn
Prezența altor tulburări de somn, precum apneea de somn sau sindromul picioarelor neliniștite, poate crește riscul de pavor nocturn. Aceste condiții pot fragmenta somnul și pot interfera cu fazele normale ale somnului.
➤ Traumele psihologice
Experiențele traumatice, în special la adulți, pot contribui la apariția pavorului nocturn. Tulburarea de stres post-traumatic a fost asociată cu un risc crescut de pavor nocturn.
➤ Factorii de mediu
Factorii de mediu, precum și zgomotele puternice, luminile intense sau alți stimuli externi, pot să declanșeze uneori episoade de pavor nocturn la persoanele predispuse. Acești stimuli pot perturba somnul profund, contribuind la apariția acestor episoade intense de neliniște și confuzie. Pentru a reduce riscul de pavor nocturn, este recomandat să se creeze un mediu de dormit liniștit și întunecat, favorabil pentru odihnă și relaxare profundă.
➤ Dezechilibrele hormonale
Schimbările hormonale, precum cele asociate cu pubertatea sau menopauza, pot influența calitatea somnului și pot contribui la apariția pavorului nocturn.
➤ Dezvoltarea neurologică
La copii, pavorul nocturn poate fi parțial atribuit dezvoltării în curs a creierului și sistemului nervos. Pe măsură ce creierul se maturizează, mulți copii “depășesc” această tulburare.
Pavorul nocturn la bebeluși și copii – care sunt primele semne?
Pavorurile nocturne sunt episoade în care copiii experimentează strigăte intense, plâns, agitație sau frică în timpul somnului, apărând frecvent la vârstele între 3 și 10 ani. Potrivit statisticilor, aproximativ 6 din 100 de copii suferă de terori nocturne. Aceste episoade afectează atât băieții, cât și fetele. Deși sunt mai frecvente la copiii mai mari, pavorul nocturn poate afecta și bebelușii. La această vârstă, însă, semnele pot să nu fie recunoscute la fel de ușor sau să fie confundate cu plânsuri nocturne obișnuite.
Recunoașterea primelor semne ale pavorului nocturn este esențială pentru a oferi sprijinul adecvat copilului și pentru a gestiona eficient aceste episoade.
Iată principalele semne care pot indica prezența pavorului nocturn la bebeluși și copii:
Treziri bruște și agitate
- copilul se trezește brusc, adesea țipând sau plângând intens. Aceste treziri sunt diferite de coșmaruri, deoarece copilul pare a fi într-o stare de panică extremă.
Expresii faciale de teamă
- fața copilului poate exprima o teamă intensă, cu ochii larg deschiși și pupile dilatate. Privirea lor poate părea sticloasă sau fixă.
Transpirație excesivă
- în timpul unui episod de pavor nocturn, copilul poate transpira abundent, chiar dacă temperatura camerei este confortabilă.
Ritm cardiac accelerat
- inima copilului bate rapid, iar respirația poate fi accelerată și superficială.
Mișcări corporale agitate
- copilul poate face mișcări bruște, poate da din mâini și picioare sau poate încerca să se ridice din pat.
Lipsa de răspuns la consolare
- spre deosebire de coșmaruri, în timpul unui episod de pavor nocturn, micuții pot fi dificil sau imposibil de calmat. Ei par să nu recunoască prezența părinților și nu răspund la încercările de liniștire.
Confuzie și dezorientare
- dacă se trezesc complet, copiii pot părea confuzi și dezorientați pentru câteva minute după episod.
Amnezie asupra evenimentului
- de obicei, copiii nu-și amintesc episodul de pavor nocturn a doua zi dimineață.
Apariția în prima parte a nopții
- episoadele de pavor nocturn tind să apară în primele ore ale somnului, la 1-3 ore după ce copilul a adormit.
Durata scurtă a episodului
- un episod tipic de pavor nocturn durează între câteva secunde și câteva minute, rareori depășind 15 minute.
Revenirea rapidă la somn
- după terminarea episodului, copilul tinde să se liniștească rapid și să revină la un somn profund.
Somnolență și iritabilitate în ziua următoare
- deși copiii nu-și amintesc episodul, ziua următoare pot fi mai obosiți și iritabili din cauza perturbării somnului.
Recurența episoadelor
- pavorul nocturn tinde să apară în serii, cu mai multe episoade într-o perioadă, urmate de perioade fără incidente.
Deși aceste semne pot fi alarmante pentru părinți, pavorul nocturn este în general inofensiv și nu indică o problemă psihologică sau medicală gravă. Cu toate acestea, dacă episoadele sunt frecvente sau persistă pentru o perioadă îndelungată, este recomandată consultarea unui pediatru sau a unui specialist în medicina somnului.
Părinții pot ajuta micuții prin menținerea unei rutine de somn regulate, stabilind ore fixe pentru culcare și trezire, chiar și în cazul bebelușilor. Un mediu de somn liniștit și confortabil, cu lumină redusă și temperatură potrivită în cameră, poate contribui la reducerea frecvenței terorilor nocturne. Este important să se minimizeze stimulii externi înainte de culcare, cum ar fi jocurile agitate sau vizionarea de emisiuni animate intense. În cele mai multe cazuri, pavorul nocturn dispare de la sine pe măsură ce copilul crește și sistemul nervos se maturizează.
Pavor nocturn la adulți – diagnostic și opțiuni de gestionare
Pavorurile nocturne la adulți sunt rare, dar pot apărea în anumite circumstanțe. Conform datelor Academiei Americane de Medicină a Somnului, aproximativ 2% dintre adulți experimentează aceste episoade în timpul somnului. Cauzele includ stresul sever, tulburarea de stres posttraumatic sau utilizarea anumitor medicamente, precum antidepresivele.
Adulții care suferă de această tulburare pot prezenta manifestări fizice intense în timpul episoadelor. Printre simptomele specifice se numără agitația, strigătele sau încercarea de a fugi din cameră. Această activitate poate fi periculoasă, crescând riscul de accidente, precum lovirea partenerului sau auto-vătămare. Pe lângă aceste efecte imediate, pavorurile nocturne pot duce și la complicații pe termen lung. Cei care suferă de această tulburare pot experimenta epuizarea cronică, somnolența excesivă, precum și dependența de medicamente sau alcool.
Diagnosticul pavorului nocturn la adulți
Diagnosticul pavorului nocturn la adulți începe cu o evaluare clinică amănunțită. Aceasta include un istoric medical detaliat, cu accent pe tiparele de somn și episoadele nocturne, precum și o examinare fizică. Un instrument important în procesul de diagnostic este jurnalul de somn, în care pacientul sau partenerul de pat notează detalii despre episoadele nocturne.
De altfel, polisomnografia, care monitorizează activitatea cerebrală, mișcările oculare și alți parametri fiziologici în timpul somnului, poate oferi informații valoroase. În plus, actigrafia, care măsoară perioadele de activitate și inactivitate, poate ajuta la evaluarea ciclurilor de somn-veghe. O evaluare psihologică poate fi, de asemenea, necesară pentru a identifica potențiale cauze subiacente, precum anxietatea sau depresia.
Este important ca medicii să excludă alte tulburări care pot prezenta simptome similare, cum ar fi coșmarurile, apneea de somn sau alte parasomnii. Acest proces de diagnostic diferențial asigură că pacientul primește tratamentul adecvat pentru condiția sa specifică.
Cum poate fi gestionat pavorul nocturn la adulți?
Adulții pot beneficia de reducerea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală. Acestea pot ajuta la gestionarea anxietății și a stresului care contribuie la pavoruri nocturne.
În cazurile severe sau persistente, consultația cu un specialist în somnologie sau psiholog poate fi recomandată. Uneori, se recomandă utilizarea anumitor tratamente, inclusiv antidepresivele sau alte medicamente pentru anxietate și îmbunătățirea calității somnului.
În plus față de tratamentul medical, modificările stilului de viață sănătos pot juca un rol semnificativ în gestionarea pavorului nocturn. Adoptarea unei rutine regulate de somn, evitarea consumului de alimente nesănătoase și alcool înainte de culcare și menținerea unui mediu de dormit liniștit pot contribui la îmbunătățirea calității somnului.
Pavor nocturn sau epilepsie – care este diferența?
Pavorul nocturn și epilepsia sunt două condiții distincte care pot provoca episoade nocturne alarmante. De exemplu, pavorul nocturn este o parasomnie, o tulburare de somn caracterizată prin treziri parțiale bruște din somnul profund non-REM. În timpul unui episod de pavor nocturn, persoana afectată poate țipa, transpira abundent și prezenta semne de teamă intensă. Aceste episoade durează de obicei câteva minute și sunt urmate de revenirea la somn, fără amintirea evenimentului a doua zi.
Epilepsia, pe de altă parte, este o tulburare neurologică caracterizată prin activitate electrică anormală în creier, care poate duce la convulsii. Crizele epileptice nocturne pot semăna superficial cu episoadele de pavor nocturn, dar există diferențe importante. Crizele epileptice pot implica mișcări convulsive ritmice, rigiditate musculară și, uneori, pierderea controlului vezicii urinare. Acestea pot apărea în orice stadiu al somnului și pot lăsa persoana confuză sau obosită după episod.
Mai mult, după un episod de pavor nocturn, persoana afectată revine de obicei rapid la somn și nu-și amintește evenimentul dimineața. În cazul crizelor epileptice nocturne, persoana poate rămâne confuză pentru o perioadă mai lungă și poate avea amintiri parțiale ale episodului.
Diagnosticul diferențial între pavor nocturn și epilepsie implică adesea utilizarea electroencefalogramei și a studiilor de somn. EEG-ul poate evidenția activitatea electrică anormală specifică epilepsiei, în timp ce polisomnografia poate ajuta la identificarea patternurilor de somn asociate cu pavorul nocturn.
Tratamentul acestor două condiții diferă semnificativ. Pavorul nocturn la adulți este abordat adesea prin îmbunătățirea igienei somnului, tehnici de relaxare și, în unele cazuri, terapie cognitiv-comportamentală. Epilepsia, fiind o condiție neurologică, care necesită de obicei tratament medicamentos anticonvulsivant și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.
Pavorul nocturn și stilul de viață – soluții pentru un somn odihnitor
Calitatea somnului este strâns legată de stilul de viață, iar alegerile pe care le facem zilnic pot avea o influență semnificativă asupra somnului. La copii, lipsa unei rutine de somn consecvente și suprastimularea înainte de culcare pot declanșa aceste episoade nocturne. În cazul adulților, stresul profesional, consumul excesiv de cofeină sau alcool și lipsa activității fizice regulate pot exacerba problema.
Deci, cum poate fi gestionată această afecțiune?
Iată câteva recomandări:
Un mediu de somn odihnitor:
- crearea unui mediu propice somnului este esențială pentru combaterea pavorului nocturn. Camera în care dormim trebuie să fie întunecată, liniștită și cu o temperatură confortabilă, de preferință ușor răcoroasă. Investiția într-o saltea de calitate și perne adecvate poate face o diferență semnificativă în calitatea somnului. Este important să eliminăm sursele de lumină albastră, precum telefoanele mobile, cu cel puțin o oră înainte de culcare, deoarece acestea pot interfera cu producția naturală de melatonină.
Ritualuri de somn
- stabilirea și respectarea unei rutine relaxante înainte de culcare poate ajuta la pregătirea corpului și a minții pentru somn. Este important să ne culcăm la aceleași ore în fiecare zi, inclusiv în weekend, pentru a ne regla ceasul biologic intern. Rutina de seară ar trebui să includă activități liniștitoare, precum cititul unei cărți, muzică relaxantă sau practicarea unor exerciții ușoare. Aceste ritualuri vor semnala corpului că este timpul să se pregătească pentru odihnă.
Tehnici de relaxare și mișcare
- incorporarea unor tehnici de relaxare în programul zilnic poate reduce semnificativ stresul și anxietatea, factori care pot contribui la apariția pavorului nocturn. Meditația, chiar și pentru perioade scurte de timp, pot avea beneficii substanțiale. Exercițiile fizice regulate sunt de asemenea cruciale, însă este recomandat să evităm activitatea fizică intensă cu 2-3 ore înainte de culcare.
O alimentație echilibrată
- dieta joacă un rol important în calitatea somnului. Este recomandat să evităm mesele copioase și alimentele greu digerabile seara, deoarece acestea pot perturba somnul. De altfel, trebuie evitat consumul de cofeină și alcool seara, întrucât acestea pot interfera cu adormirea și calitatea somnului. În schimb, dieta ideală ar trebui să includă alimente bogate în triptofan, precum lactatele, bananele sau nucile, care ajută la producerea naturală a melatoninei, hormonul somnului.
Suplimente naturale pentru anxietate
- pentru cei care caută soluții naturiste pentru pavorul nocturn, anumite suplimente pot oferi beneficii în reducerea anxietății și îmbunătățirea calității somnului. De pildă, Sucul de Aronia 100% Natural, Ecologic la 3L conține vitamine, minerale, folați și antioxidanți, necesare pentru o viață fără anxietate și un somn odihnitor. Vitamina C, în special, este cunoscută pentru rolul său în reglarea nivelului de cortizol, hormonul stresului Vitaminele E și K au proprietăți antiinflamatorii care pot ajuta la relaxarea sistemului nervos.
De altfel, sucul de aronia este bogat în calciu, magneziu și zinc, care joacă roluri esențiale în promovarea unui somn sănătos. Magneziul este cunoscut pentru efectele sale calmante asupra sistemului nervos, ajutând la relaxarea musculară și reducerea tensiunii. Calciul contribuie la producerea de melatonină, hormonul somnului, în timp ce zincul poate îmbunătăți calitatea generală a somnului și durata acestuia.
În plus, conține antioxidanți puternici, quercetină și folați, care împreună formează o combinație benefică pentru sănătatea mentală și calitatea somnului. Astfel, sucul de aronia poate fi parte a unui stil de viață sănătos, contribuind la reducerea anxietății și la îmbunătățirea calității somnului.
Așadar, deși poate fi o experiență neplăcută, pavorul nocturn este o condiție gestionabilă, care poate fi ameliorată prin abordări holistice și modificări ale stilului de viață. Înțelegerea naturii acestei tulburări de somn și a factorilor care o influențează reprezintă fundamentul unei strategii eficiente de management. Crearea unui mediu de somn optim, menținerea unei rutine regulate, practicarea tehnicilor de relaxare și o alimentație echilibrată sunt elemente cheie în gestionarea acestei afecțiuni. Însă, chiar dacă schimbările în stilul de viață pot aduce îmbunătățiri semnificative, consultarea unui medic poate fi necesară pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.
Referințe:
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/301893#causes
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/night-terrors
- https://familydoctor.org/condition/nightmares-and-night-terrors/
- https://www.sleepfoundation.org/parasomnias/night-terrors
Sursa foto: Shutterstock
