Mastita, inflamația dureroasă a țesutului mamar – simptome și sfaturi pentru gestionarea acestei afecțiuni
Mastita este o inflamație a țesutului mamar, adesea cauzată de o infecție bacteriană sau de un blocaj al canalelor lactifere. La femeile care alăptează, incidența mastitei este între 3% și 20% în primele 6 luni după naștere. Riscul acestei afecțiuni este mai mare atunci când mama nu alăptează frecvent sau nu are lapte suficient. Deși este întâlnită mai des în timpul alăptării, mastita poate apărea și în cazul dezechilibrelor hormonale sau menopauzei. Durerea constantă și inflamația specifică pot provoca disconfort continuu.
Chiar dacă există tratamente specifice care pot ajuta la ameliorarea simptomelor, prevenția rămâne cea mai bună soluție. Un stil de viață echilibrat și o igienă corespunzătoare sunt esențiale pentru prevenirea mastitei și pentru sănătatea sânilor. Află mai multe despre mastită citind în continuare acest articol!
Mastita – simptome, cauze și prevenție
Mastita este o inflamație a sânului care apare frecvent în timpul alăptării, dar poate afecta și femeile care nu alăptează. Dacă nu este tratată corespunzător, mastita acută poate duce la abces mamar, care apare în aproximativ 3-11% dintre cazuri și poate necesita tratament medical specializat. Astfel, pentru a preveni complicațiile, este esențial ca mastita să fie diagnosticată și tratată la timp.
Ce este mastita și cum poate afecta femeile?
Mastita este o inflamație a țesutului mamar, care poate apărea atunci când bacteriile pătrund în glandele mamare prin fisuri sau leziuni ale mamelonului. Când se întâmplă acest lucru, bacteriile se pot înmulți și pot cauza o infecție care duce la inflamarea țesutului mamar. Aceasta se manifestă prin durere, roșeață, umflături și adesea febră. De asemenea, mastita poate duce la formarea unui abces mamar.
Există cercetări care sugerează că anumite tulpini de probiotice pot reduce riscul sau severitatea mastitei la femeile care alăptează. Aceste probiotice acționează prin modularea răspunsului imun și prin prevenirea dezvoltării bacteriilor patogene care cauzează infecții.
Atunci când ai nevoie de o susținere în plus, capsulele noastre Premium Probiotic – Prebiotic Vegan sunt aici să te ajute! Acestea sunt 100% naturale, premium și vegane, având beneficii dovedite pentru digestie, echilibrul microflorei intestinale și un tranzit sănătos. Formulate cu 7 tulpini de bacterii benefice, ele combat în mod natural problemele digestive, întăresc sistemul imunitar și luptă eficient împotriva infecțiilor. Ia doar 2 capsule pe zi și bucură-te de o soluție naturală pentru o floră intestinală echilibrată!
Mastita – clasificare
Mastita poate fi clasificată în mai multe tipuri, însă cea lactațională este cea mai comună. Celelalte forme pot fi mai rare și adesea sunt asociate cu alte condiții medicale.
Așadar, cele mai comune tipuri de mastită includ:
- Mastita acută sau lactațională este forma cea mai frecventă și apare atunci când bacteriile pătrund în țesutul mamar în timpul alăptării. Aceasta poate fi cauzată de un blocaj al canalelor lactifere sau de alăptarea neregulată. După înțărcare, mastita lactațională poate apărea în continuare, deși este mai puțin frecventă. În acest caz, afectiunea poate fi cauzată de stagnarea laptelui rămas în glandele mamare, în special dacă procesul de înțărcare nu a fost gradual;
- Mastita non-lactațională – aceasta nu este asociată cu alăptarea și poate apărea din cauza unor afecțiuni hormonale, precum ginecomastia sau infecțiile de la nivelul sânilor;
- Mastita cronică este o formă rară și persistentă de mastită, care poate fi cauzată de inflamații repetate sau de o infecție de lungă durată.
Cum poate afecta mastita viața mămicilor?
Durerea constantă și inflamația la nivelul sânilor pot face alăptarea dificilă, creând o senzație de disconfort continuu. De asemenea, simptomele precum febra și oboseala pot duce la scăderea energiei și la o stare generală de rău. Aceste probleme fizice, împreună cu provocările îngrijirii unui nou-născut, pot duce la creșterea nivelului de stres și iritabilitate. În plus, atunci când nu este tratată corespunzător, mastita poate duce la abces mamar, o complicație a bolii.
Simptomele mastitei – care sunt acestea și de ce apar?
Mastita poate provoca durere semnificativă și disconfort, iar în cazuri severe, poate duce la complicații. Înțelegerea simptomelor și cauzelor mastitei este esențială pentru identificarea rapidă a afecțiunii și aplicarea unui tratament adecvat.
Cum se manifestă mastita? Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include:
- Durere la nivelul sânului este unul dintre cele mai comune simptome. Aceasta poate apărea brusc și poate fi localizată într-o zonă specifică a sânului. În cazuri severe, durerea poate deveni constantă și intensă;
- Umflarea sânului – zona afectată a sânului poate deveni umflată, dureroasă la atingere și mai caldă decât restul sânului. Acest simptom poate afecta o zonă mare sau doar o parte a sânului;
- Piele cu roșeață – pielea de pe sânul inflamat poate deveni roșie sau poate prezenta o nuanță mai închisă. Fiind un semn de inflamație acută, roșeața este adesea însoțită de o senzație de căldură la nivelul zonei afectate;
- Febra – în multe cazuri, mastita provoacă febră, care poate fi ușoară sau moderată. Febra este un răspuns al organismului la infecție și inflamație;
- Frisoane și stare de rău generalizat – în situații mai severe de mastită, femeile pot prezenta frisoane, oboseală sau o stare generală de rău;
- Leșin sau greață – aceste simptome pot apărea la unele femei, în special în cazul în care infecția devine severă sau dacă febra este foarte ridicată;
- Scurgeri din mamelon – în cazul mastitei cauzate de infecții bacteriene, pot apărea secreții de la nivelul mamelonului, care pot fi de culoare galben-verzuie sau cu un miros neplăcut. Astfel de scurgeri sunt un semn evident de infecție.
Care sunt cauzele apariției mastitei?
Principala cauză a mastitei este infecția bacteriană, în special cu Staphylococcus aureus, care poate pătrunde în țesutul mamar prin blocaje ale canalelor lactifere. Acesta poate apărea atunci când laptele nu se elimină eficient.
Iată câteva dintre cauzele posibile care pot duce la apariția mastitei:
- Blocajul canalelor lactifere – când laptele nu este evacuat corespunzător, acesta poate rămâne prins în canalele lactifere, provocând o inflamare a țesutului mamar;
- Infecțiile bacteriene – bacteriile pot pătrunde în sân prin fisuri sau răni la nivelul mamelonului, declanșând o infecție;
- Alăptarea neregulată – intervalele prea mari între alăptări sau faptul că bebelușul nu suge suficient pot crește riscul de mastită;
- Ginecomastia, care se manifestă prin creșterea anormală a țesutului mamar. Afecțiunea este specifică femeilor care nu alăptează, fiind cauzata de fluctuațiile hormonale;
- Iritațiile cauzate de produsele de igienă – unele creme sau produse de igienă pot irita pielea sensibilă a sânilor, favorizând apariția infecțiilor;
- Iritațiile sau traumatismele mameloanelor – fricțiunile cauzate de utilizarea unui dispozitiv de alăptare necorespunzător pot provoca leziuni la nivelul mamelonului. Aceste leziuni permit bacteriilor să pătrundă mai ușor în sân și să provoace infecții;
- Sistemul imunitar slăbit – femeile cu un sistem imunitar compromis sau cu afecțiuni preexistente, precum diabetul sau boli autoimune, sunt mai susceptibile la dezvoltarea mastitei. Un sistem imunitar slăbit poate îngreuna lupta organismului împotriva infecțiilor și inflamațiilor.
Mastita în alăptare – cum o gestionăm în mod corect?
Pentru prevenirea mastitei, este important ca mama să alăpteze frecvent și să se asigure că bebelușul este corect plasat la sân. Igiena sânilor trebuie să fie corespunzătoare, iar evitarea stagnării laptelui este crucială. În cazul în care infecția este prezentă, pot fi recomandate antibiotice, dar și măsuri precum alăptarea regulată și masajul sânului afectat.
Iată câteva sfaturi eficiente pentru gestionarea mastitei la sân în timpul alăptării:
- Asigură-te că bebelușul este alaptat eficient și nu există lapte stagnant;
- Folosește comprese calde sau reci pe zona afectată. Acestea ajută la reducerea inflamației asociate cu mastita și la stimularea fluxului de lapte;
- Odihnește-te și hidratează-te corespunzător – recuperarea depinde și de starea generală de sănătate a mamei;
- Masarea ușoară a zonei inflamate poate ajuta la deblocarea canalelor de lapte;
- Evită stresul și oboseala excesivă – acestea pot afecta sistemul imunitar și pot favoriza apariția mastitei;
- Folosește tehnici corecte de alăptare, precum poziționarea adecvată a bebelușului la sân sau alternarea sânilor la fiecare alăptare;
- Consultă un medic, mai ales dacă simptomele persistă sau se agravează;
- Dacă este prezentă infecția și sunt necesare antibiotice, atunci este crucial să respecți indicațiile de tratament
Mastita – diagnostic și tratament
Diagnosticarea mastitei începe de obicei cu o evaluare clinică amănunțită efectuată de un medic. Acesta va analiza simptomele raportate de pacientă, precum durerea la nivelul sânului, umflarea, roșeața pielii și eventualele secreții din mamelon. În cazul în care medicul suspectează o infecție bacteriană, poate fi necesară o biopsie mamară, pentru a identifica tipul de bacterii responsabile. În anumite cazuri, se recomandă și ecografia mamară, pentru a exclude alte afecțiuni mai grave.
Tratamentul mastitei
În majoritatea cazurilor, mastita poate fi tratată cu succes acasă prin măsuri de îngrijire personală. Însă, în unele situații, poate fi necesar un tratament medicamentos, care trebuie aprobat de un medic.
Iată ce trebuie să faci atunci când ai mastită:
- Urmează tratamentul cu antibiotice – dacă mastita este cauzată de o infecție bacteriană, medicul va prescrie antibiotice pentru a combate infecția. Este important ca tratamentul cu antibiotice să fie urmat complet, chiar dacă simptomele dispar înainte de terminarea tratamentului;
- Alăptează regulat – golirea frecventă a sânului poate ajuta la reducerea inflamației și la prevenirea acumulării de lapte în ducte.
- Folosește comprese calde – aplicarea de comprese calde sau reci pe zona afectată poate ajuta la reducerea durerii și inflamației.
- Odihnește-te suficient și consumă cel puțin 2 litri de lichide pe zi. Astfel de măsuri sunt esențiale pentru sprijinirea sistemului imunitar și pentru recuperarea rapidă;
- Nu uita de probiotice – în cazul mastitei cauzate de o infecție bacteriană, tratamentul standard presupune de obicei administrarea de antibiotice, precum penicilina sau clindamicina. Acestea ajută la combaterea infecției bacteriene, însă au un efect negativ asupra florei intestinale, distrugând bacteriile benefice. De aceea, este esențial ca tratamentul cu antibiotice să fie completat cu un supliment probiotic și prebiotic. Probioticele ajută la restabilirea florei intestinale, în timp ce prebioticele susțin creșterea și activitatea bacteriilor benefice.
Pentru a proteja microbiomul intestinal de efectele adverse ale antibioticelor, am creat capsulele Premium Probiotic – Prebiotic Vegan. Secretul lor constă în ingredientele naturale și în combinația celor 7 tulpini de bacterii sănătoase, care au beneficii dovedite pentru digestie și sănătatea florei intestinale. Comandă acum și bucură-te de o digestie echilibrată în fiecare zi!
În cât timp trece mastita?
Dacă mastita este tratată corespunzător, simptomele pot începe să se amelioreze într-o perioadă de 2-3 zile; recuperarea completă poate dura între o săptămână și 10 zile. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este important să consulți din nou un specialist, pentru a evita complicațiile.
Mastita fără alăptare – ce grupuri sunt mai vulnerabile?
Mastita fără alăptare sau non-lactațională poate afecta orice femeie, inclusiv pe cele care nu au copii. Aceasta poate apărea din diverse cauze, inclusiv dezechilibre hormonale, infecții sau obstrucția canalelor mamare.
Iată ce grupuri sunt mai predispuse la dezvoltarea mastitei în afara alăptării:
- Femeile aflate la menopauză – mastita poate apărea din cauza fluctuațiilor hormonale care apar în această perioadă. De asemenea, femeile în menopauză pot experimenta o producție anormală de lapte, ceea ce poate contribui la inflamații și infecții ale sânilor;
- Femeile cu un sistem imunitar slăbit – acestea pot dezvolta mastită non-lactațională din cauza unei infecții bacteriene sau fungice. De altfel, persoanele care suferă de boli autoimune, diabet sau alte afecțiuni care afectează imunitatea sunt mai susceptibile la mastită;
- Femeile care au suferit intervenții chirurgicale la nivelul sânilor, precum reducția mamară sau biopsia, pot fi mai vulnerabile la mastită non-lactațională. Cicatricile și modificările țesuturilor pot favoriza stagnarea laptelui sau blocajul canalelor, creând condiții pentru apariția infecției.
Care este diferența dintre mastita lactațională și cea non-lactațională?
Mastita lactațională și mastita non-lactațională au simptome similare, dar și diferențe importante. Ambele forme pot cauza durere, umflături și roșeață ale sânului. Totuși, mastita lactațională este adesea însoțită de febră și frisoane din cauza infecțiilor bacteriene care apar adesea în timpul alăptării. În acest caz, tratamentul se concentrează pe alăptare frecventă și antibiotice.
Mastita non-lactațională, pe de altă parte, nu este legată de alăptare și poate apărea din cauza dezechilibrelor hormonale, infecțiilor sau intervențiilor chirurgicale. Tratamentul variază în funcție de cauză și poate include medicamente hormonale, antifungice sau antibiotice. Aceasta poate afecta orice femeie, inclusiv pe cele care nu alăptează.
Drept urmare, fie că vorbim de mastita lactațională sau non-lactațională, este esențial să acționăm rapid și să urmăm recomandările medicului. Grija față de sănătatea ta te poate ajuta să treci mai ușor prin această perioadă, așa că fii atentă la semnele organismului și nu ezita să ceri ajutorul specialistului!
Referințe:
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9462749/
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7465810/
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1326020023037561
Sursa foto: shutterstock.com
