Lumbago – cauze, simptome și tratament

Lumbago, cunoscut și sub denumirea de lombalgie acută, desemnează durerea apărută în zona inferioară a spatelui – o afecțiune comună, ce afectează o mare parte a populației la un moment dat în viață. De regulă, această durere debutează brusc și poate fi resimțită ca o înțepătură puternică, o tensiune profundă sau o rigiditate care limitează mobilitatea. Severitatea simptomelor variază: de la o jenă ușoară până la dureri intense, care împiedică activitățile zilnice și afectează calitatea vieții.

Din punct de vedere fiziopatologic, lumbago este adesea rezultatul unei contracturi musculare reflexe, care apare ca mecanism de protecție în urma unei mișcări greșite, suprasolicitări fizice sau menținerii unei posturi incorecte. Ridicarea obiectelor grele, aplecările bruște sau statul îndelungat pe scaun pot declanșa acest răspuns al organismului, menit să protejeze structurile coloanei vertebrale – discuri, ligamente, articulații – de leziuni. În aceste situații, mușchii paravertebrali se tensionează excesiv, provocând durerea caracteristică și reducerea mobilității lombare.

Lumbago nu implică întotdeauna modificări structurale vizibile la nivelul coloanei, ceea ce face ca, în multe cazuri, durerea să fie clasificată drept lombalgie nespecifică. Aceasta reprezintă aproximativ 80% din episoadele de durere lombară acută și cronică, fiind cel mai frecvent tip întâlnit în practica medicală. În alte cazuri, lumbago poate fi însoțit de iradierea durerii către membrele inferioare – caz în care vorbim de lomboischialgie sau lombosciatică.

Pe parcursul acestui articol, vom analiza în detaliu posibilele cauze, manifestările clinice și opțiunile moderne de tratament pentru lumbago cronic și formele sale asociate, oferindu-ți soluții utile pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni atât de răspândite.

Ce este criza de lumbago (durerea lombară) și cum se manifestă?

Sursa foto: Shutterstock.com

Lumbago reprezintă un episod brusc și intens de durere localizată în partea inferioară a spatelui. De cele mai multe ori, această afecțiune este provocată de o mișcare greșită sau de un efort fizic excesiv, care declanșează o contractură violentă a mușchilor paravertebrali lombari. Practic, musculatura se „blochează” într-o contracție dureroasă, limitând brusc capacitatea de mișcare și provocând o stare de disconfort accentuat.

Criza de lumbago nu este doar un episod izolat de durere, ci o reacție complexă a corpului – o formă de protecție prin care musculatura se tensionează reflex pentru a preveni o posibilă leziune a coloanei. Din păcate, acest mecanism de protecție poate deveni el însuși o sursă majoră de durere și limitare funcțională. Durerea se instalează rapid, este de obicei intensă și poate iradia spre fese sau chiar către coapse, amplificând disconfortul resimțit.

Simptomele tipice ale unei crize de lumbago includ:

• durere acută, localizată în zona lombară;
• imposibilitatea de a îndoi sau roti trunchiul fără disconfort sever;
• rigiditate marcată a mușchilor spatelui inferior;
• spasme musculare persistente;
• poziție antalgică – pacientul se apleacă instinctiv înainte sau într-o parte pentru a reduce presiunea.

În formele mai severe, persoana afectată poate deveni aproape complet imobilizată. Orice mișcare, oricât de mică, poate declanșa un nou val de durere. De aceea, este esențial să acționezi rapid și eficient pentru a limita severitatea simptomelor și pentru a preveni complicațiile ulterioare.

Pentru calmarea durerilor și relaxarea musculaturii tensionate, poți folosi Premium Magneziu Bisglicinat, un produs cu efect intens de încălzire, care înlătură oboseala și contribuie la eliberarea tensiunii din mușchii contractați.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Crizele de lumbago pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de gravitatea leziunii și de măsurile terapeutice aplicate. Tocmai din acest motiv este recomandat să consulți un medic dacă durerea nu cedează în câteva zile sau dacă este însoțită de simptome neurologice (amorțeală, furnicături, slăbiciune musculară). Un diagnostic corect și un plan terapeutic personalizat pot accelera vindecarea și preveni recidivele.

Cauzele apariției durerii lumbago

Lumbago nu este o boală în sine, ci un simptom, deci durerea este localizată în zona inferioară a spatelui și are multiple cauze posibile. În majoritatea cazurilor, este rezultatul unor afecțiuni sau factori care afectează structura și funcția regiunii lombare. Printre cele mai frecvente cauze se regăsesc:

• Întinderea musculară – suprasolicitarea sau întinderea mușchilor și ligamentelor din zona lombară, adesea cauzată de ridicarea incorectă a unor greutăți sau de mișcări bruște;
• Leziuni ale ligamentelor – mici rupturi sau inflamații pot apărea în urma eforturilor fizice intense;
• Hernia de disc – discurile intervertebrale deteriorate pot comprima nervii spinali, provocând durere lombară acută, adesea însoțită de sciatică;
• Discopatia lombară – uzura discurilor intervertebrale reduce flexibilitatea și capacitatea de amortizare a coloanei;
• Spondiloza și spondilita – degenerarea structurilor coloanei sau inflamația articulațiilor vertebrale;
• Stenoza spinală – îngustarea canalului vertebral care pune presiune pe nervi;
• Osteoartrita – afectează articulațiile coloanei vertebrale, cauzând rigiditate și durere;
• Scolioza, lordoza și cifoza – curburi anormale ale coloanei care modifică distribuția tensiunii în zona lombară;
• Fracturi de compresie cauzate de osteoporoză – frecvent întâlnite la persoanele în vârstă;
• Fibromialgia – afecțiune caracterizată prin durere musculară difuză, inclusiv în zona lombară;
• Tumori sau infecții (osteomielită) – mai rar, durerea lombară poate avea cauze oncologice sau infecțioase.

Pe lângă aceste condiții medicale, factori profesionali precum:

• munca fizică grea (ridicări frecvente de greutăți),
• expunerea la vibrații (ex. în construcții),
• poziții statice prelungite (activități de birou),

Pot contribui semnificativ la apariția lumbago-ului. De asemenea, obezitatea, sedentarismul, înaintarea în vârstă și sarcina pot crește riscul, prin suprasolicitarea mecanică a coloanei.

Nu în ultimul rând, factorii psihosociali precum stresul, anxietatea sau depresia joacă un rol important. Aceștia nu doar că pot accentua percepția durerii, dar și influențează modul în care organismul gestionează inflamația și tensiunea musculară.

Simptomele durerii lumbago acute și cronice

Lumbago acut apare brusc, de obicei după un efort intens sau o mișcare greșită. Este însoțit de:

• durere severă în partea inferioară a spatelui;
• contractură musculară și dificultate la mișcare;
• imposibilitatea de a sta drept;
• poziție antalgică (aplecat înainte sau lateral).

Pe de altă parte, lumbago cronic se dezvoltă lent și durează peste 3 luni. Se manifestă prin:

• durere lombară persistentă, de intensitate variabilă;
• rigiditate și mobilitate redusă;
• dureri accentuate în poziții statice sau la efort prelungit;
• disconfort general și oboseală.

Totuși, aceste dureri sunt însoțite de simptome comune:

• spasme musculare în zona lombară;
• dificultăți în activitățile zilnice;
• tulburări de somn cauzate de durere.

Solicită imediat ajutor medical dacă apar: amorțeli, slăbiciune, incontinență sau incapacitate de a merge.

Diagnosticul crizei de lumbago

De obicei, un examen fizic este suficient pentru a diagnostica lumbago. În timpul consultului, medicul va evalua:

• capacitatea pacientului de a sta, de a merge și de a se apleca;
• mobilitatea coloanei lombare;
• reflexele și forța musculară;
• sensibilitatea la atingere și eventualele zone dureroase.

Dacă se suspectează o cauză mai serioasă, se pot recomanda investigații suplimentare:

• analize de sânge și urină, pentru a exclude infecții sau inflamații;
• radiografie lombară, pentru alinierea vertebrelor sau posibile fracturi;
• RMN sau CT, pentru a examina discurile intervertebrale, nervii și țesuturile moi;
• scintigrafie osoasă, pentru detectarea leziunilor active la nivelul oaselor;
• electromiografie (EMG), pentru a verifica funcția nervilor și mușchilor, mai ales în caz de sciatică.

Opțiunile de tratament lumbago cronic, cu sciatică, lombalgie mecanică, lomboradiculalgie sau lomboischialgie

Lumbago acut, cu sau fără sciatică, necesită o abordare complexă, adaptată fiecărui pacient. În formele ușoare, analgezicele și odihna pot fi suficiente. În cazurile mai severe, schema de tratament se bazează pe:

Medicamente

• AINS (ibuprofen, naproxen): reduc inflamația și durerea.
• Analgezice: pentru episoade dureroase acute.
• Miorelaxante: utile dacă durerea e însoțită de spasme musculare.
• Infiltrații cu corticosteroizi: pentru inflamație severă sau durere radiculară.
• Opioide: doar în cazuri bine selectate, pe termen scurt.

Tratamente locale

• Geluri sau creme antiinflamatoare/topice cu lidocaină.
• Comprese calde sau reci pentru calmarea durerii.

Fizioterapie și exerciții

• Exerciții de întărire a mușchilor lombari și abdominali.
• Tehnici de întindere și corectare posturală.
• Reeducare funcțională și reintegrarea coloanei în mișcare.

Intervenții chirurgicale (doar în cazuri grave)

• Microdiscectomie, laminectomie sau fuziune vertebrală, dacă există hernie de disc, stenoza canalului sau instabilitate vertebrală.

Terapii complementare

• Acupunctură, masaj terapeutic, chiropractică.
• Gimnastică terapeutică, tehnici de respirație și relaxare.
• Terapie cognitiv-comportamentală: mai ales când durerea e influențată de stres sau anxietate.

Abordare integrativă

• Educarea pacientului privind mișcările corecte și protejarea spatelui.
• Gestionarea greutății corporale și renunțarea la fumat.
• Controlul afecțiunilor cronice (diabet, boli reumatice, etc.).

În definitv, un plan de tratament bine personalizat, stabilit împreună cu medicul, crește șansele de ameliorare durabilă a durerii și de îmbunătățire a calității vieții.

Prevenirea durerii lombare

Pentru a reduce riscul apariției durerii lombare, sunt recomandate următoarele măsuri:

• Exerciții fizice regulate: activități cu impact redus (mers pe jos, înot) și exerciții de întărire a mușchilor spatelui și abdomenului.
• Stretching zilnic: menține flexibilitatea coloanei și reduce tensiunea musculară.
• Postură corectă: menține spatele drept, umerii relaxați și capul aliniat cu trunchiul.
• Ridicarea corectă a obiectelor: îndoaie genunchii, menține spatele drept și evită mișcările de rotație.
• Evitarea sedentarismului: ridică-te și mișcă-te la fiecare oră, mai ales dacă lucrezi la birou.
• Mobilier ergonomic: folosește un scaun cu suport lombar și reglează poziția biroului.
• Menținerea greutății corporale optime: excesul de greutate suprasolicită coloana vertebrală.
• Renunțarea la fumat: fumatul reduce circulația la nivelul discurilor intervertebrale.
• Gestionarea stresului: tensiunea emoțională poate duce la contracturi musculare lombare.

În concluzie, lumbago nu e doar o durere trecătoare – e modul prin care corpul îți spune că are nevoie de atenție. Acum că știi ce îl poate declanșa și cum îl poți preveni, începe cu pași mici: corectează postura, fă puțină mișcare în fiecare zi, odihnește-te bine și nu forța corpul când nu e cazul.

Dacă durerea nu cedează, nu ezita să ceri ajutorul unui medic sau fizioterapeut. Cu sprijinul potrivit și un stil de viață mai atent, poți ajunge să te simți din nou bine în corpul tău. Ascultă-l, ai grijă de el și oferă-i timpul și grija de care are nevoie. Meriți să te miști liber și fără durere, zi de zi!

Referințe:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/7936-lower-back-pain;
2. https://www.healthline.com/health/low-back-pain-acute;
3. https://www.nhs.uk/conditions/back-pain/;
4. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/low-back-pain.