Inflamația și factorii care contribuie la apariția acesteia: ce mâncăm pentru a reduce inflamația din corp?
Mai mult de jumătate dintre decesele la nivel global sunt atribuite bolilor inflamatorii cronice, potrivit statisticilor. Inflamația în corp reprezintă un proces biologic esențial și complex în răspunsul organismului la diferiți stimuli, fiind implicată în mecanisme de apărare și regenerare. Cu toate acestea, atunci când rămâne netratată sau devine recurentă, inflamația poate să fie asociată cu diverse afecțiuni, inclusiv cele autoimune sau cardiovasculare. De asemenea, acest fenomen biologic poate fi strâns legat și de alegerile noastre de viață și de alimentație. Stilul de viață modern, caracterizat de stres, dietă nesănătoasă și expunere la diverse toxine, poate contribui la inflamație cronică. Astfel, se deschide ușa către o serie de probleme de sănătate. Citește în continuare dacă vrei să afli cum poți face alegeri sănătoase pentru viața ta și să previi mai degrabă decât să tratezi inflamația din corp.
Inflamația – definiție și clasificare
Oboseală persistentă, umflături articulare și stări de febră – acestea pot fi simptome ale unei inflamații în organism. Dar ce este inflamația, mai exact? Inflamația poate fi definită ca fiind răspunsul complex al sistemului imunitar la agenți patogeni, leziuni sau iritanți. Procesul începe cu eliberarea de substanțe chimice proinflamatorii, precum histamina și citokine, care atrag celulele imunitare către zona afectată. Celulele respective ajută la eliminarea factorilor nocivi și la repararea țesuturilor. Inflamația poate avea mai multe faze, precum:
- Faza acută: caracterizată prin roșeață, umflătură, căldură și durere. Această fază persistă în general câteva zile. Reprezintă răspunsul rapid și imediat al organismului la stimuli precum infecțiile sau leziunile.
- Faza subacută: pe măsură ce inflamația inițială începe să scadă, celulele imunitare încep procesul de reparare a țesuturilor afectate. În această etapă, simptomele acute, precum umflătura și durerea, încep să se amelioreze. Organismul se orientează către restabilirea echilibrului.
- Faza cronică: în cazul în care inflamația persistă sau devine recurentă, procesul poate evolua către o fază cronică. Inflamația cronică poate contribui la diverse afecțiuni de sănătate. Printre acestea se numără bolile cardiovasculare, artrita reumatoidă și alte boli cronice. În această fază, sistemul imunitar continuă să fie activat, iar procesul inflamator poate avea efecte negative asupra țesuturilor și organelor pe termen lung.
Luând în considerare modul îngrijorător în care inflamația poate să evolueze, este important ca aceasta să nu fie subestimată. Este recomandat să acționăm încă de la primele semne, deoarece este strâns legată de numeroase boli cronice. Pentru a preveni apariția inflamației în mod natural, află că sucul de aronia s-a dovedit a fi un supliment alimentar de încredere în cazul inflamației.
Ce spun studiile?
Unele studii au sugerat că aronia ar putea avea beneficii asupra sănătății datorită conținutului său foarte ridicat de antioxidanți și alte substanțe nutritive. De exemplu, doar 100 de mililitri de suc de aronia pe zi pot furniza necesarul zilnic de peste 14 vitamine și minerale, inclusiv vitamina A, vitamina C, vitamina E, calciu și o gamă variată de antioxidanți. O astfel de compoziție nutritivă densă poate susține sănătatea celulară, sprijinind procesele de reparare și protecție împotriva agresiunilor oxidative.
Ce întreține inflamația în organism?
Inflamația, deși esențială pentru protecția organismului împotriva infecțiilor și leziunilor, poate deveni o forță dublă atunci când persistă pe termen lung sau devine cronică. Într-un mod paradoxal, același sistem imunitar proactiv, conceput pentru a ne proteja, poate, în unele circumstanțe, contribui la apariția și evoluția unor afecțiuni de sănătate semnificative. O parte esențială a acestei ecuații o reprezintă alimentația.
Inflamația în corp – ce contribuie la apariția acesteia?
Diferitele tipuri de inflamație pot avea manifestări și consecințe variate în funcție de localizare și cauzele subiacente. Dar care sunt, mai exact, factorii care cauzează inflamația? Iată câteva afecțiuni și reacții ale organismului care pot duce la inflamație în corp:
Infecții
Bacteriile și virusurile sunt printre principalii declanșatori ai inflamației. În cazul în care este recurentă, infecția poate fi legată de numeroase boli cronice, afectând negativ țesuturile și organele. De exemplu, infecțiile persistente cu bacterii sau viruși pot contribui la apariția unor afecțiuni, precum artrita reumatoidă, boala Crohn și alte boli autoimune.
Leziuni și traume
Când organismul se confruntă cu răni sau leziuni, acesta declanșează un proces inflamator pentru a iniția și facilita procesul de vindecare. Simptomele imediate pot include roșeață, umflătură și durere, semne evidente ale sistemului imunitar activ. Însă, în circumstanțe particulare, inflamația poate persista, devenind un factor contribuitor la apariția unor afecțiuni cronice. Un exemplu clar al persistenței inflamației în cazul leziunilor cronice este reprezentat de rănile articulare în artrita reumatoidă. În cazul acestei afecțiuni autoimune, sistemul imunitar atacă membranele articulațiilor, generând inflamație persistentă.
Bolile autoimune
Bolile autoimune, precum lupusul și artrita reumatoidă, se caracterizează prin faptul că sistemul imunitar al organismului devine hiperactiv, orientându-se împotriva propriilor țesuturi. Acest fenomen declanșează inflamația cronică, o reacție care poate afecta articulațiile, organele și țesuturile conjunctive. În lupus, de pildă, inflamația poate afecta o gamă largă de organe, de la rinichi la inimă și piele, având potențialul de a crea complicații serioase în funcție de organele afectate. Artrita reumatoidă, de altfel, se manifestă prin inflamație cronică. Aceasta deteriorează țesutul și contribuie la durere și disfuncționalități articulare pe termen lung.
Boli cardiovasculare
Atunci când pereții arteriali suferă leziuni sau sunt expuși la factori de risc, sistemul imunitar reacționează prin declanșarea unui proces inflamator local. Celulele albe din sânge migrează către zona afectată, unde eliberează substanțe chimice proinflamatoare. Aceste substanțe contribuie la atragerea și activarea altor celule, inclusiv celulele moi musculare, promovând formarea plăcilor aterosclerotice. Pe măsură ce inflamația persistă, plăcile aterosclerotice devin vulnerabile și se pot rupe sau fisura. Astfel, corpul declanșează un răspuns de coagulare pentru a repara leziunea. În procesul de coagulare, se poate forma un cheag de sânge care poate bloca complet sau parțial fluxul de sânge prin arteră. Dacă această arteră alimentează inima, poate surveni un atac de cord. Însă, în cazul în care este una dintre arterele care alimentează creierul, poate apărea un accident vascular cerebral.
Diabet de tip 2
În ceea ce privește diabetul de tip II, cercetările au subliniat strânsa legătură dintre inflamație și rezistența la insulină, unul dintre pilonii principali în evoluția acestei boli metabolice. Studiile au evidențiat că inflamația persistentă contribuie la apariția rezistenței la insulină, intensificând astfel riscul de dezvoltare a diabetului de tip 2. În acest context, controlul și reducerea inflamației prin strategii de viață sănătoase și opțiuni alimentare echilibrate pot juca un rol crucial în gestionarea și prevenirea acestei afecțiuni metabolice.
Stres
Stresul cronic exercită o influență semnificativă asupra sănătății, inclusiv prin capacitatea sa de a declanșa inflamația în organism. Când suntem supuși unui stres constant, sistemul nostru imunitar poate reacționa prin eliberarea de substanțe chimice proinflamatoare, pregătindu-se să facă față unei posibile amenințări. Această reacție inflamatorie, în cazul stresului prelungit, poate deveni cronică și poate afecta negativ organele și țesuturile.
Consumul de alcool și fumatul
Fumatul și consumul excesiv de alcool reprezintă două obiceiuri de viață cu impact semnificativ asupra sistemului imunitar și a stării generale de sănătate. În cazul fumatului, substanțele chimice nocive din țigări pot provoca o reacție inflamatorie în plămâni și în întregul sistem respirator. Fumul de tutun poate activa celulele inflamatoare, producând substanțe proinflamatoare care pot face organismul să fie mai susceptibil la boli. În același timp, alcoolul poate afecta mucoasa intestinală, permițând substanțelor nocive să pătrundă în fluxul sanguin și să activeze răspunsuri inflamatorii. Mai mult, alcoolul poate influența negativ funcționarea sistemului imunitar. Acesta slăbește capacitatea organismului de a identifica și de a neutraliza agenții patogeni.
Factori genetici
Sensibilitatea la inflamație poate fi influențată de factorii genetici, unde predispoziția ereditară joacă un rol semnificativ. Până la urmă, genomul fiecărei persoane conține informații care pot afecta reacțiile sistemului imunitar și capacitatea de a regla procesele inflamatorii. Cauzele acestei susceptibilități genetice pot include variante ale genelor care controlează răspunsul inflamator sau modul în care organismul reglează inflamația.
Dietă necorespunzătoare
Există multe cauze care pot declanșa inflamația în corp. Însă, ceea ce contribuie cel mai mult la durata și complexitatea afecțiunilor aferente sunt alegerile alimentare. O dietă bogată în grăsimi saturate, zaharuri rafinate și alimente procesate poate amplifica inflamația. Există câteva alimente care ar trebui eliminate complet atunci când suferim de inflamație sau când dorim să prevenim apariția sa. Iată care sunt acestea:
- Consumul excesiv de zaharuri rafinate, precum cele regăsite în dulciuri, băuturi răcoritoare și produse de patiserie.
- Alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi carnea roșie grasă, produsele lactate integrale și alimentele prăjite, pot contribui la apariția și exacerbarea inflamației și pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară.
- Anumite uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui și cel de soia, conțin acizi grași omega-6 în exces. O proporție dezechilibrată între acizii grași omega-3 și omega-6 poate favoriza inflamația.
- Pâinea albă și orezul alb pot contribui la apariția inflamației, comparativ cu sursele de carbohidrați complecși.
- Consumul excesiv de carne procesată, precum șuncă, cârnați sau mezeluri.
Lactatele și inflamația – poate fi consumul de lapte dăunător?
Laptele este considerat un aliment sănătos, care poate aduce organismului un aport semnificativ de calciu și vitamine. Însă, în cazul inflamației, este acesta recomandat?
În timp ce unele studii sugerează că anumite componente din lapte pot avea efecte antiinflamatoare, altele indică faptul că anumiți oameni pot experimenta inflamație în urma consumului de lactate.
Un factor important de luat în considerare este intoleranța la lactoză sau sensibilitatea la proteinele din lapte. Persoanele care suferă de aceste condiții pot prezenta simptome precum balonare, crampe abdominale și inflamație după consumul de lactate. În astfel de cazuri, eliminarea sau reducerea consumului de lactate poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
S-a dovedit faptul că laptele poate avea efecte antiinflamatoare, datorită prezenței unor componente precum calciul și vitamina D. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit un aspect interesant. Mai exact, persoanele cu intoleranță la lactoză pot prezenta un răspuns inflamator mai pronunțat la consumul de lactate, spre deosebire de cei care nu suferă de această afecțiune.
De asemenea, prezența proteinelor din lapte, cum ar fi proteina din zer, poate avea efecte diferite asupra inflamației în funcție de contextul alimentar general și de starea de sănătate a individului. Cu toate acestea, pentru unii oameni, sensibilitatea la proteinele din lapte poate contribui la inflamație. În același timp, reducerea sau eliminarea lactatelor din dietă poate aduce beneficii. În același timp, alți oameni pot beneficia de proprietățile nutriționale ale laptelui, care furnizează nutrienți esențiali precum calciu și vitaminele D și B12.
Ce să faci dacă ai intoleranță la lactoză
În acest caz, asigură-te că incluzi în dietă alte alimente bogate în calciu. De exemplu, poți consuma varză de Bruxelles, kale, boabe de soia, năut și migdale. De asemenea, sucurile fortificate cu calciu și vitamine sau laptele vegetal (soia, migdale, cânepă, orez) reprezintă alegeri excelente. Verifică întotdeauna eticheta în cazul înlocuitorilor de lapte. Unele dintre aceste produse conțin cantități semnificative de zahăr adăugat, așa că ar fi indicat să optezi pentru variantele neîndulcite.
Dacă te confrunți cu inflamații sau ai îndoieli cu privire la consumul de lapte în dieta ta, sfatul nostru este să consulți un profesionist medical. În acest fel, vei primi sfaturi personalizate în funcție de starea ta de sănătate și de orice condiții medicale preexistente.
Alimente care reduc inflamația – ce mâncăm pentru a susține sistemul imunitar?
Dacă alimentele grase, prăjelile și carbohidrații rafinați ar trebui eliminate complet, atunci probabil te întrebi ce mâncăm să scăpăm de inflamația din corp. Ei bine, află că există mai multe suplimente și alimente care scad inflamația, ajutând la menținerea unei stări de sănătate optime. De pildă, anumite plante care reduc inflamația au fost utilizate de-a lungul istoriei în practici holistice și sunt disponibile astăzi în diverse forme, inclusiv ceaiuri, sucuri și suplimente naturale.
Iată care sunt alimentele care reduc inflamația în corp și oferă numeroase beneficii de necontestat pentru organism:
Aronia
Aronia se evidențiază prin conținutul său bogat de antioxidanți, inclusiv antociani și flavonoide, care contribuie la contracararea inflamației și întărirea sistemului imunitar. Această acțiune benefică se datorează capacității antioxidanților de a neutraliza radicalii liberi și de a reduce stresul oxidativ în organism.
Consumul regulat al acestor fructe, sub formă naturală sau de suc, poate stimula, de asemenea, producția de citokine antiinflamatoare și poate modula activitatea celulelor imunitare. Sucul de aronia 100% natural ecologic este bogat în minerale, vitamine și antioxidanți. Acesta este un produs vegan, fără gluten sau lactoză. Așadar, este o variantă minunată inclusiv pentru persoanele care nu doresc, din diferite motive, să introducă lactate în dieta lor. Consumând un astfel de suc proaspăt, nu numai că ne vom bucura de un gust delicios, dar și de numeroase beneficii pentru sănătate.
Afinele siberiene
În ciuda faptului că a devenit cunoscut publicului larg abia recent, acest fruct a fost apreciat în medicina tradițională încă din secolul al XVIII-lea. Cu o reputație solidă în Japonia, afinul siberian este numit și “Fructul Tinereții”, datorită conținutului său bogat de resveratrol. Acesta este un antioxidant asociat cu longevitatea și speranța de viață îndelungată.
Afinele siberiene se evidențiază printr-un conținut de 13 ori mai ridicat de antioxidanți decât afinele normale. Acestea oferă o bogăție de vitamine și minerale esențiale pentru organism. Printre acești antioxidanți se numără quercetina și antocianinele. Sunt recunoscute pentru capacitățile lor de a reduce inflamația și de a promova sănătatea sistemului cardiovascular.
Pentru a beneficia de superputerile acestui mic fruct, îți recomandăm cu încredere sucul de afin siberian. Această băutură, 100% naturală, ecologică și vegană, se distinge prin puritatea sa. Conține doar afine siberiene proaspete și gustoase, crescute în regim ecologic la cele mai înalte standarde.
Cătină
Cătina reprezintă o sursă remarcabilă de acizi grași omega-7, vitamina C, vitamina E și carotenoizi, furnizând beneficii semnificative datorită efectelor sale antiinflamatoare. Acești compuși contribuie la reducerea proceselor inflamatorii în organism, oferind astfel sprijin în prevenirea și gestionarea inflamațiilor cronice. Pe lângă aceasta, cătina este recunoscută pentru capacitatea sa de a promova sănătatea pielii și a sistemului cardiovascular, aducând beneficii atât la nivelul aspectului exterior, cât și în ceea ce privește funcționarea internă a organismului. În combinație cu alte fructe de pădure, cătina poate amplifica efectele sale benefice asupra sănătății. Atunci când consumi suc de aronia și cătină, de pildă, te asiguri că oferi organismului tău o combinație bogată în antioxidanți, vitamine și substanțe nutritive esențiale. Acest amestec benefic poate consolida sistemul imunitar, proteja organismul împotriva agresiunilor oxidative și contribui la menținerea unei stări de bine optime.
Coacăze negre
Aceste fructe mici, negre și rotunde nu doar satisfac simțurile cu un gust puternic și o aromă intensă, ci și oferă o gamă bogată de vitamine, minerale și antioxidanți esențiali. Compusul lor remarcabil a determinat specialiștii să le clasifice drept un tratament natural eficient în prevenirea multor afecțiuni, inclusiv inflamația.
Prin consumul sucului de coacăze negre, poți introduce acești nutrienți benefici în alimentația ta. Această băutură aromată susține în mod semnificativ sănătatea, oferind multiple beneficii datorită amestecului său unic și bio, fără aditivi, coloranți sau conservanți. Includerea regulată a unui suc de acest fel în dietă poate reprezenta o strategie delicioasă și eficientă pentru reducerea riscului de inflamație cronică. De asemenea, te vei bucura de o stare generală de bine.
Curcuma
Consumul de curcuma poate fi integrat în dietă în diverse moduri, de la adăugarea acestei mirodenii în preparatele culinare la consumul de ceai de curcuma sau suplimente alimentare. Absorbția curcuminei în organism poate fi îmbunătățită prin asocierea cu piper negru sau consumul acesteia cu grăsimi sănătoase.
Ghimbirul
Consumat, de obicei, sub formă de ceai aromat sau în preparatele asiatice, ghimbirul este mai mult decât un condiment. Bogat în gingerol, o substanță cu proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, ghimbirul poate contribui la reducerea inflamației. De asemenea, poate fi un aliat de nădejde pentru ameliorarea disconfortului asociat acesteia.
Broccoli
Broccoli reprezintă o sursă semnificativă de sulforafan, un compus bioactiv recunoscut pentru efectele sale antiinflamatoare. Studiile au demonstrat că sulforafanul are capacitatea de a regla moleculele implicate în procesele inflamatorii. Astfel, oferă beneficii în reducerea nivelului de inflamație din organism.
Consumul regulat de broccoli și a altor legume crucifere contribuie la controlul inflamației, dar și promovează o starea generală de sănătate. Astfel, vom beneficia de aportul bogat de vitamine, minerale și antioxidanți pe care aceste alimente le furnizează. Pe lângă sulforafan, broccoli conține și alte substanțe nutritive esențiale. Printre acestea se numără vitamina C, vitamina K, fibre și antioxidanți, care sprijină funcțiile imunitare și oferă protecție împotriva stresului oxidativ.
În concluzie, inflamația, atât cea externă, cât și cea internă, reprezintă un răspuns biologic complex al organismului nostru la diferiți stimuli. De exemplu, la leziuni, infecții sau afecțiuni autoimune. Un aspect cheie în gestionarea inflamației constă în adoptarea unui stil de viață sănătos. Acesta trebuie să includă exerciții fizice regulate, alimentație echilibrată și gestionarea stresului. Alimentele cu proprietăți antiinflamatoare, precum coacăzele negre, aronia sau ghimbirul pot fi integrate cu succes în dieta zilnică. Toate vor contribui la menținerea echilibrului inflamator în organism.
Referințe:
- https://www.arthritis.org/health-wellness/healthy-living/nutrition/healthy-eating/dairy-and-inflammation
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24512603/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493173/
Sursă foto cover: imagine de Towfiqu barbhuiya pe Unsplash.com
