Hipovolemie: când devine scăderea volumului sangvin o problemă și cum putem să o gestionăm?
Corpul nostru are nevoie de un echilibru delicat al fluidelor pentru a funcționa în parametri optimi. Hipovolemia înseamnă o afectare a acestui echilibru prin scăderea volumului sangvin, cu implicații de profundă afectare negativă a funcționării întregului organism.
Deși poate părea o problemă simplă, hipovolemia poate avea consecințe serioase: de la oboseală și simple amețeli, se poate ajunge la complicații severe, precum șocul hipovolemic. Din fericire, înțelegerea acestei afecțiuni, recunoașterea simptomelor și îngrijirea medicală promptă pot face diferența. Află mai multe din acest articol și fii mai bine informat – pentru tine și cei dragi.
Hipovolemie: definiție, tipuri și alte informații esențiale
Corpul uman este alcătuit în mare parte din apă. Astfel, hidratarea corespunzătoare joacă un rol vital în funcționarea optimă a tuturor organelor și sistemelor. Corpul nostru are nevoie de o cantitate adecvată de fluide pentru a funcționa corect.
Acestea îndeplinesc multiple roluri:
- transportă nutrienții și oxigenul către celule;
- elimină toxinele și produșii de metabolism;
- reglează temperatura corpului;
- lubrifiază articulațiile;
- protejează organele și țesuturile;
- mențin tensiunea arterială.
Când pierdem mai multe fluide decât consumăm, se instalează deshidratarea. În formele ușoare, deshidratarea poate fi combătută prin consumul de lichide. Însă, în cazurile severe, cum este hipovolemia, este necesară intervenția medicală de urgență.
Hipovolemie: ce este?
Hipovolemia este o stare medicală caracterizată printr-o reducere semnificativă a volumului de sânge circulant în organism. Poate fi cauzată de hemoragii, arsuri sau pierderi de lichide și, inclusiv, de deshidratare severă. Această pierdere excesivă de flui poate afecta funcționarea organelor vitale, punând în pericol sănătatea. Primul și cel mai afectat este sistemul cardiovascular:
- când inima are mai puțin sânge de pompat, debitul cardiac scade, iar organele și țesuturile primesc mai puțin oxigen și nutrienți;
- pentru a compensa scăderea debitului cardiac, inima începe să bată mai repede și intră în tahicardie, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară și oboseală cardiacă;
- încercând să mențină tensiunea arterială prin constricția vaselor de sânge, organismul limitează și mai mult fluxul sangvin către organele vitale.
Iată cum consecințele severe ale hipovolemiei asupra sistemului cardiovascular afectează, de fapt, întregul organism.
Hipovolemie vs. deshidratare
Deși termenii hipovolemie și deshidratare sunt adesea folosiți interschimbabil, există o diferență importantă între ei.
Deshidratarea se referă la o pierdere de apă din organism, ce poate duce la un dezechilibru electrolitic. Poate fi cauzată de o varietate de factori: de la un aport insuficient de lichide, transpirație excesivă sau vărsături, până la diaree. De cele mai multe ori, deshidratarea este ușoară și se remediază prin consumul de apă și alte lichide. În cazurile extreme, poate duce la simptome mai grave, inclusiv la hipovolemie.
Prin urmare, în timp ce deshidratarea este cauzată în principal de pierderea de apă, hipovolemia poate fi cauzată de pierderea de sânge, plasmă sau lichide și electroliți. Deshidratarea poate duce la hipovolemie dacă este suficient de severă, dar nu toate cazurile de hipovolemie sunt cauzate de deshidratare.
Este important să se identifice în mod corect afecțiunea, pentru a se putea administra un tratament adecvat.
Ce îți poate veni în ajutor în caz de hipovolemie?
Sucul de Rodie 3L ECO, obținut prin presarea la rece a fructelor proaspete, conține electroliți, mai ales potasiu și contribuie la hidratarea organismului. Grație conținutului ridicat de nitrați dietetici și acid ascorbic îmbunătățește circulația sângelui și performanța fizică a sportivilor. În plus, compușii săi luptă împotriva infecțiilor fungice și bacteriene, fiind recomandat în prevenirea sau ameliorarea lor acestora. Antioxidanții din rodie protejează celulele de stresul oxidativ și stimulează regenerarea celulară.
De la piele, păr și imunitate, până la memorie, tensiune și anemie, sucul de rodie poate fi aliatul tău în menținerea sănătății întregului organism. Cunoscută și ca „fructul vieții”, rodia este un super-fruct de ale cărui super-beneficii te poți bucura zilnic, cu doar 150-200 ml de suc.
Tipuri de hipovolemie: care sunt acestea?
Există tipuri specifice de hipovolemie, ce necesită o abordare personalizată.
Hipovolemia izoosmolară nu se încadrează perfect în tabloul clasic al afecțiunii, ceea ce este foarte important, mai ales din perspectiva diagnosticării și a tratamentului. În acest tip de hipovolemie, organismul pierde fluide cu o concentrație similară de electroliți cu cea a sângelui. Astfel, deși volumul sangvin scade, concentrația de electroliți (sodiu, potasiu etc.) rămâne relativ constantă. Cele mai frecvente cauze sunt pierderile gastrointestinale (vărsături, diaree), pierderile renale (diureză excesivă) și transpirația excesivă.
De ce este diferită? Deoarece echilibrul electrolitic este menținut, simptomele pot fi mai puțin severe la început, așa că diagnosticul întârzia. Totuși, dacă pierderea de fluide nu este corectată, hipovolemia izoosmolară poate evolua spre deshidratare severă și șoc hipovolemic.
Hipovolemia funcțională: cauze și manifestări
În ceea ce privește hipovolemia funcțională, volumul sangvin total este normal, dar o parte din acesta este „sechestrat” în anumite zone ale corpului. De asemenea, el nu participă eficient la circulație. În consecință, deși există suficient sânge în organism, acesta nu ajunge unde trebuie. Poate apărea în afecțiuni precum:
- ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală);
- peritonita (inflamația membranei care căptușește abdomenul);
- ocluzia intestinală sau arsurile severe.
Problema nefiind pierderea de lichide, distribuția lor anormală, tratamentul hipovolemiei funcționale se concentrează pe corectarea cauzei subiacente. Prin urmare, nu neapărat pe administrarea de fluide.
Atât hipovolemia izoosmolară, cât și cea funcțională, pot fi la fel de periculoase ca hipovolemia clasică, dacă nu sunt diagnosticate și tratate corect. Solicită asistență medicală de specialitate, dacă te confrunți cu simptome suspecte.
Hipovolemie: simptome și semne clinice
Hipovolemia se poate manifesta printr-o varietate de simptome, care variază în funcție de severitatea afecțiunii. Cu cât pierderea de volum sangvin este mai mare, cu atât organismul este mai afectat și simptomele devin mai pronunțate.
La început, când pierderea de volum este mică, organismul poate compensa relativ ușor, iar simptomele pot fi subtile: sete ușoară, oboseală etc. Pe măsură ce hipovolemia se agravează, mecanismele compensatorii ale organismului (cum ar fi creșterea ritmului cardiac și vasoconstricția) devin insuficiente. În cele din urmă, fluxul sanguin către organele vitale este compromis, ceea ce duce la simptome mai grave.
Astfel, principalele semne clinice de hipovolemie sunt:
- sete intensă;
- gură uscată;
- scăderea cantității de urină;
- urină concentrată, de culoare închisă;
- piele uscată și rece;
- amețeli și senzație de leșin;
- slăbiciune și oboseală;
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
- respirație rapidă (tahipnee);
- confuzie și dezorientare.
Ce este șocul hipovolemic?
În cazurile severe, hipovolemia poate duce la șoc hipovolemic: o afecțiune care pune viața în pericol. Instalarea acestuia înseamnă că pierderea de volum sangvin este atât de mare încât organismul nu mai poate menține o circulație sanguină adecvată pentru a asigura oxigenarea și funcționarea organelor vitale.
Simptomele șocului hipovolemic includ tensiunea arterială foarte scăzută, pulsul rapid și slab, extremitățile reci și cianotice și pierderea conștienței. În lipsa unui tratament prompt, șocul hipovolemic poate duce la insuficiență renală, respiratorie, hepatică și cardiacă și poate fi fatal. La cea mai mică suspiciune de prezență a acestei probleme de sănătate, ar trebui să te adresezi de urgență medicului.
Așadar, complicațiile hipovolemiei pot fi extrem de grave. Ele includ și accidentul vascular cerebral ischemic, insuficiența renală acută, insuficiența hepatică, insuficiența multi-organică, infarctul miocardic și, din nefericire, moartea. Aceste complicații subliniază gravitatea hipovolemiei și necesitatea unei gestionări adecvate, pentru a preveni efectele devastatoare asupra sănătății.
Hipovolemia: cauze și factori de risc la care să fii atent
Am văzut deja cum scăderea volumului de sânge circulant poate avea multiple cauze, precum:
- vărsături severe și diaree;
- transpirație excesivă (în special în timpul efortului fizic intens sau în condiții de căldură extremă);
- hemoragii (interne sau externe);
- arsuri;
- administrarea unor medicamente diuretice;
- afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul zaharat sau insuficiența renală.
Anumite persoane sunt mai predispuse la hipovolemie, din cauza factorilor de risc specifici, la care au expunere:
copiii mici:
- imaturitatea sistemului renal, infecțiile gastrointestinale frecvente, dificultatea de a-și exprima setea sau disconfortul;
vârstnicii:
- senzația de sete ce scade odată cu vârsta, afecțiunile cronice de care suferă, utilizare mai multor medicamente simultan, dintre care unele cu efecte diuretice;
persoanele cu afecțiuni cronice, precum:
- diabet, din cauza creșterii producției de urină;
- bolile renale, ce afectează capacitatea organismului de a regla echilibrul hidric și electrolitic;
- insuficiența cardiacă, urmată de acumularea de fluide în țesuturi (edeme) și o perfuzie inadecvată a organelor;
- afecțiunile inflamatorii intestinale sau malabsorbția;
sportivi de performanță și persoanele care lucrează în medii cu temperaturi ridicate
- pentru că pierd cantități mari de fluide și electroliți prin transpirație, dacă nu se hidratează corespunzător.
Este important ca persoanele din aceste grupuri de risc să fie conștiente de vulnerabilitatea lor la hipovolemie și să ia măsuri preventive specifice: de la consumul de lichide până la monitorizarea simptomelor și solicitarea asistenței medicale de specialitate.
Despre hipovolemie: diagnostic și remedii posibile
Diagnosticul hipovolemiei se bazează pe examenul clinic, istoricul medical al pacientului și o serie de investigații imagistice și teste de laborator.
Primul pas este discuția despre istoricul medical. În această etapă, medicul pune câteva întrebări esențiale despre:
- afecțiuni medicale preexistente;
- medicamentele utilizate;
- posibile cauze ale pierderii de lichide (vărsături, diareee, hemoragie etc.);
- simptomele experimentate.
În al doilea pas, medicul efectuează un examen fizic, prin care:
- verifică semnele vitale (puls, tensiune arterială, temperatură);
- evaluează nivelul de hidratare (elasticitatea pielii, umiditatea mucoaselor);
- caută semne de șoc (paloare, extremități reci, confuzie).
În funcție de rezultatul acestor verificări preliminare, medicul prescrie analize și teste specifice:
- analize de sânge (hemoleucogramă, electroliți, creatinină și alți parametri);
- analiza urinei;
- investigații imagistice, în funcție de cauza suspectată pentru hipovolemie: radiografii, ecografii sau tomografii computerizate, menite să arate sursa pierderii de lichide (spre exemplu, o hemoragie internă);
- monitorizarea tensiunii arteriale și a pulsului.
Remedii pentru hipovolemie
Tratamentul hipovolemiei depinde de severitatea afecțiunii și de cauza care a produs-o. Obiectivul principal este reprezentat de restabilirea volumului de sânge circulant și a echilibrului electrolitic.
În funcție de severitatea afecțiunii, tratamentul poate include:
- rehidratarea orală: în cazurile ușoare, de hipovolemie cauzată de deshidratare, se recomandă consumul de lichide (apă, soluții speciale etc.);
- administrarea de fluide intravenos (soluții saline, coloizi, glucoză);
- transfuzii de sânge (în cazul hemoragiilor);
- medicamente pentru a trata cauza subiacentă a hipovolemiei (de exemplu, antiemetice pentru vărsături, antidiareice pentru diaree, tratarea infecțiilor etc.).
Pacienții cu hipovolemie trebuie monitorizați atent, pentru a se evalua răspunsul la tratament și a se depista eventualele complicații.
Prevenție: cum ne menținem corpul hidratat?
Prevenirea hipovolemiei se bazează pe menținerea unei hidratări adecvate. Iată câteva sfaturi practice:
- consumă suficiente lichide pe parcursul zilei (apă, sucuri naturale, ceaiuri);
- evită băuturile care deshidratează, cum ar fi cafeaua și alcoolul;
- consumă alimente bogate în apă (fructe, legume);
- hidratează-te corespunzător în timpul efortului fizic și în condiții de căldură extremă;
- tratează prompt orice afecțiune care poate duce la pierderi de fluide (vărsături, diaree).
Hidratarea corespunzătoare este vitală pentru menținerea unui volum sangvin adecvat. Acordă atenție semnelor și simptomelor hipovolemiei, în special în cazul persoanelor dragi, care fac parte din grupurile de risc: copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice.
În concluzie, ori de câte ori simptomele pe care le prezinți sau cineva din jur le prezintă ar putea sugera hipovolemie, este esențial să te adresezi medicului. Hipovolemia este o urgență medicală și necesită tratament prompt pentru a preveni apariția complicațiilor și afectarea ireversibilă a organismului.
Referințe:
https://www.verywellhealth.com/hypovolemia-overview-4584829
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK565845/
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/dehydration-adults
https://www.healthline.com/health/hypovolemic-shock
