Hipoparatiroidism: cauze, simptome și soluții pentru gestionarea deficitului de calciu în organism

Hipoparatiroidismul, o tulburare endocrină rară, ce afectează nivelul de calciu din organism. Poate avea un impact semnificativ asupra sănătății tale, deși la început poate părea o problemă ușor de gestionat. Această afecțiune apare atunci când glandele paratiroide nu produc suficient hormon paratiroidian (PTH), esențial pentru reglarea calciului și fosforului. În timp, deficitul de calciu poate cauza simptome care complică activitățile zilnice.
Indiferent dacă suferi deja de hipoparatiroidism sau vrei să înțelegi mai bine această afecțiune, în continuare vei descoperi tot ce te interesează. Vei afla mai multe detalii despre simptomele, cauzele și metodele de tratament disponibile, pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Hipoparatiroidism: ce este și cum apare?
Hipoparatiroidismul este o afecțiune în care glandele paratiroide nu produc suficient hormon paratiroidian (PTH), ceea ce duce la scăderea nivelului de calciu din sânge. Dar ce înseamnă asta, de fapt?
Hipoparatiroidism: definiție
Glandele paratiroide sunt patru glande mici, situate în spatele glandei tiroide. Acestea joacă un rol major în menținerea echilibrului calciului și fosforului în sânge și țesuturi. Influențează sănătatea oaselor, funcționarea sistemului muscular și nervos, precum și alte procese esențiale din organism.
Când nivelurile de PTH scad sub cele normale, organismul întâmpină dificultăți în a menține un nivel adecvat de calciu în sânge și de a regla fosforul. Rezultatul? O serie de simptome, care variază de la amorțeală și furnicături la nivelul degetelor și feței, crampe musculare și spasme, până la afecțiuni mai grave, precum tulburările de ritm cardiac. Pe termen lung, hipoparatiroidismul poate afecta calitatea vieții prin fragilizarea oaselor, slăbiciune musculară și o serie de probleme cognitive, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Cum reglează PTH nivelurile de calciu și fosfor?
PTH influențează trei organe principale, pentru a regla concentrațiile de calciu și fosfor în sânge:
- Oasele. Acestea sunt depozite mari de calciu și fosfor. Când nivelurile de calciu din sânge scad, PTH stimulează celulele osoase să elibereze calciu și fosfor din oase în sânge. Acest proces ajută la restabilirea nivelurilor normale de calciu în circulația sanguină.
- Rinichii. PTH acționează asupra rinichilor pentru a reduce eliminarea calciului prin urină, păstrându-l în organism. În același timp, PTH stimulează eliminarea fosforului prin urină, pentru a preveni acumularea acestuia în sânge. De asemenea, PTH stimulează rinichii să activeze vitamina D în forma sa activă, calcitriol, care crește absorbția calciului la nivel intestinal.
- Intestinele. Prin intermediul calcitriolului, PTH crește capacitatea intestinelor de a absorbi calciul din alimente, ceea ce ajută la menținerea unui nivel adecvat de calciu în sânge.
Prin toate aceste mecanisme, organismul încearcă să se autoregleze și să își mențină funcționarea optimă. Uneori, însă, dezechilibrele sunt prea mari, așa că autoreglarea eșuează și sunt necesare intervenții din exterior.
Hipoparatiroidism primar, secundar, postchirurgical și alte forme
În funcție de cauza principală ce stă la baza afecțiunii, există mai multe forme posibile ale acesteia:
Hipoparatiroidismul primar
- descrie afecțiunea analizată anterior, caracterizată prin funcționarea insuficientă a glandelor paratiroide și care duce la scăderea nivelului de hormon paratiroidian (PTH).
Hipoparatiroidismul secundar
- apare atunci când glandele paratiroide funcționează normal, dar sunt influențate de alte afecțiuni sau dezechilibre care afectează nivelul de calciu și hormonul paratiroidian. Această formă este adesea o consecință a altor probleme de sănătate: deficiența severă de vitamina D, boli renale cronice, malabsorbția de calciu etc.
Hipoparatiroidismul postchirurgical
- această formă de hipoparatiroidism este una dintre cele mai comune și apare în urma îndepărtării accidentale a glandelor paratiroide în timpul intervențiilor chirurgicale la nivelul tiroidei sau al gâtului (de exemplu, tiroidectomie sau tratamente pentru cancer). Dacă glandele paratiroide sunt deteriorate sau îndepărtate, producția de PTH scade, ducând implicit la niveluri scăzute de calciu în sânge.
Hipoparatiroidismul autoimun
- apare atunci când sistemul imunitar atacă și distruge în mod greșit glandele paratiroide, determinând scăderea producției de hormon paratiroidian. Acest tip poate apărea fie izolat, fie în cadrul unor boli autoimune multiple, cum ar fi sindromul poliendocrin autoimun de tip 1 (APECED).
Hipoparatiroidismul ereditar (congenital)
- este prezent de la naștere și poate fi cauzat de mutații genetice care afectează dezvoltarea și funcționarea glandelor paratiroide. Un exemplu de afecțiune genetică ce poate duce la hipoparatiroidism este sindromul DiGeorge, în care glandele paratiroide sunt fie subdezvoltate, fie absente.
Pseudohipoparatiroidismul
- Aceasta este o formă foarte rară de hipoparatiroidism, în care glandele paratiroide produc suficient hormon paratiroidian, însă organismul nu poate răspunde corespunzător la acesta. În acest caz, există o rezistență a țesuturilor la acțiunea PTH, ceea ce face ca nivelurile de calciu să fie scăzute și cele de fosfor ridicate, chiar dacă hormonul este prezent în cantități adecvate.
Tratamentul pentru hipoparatiroidism, indiferent de formă, este de obicei axat pe menținerea unor niveluri normale de calciu și fosfat în sânge prin suplimente de calciu, vitamina D și, în unele cazuri, hormon paratiroidian sintetic. Până la tratament, însă, este necesară o corectă diagnosticare a bolii, care începe cu recunoașterea simptomelor acesteia.
Hipoparatiroidismul: simptome caracteristice
Simptomele hipoparatiroidismului sunt în mare parte legate de nivelurile scăzute de calciu din sânge, astfel că includ:
- crampe musculare și spasme (tetanie);
- senzații de amorțeală și furnicături, mai ales în mâini, picioare și față;
- slăbiciune musculară și oboseală constantă;
- bătăi neregulate ale inimii;
- iritabilitate, anxietate și depresie;
- piele uscată, unghii fragile și căderea părului;
- convulsii, în cazurile severe.
Calciul joacă un rol esențial în contractarea mușchilor și în transmiterea impulsurilor nervoase. Drept care, lipsa lui poate avea un impact major asupra funcționării întregului organism.
De exemplu, Premium Oyster Calcium + D3 este un aliat de nădejde în gestionarea hipoparatiroidismului. Conține calciu natural, extras din cochilii de stridii, și combinat cu Vitamina D3, care îi facilitează absorbția eficientă în organism.
Calciul este esențial pentru transmiterea impulsurilor nervoase, contractarea musculară și sănătatea oaselor, iar lipsa lui poate duce la complicații grave. Premium Oyster Calcium + D3 vine în sprijinul persoanelor cu hipoparatiroidism, oferind o sursă naturală și concentrată de calciu (620 mg per tabletă), împreună cu Vitamina D3 (10 mcg per tabletă). Acest supliment poate ajuta la refacerea și menținerea nivelurilor optime de calciu în sânge.
Se recomandă administrarea a 2 tablete pe zi, preferabil între mese, pentru a beneficia de toate proprietățile calciului și vitaminei D3. Cu Premium Oyster Calcium + D3, îți vei asigura aportul zilnic de calciu și vei preveni complicațiile asociate cu hipoparatiroidismului. În acest mod, poți avea grijă de sănătatea oaselor, mușchilor și a sistemului tău nervos.
Hipoparatiroidism: manifestările clinice au la bază cauze specifice
Hipoparatiroidismul are numeroase forme, determinate de cauze foarte diverse. Printre cele mai comune se numără:
- Chirurgia glandei tiroide sau paratiroide. Îndepărtarea accidentală sau deteriorarea glandelor paratiroide în timpul intervențiilor chirurgicale este una dintre cele mai comune cauze.
- Afecțiuni autoimune. În unele cazuri, sistemul imunitar atacă glandele paratiroide, împiedicându-le să producă suficient PTH.
- Mutații genetice. Există persoane care se nasc cu un hipoparatiroidism congenital, pe fondul unor mutații genetice care afectează dezvoltarea și funcționarea glandelor paratiroide.
- Radiații. Expunerea la radiații în zona gâtului, în special în cadrul tratamentelor pentru cancer, poate afecta funcționarea glandelor paratiroide.
Cunoașterea lor și înțelegerea corectă sunt esențiale pentru administrarea tratamentului corespunzător.
Hipoparatiroidism: diagnosticare, complicații și prevenire
Diagnosticul hipoparatiroidismului se bazează pe măsurarea nivelului de calciu și fosfat din sânge, precum și al hormonului paratiroidian.
Hipocalcemia (nivel scăzut de calciu) și hipofosfatemia (nivel crescut de fosfor) sunt semne comune ale hipoparatiroidismului. Un alt indicator important este nivelul scăzut de PTH, care confirmă insuficiența glandelor paratiroide.
Diagnosticarea hipoparatiroidismului și a altor tulburări legate de echilibrul mineral implică un set complet de teste de sânge care măsoară nivelurile de calciu, fosfor, PTH și alte elemente importante, precum vitamina D și magneziul.
Aceste teste sunt esențiale pentru a diagnostica corect afecțiunea și pentru ca medicul să prescrie tratamentul adecvat.
Calciul seric
Un test de sânge pentru măsurarea calciului total din ser este unul dintre cele mai importante teste pentru evaluarea hipoparatiroidismului.
- Valorile normale se situează între 8,5 – 10,5 mg/dL (pot varia ușor în funcție de laborator).
- În hipoparatiroidism, nivelurile de calciu din sânge vor fi scăzute, reflectând incapacitatea organismului de a menține un nivel normal al acestuia.
Calciul ionic
Calciul ionic sau calciul liber este forma activă a calciului din sânge, care nu este legată de proteine (cum ar fi albumina).
- Acest test este considerat mai precis pentru evaluarea nivelului de calciu funcțional în organism, deoarece nu este influențat de fluctuațiile proteice.
- Valorile normale sunt între 4,6 – 5,3 mg/dL.
- Nivelurile scăzute de calciu ionic pot confirma hipocalcemia funcțională, chiar dacă nivelul de calciu total poate părea normal în unele cazuri.
Fosforul seric (fosfatul)
Testul de fosfor măsoară cantitatea de fosfat din sânge, un alt mineral reglat de PTH.
- Valori normale: 2,5 – 4,5 mg/dL.
- În hipoparatiroidism, nivelurile de fosfor din sânge sunt de obicei ridicate, deoarece PTH reglează eliminarea fosforului prin urină. Fără PTH, rinichii nu pot excreta fosfor în mod eficient, ceea ce duce la acumularea acestuia în sânge.
Hormonul paratiroidian (PTH)
Testul pentru măsurarea PTH este important pentru a determina dacă glandele paratiroide funcționează corespunzător. Acesta măsoară cantitatea de PTH circulant în sânge.
- Valori normale: 10 – 65 pg/mL.
- În hipoparatiroidism, nivelurile de PTH sunt scăzute sau absente, confirmând incapacitatea glandelor paratiroide de a produce suficient hormon.
- În caz de pseudohipoparatiroidism, nivelurile de PTH vor fi normale sau ridicate, însă organismul nu poate răspunde corespunzător la acțiunea hormonului.
Vitamina D (25-hidroxi vitamina D)
Vitamina D este foarte importantă pentru absorbția calciului din intestin. Testul măsoară nivelurile de vitamina D stocată, care poate influența nivelul de calciu din sânge.
- Valori normale: 20 – 50 ng/mL.
- Dacă nivelurile de vitamina D sunt scăzute, ele vor contribui la hipocalcemie. Deficiența de vitamina D poate fi o cauză secundară a nivelurilor scăzute de calciu în sânge, mai ales la pacienții cu hipoparatiroidism.
Magneziul seric
Magneziul este necesar pentru funcționarea normală a glandelor paratiroide și pentru secreția de PTH. Hipomagneziemia (nivel scăzut de magneziu) poate agrava hipocalcemia și poate reduce eliberarea PTH.
- Valori normale: 1,7 – 2,2 mg/dL.
- Hipomagneziemia poate conduce la hipocalcemie și la disfuncții paratiroide. Astfel, corectarea nivelului de magneziu este esențială pentru tratamentul corect al hipocalcemiei.
Creatinina serică
Testul pentru creatinină este utilizat pentru a evalua funcția renală. În contextul hipoparatiroidismului, este important să se verifice funcția rinichilor. PTH afectează capacitatea rinichilor de a reabsorbi calciul și de a excreta fosforul.
- Valorile normale sunt între 0,6 – 1,3 mg/dL.
- Este important ca funcția renală să fie monitorizată, deoarece orice problemă în legătură cu aceasta poate complica gestionarea nivelurilor de calciu și fosfor.
Testele genetice
În cazurile de hipoparatiroidism congenital sau atunci când se suspectează o cauză genetică, pot fi recomandate teste genetice. Astfel, se pot identifica mutații sau afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul DiGeorge sau sindromul poliendocrin autoimun.
Excreția de calciu urinar
Acesta este un alt test folosit, care măsoară cantitatea de calciu excretată în urină, fiind util pentru a evalua cât de eficient sunt reglate nivelurile de calciu de către rinichi.
În unele cazuri, administrarea suplimentelor de calciu poate duce la eliminarea excesivă a calciului prin urină, crescând riscul de formare a calculilor renali. Prin urmare, solicită opinia unui medic înainte de a începe o astfel de cură.
Densitometria osoasă (DEXA)
Acest test poate fi indicat pentru a evalua densitatea osoasă și riscul de osteoporoză. În cazul hipoparatiroidismului, densitatea osoasă poate fi crescută, dar oasele nu sunt neapărat mai sănătoase, deoarece calciul nu este folosit eficient în organism.
Investigații imagistice
Acolo unde este cazul, se poate prescrie o ecografie a gâtului. Scopul ei este vizualizarea glandelor paratiroide sau a tiroidei, acolo unde se suspectează o anomalie structurală sau anumite tumori.
Scintigrafia paratiroidiană poate fi, de asemenea, folosită pentru a vizualiza funcționarea și localizarea glandelor paratiroide.
O abordare integrată, care include atât teste biochimice, cât și investigații imagistice, va ajuta la identificarea cauzei subiacente a dezechilibrului din corp. În plus, va facilita personalizarea tratamentului pentru restabilirea funcției normale a sistemului neuromuscular și a sănătății generale.
Tratamentul hipoparatiroidismului
Tratamentul principal pentru hipoparatiroidism constă în corectarea dezechilibrului de calciu și menținerea unui nivel optim de minerale în organism. Acest lucru se realizează de obicei prin:
- suplimente de calciu, administrate pe cale orală;
- vitamina D (sub formă de calcitriol), pentru că îmbunătățește absorbția calciului în intestin;
- în cazurile mai severe sau cronice, medicii pot recomanda administrarea de hormon paratiroidian sintetic pentru a suplini lipsa PTH-ului natural.
Deși nu există un tratament curativ pentru hipoparatiroidism, gestionarea atentă a nivelurilor de calciu și vitamina D va contribui la menținerea unui stil de viață normal. Totodată, va ajuta la prevenirea complicațiilor grave.
Viața cu hipoparatiroidism: consecințele pe termen lung ale deficienței de PTH asupra oaselor și sănătății generale
Pacienții cu hipoparatiroidism trebuie să fie atenți la dieta lor și la aportul de calciu și vitamina D. Monitorizarea regulată a nivelului de calciu din sânge este esențială, iar ajustarea dozelor de suplimente poate fi necesară, ținând cont de nevoile individuale și de răspunsul organismului.
Pe termen lung, lipsa de PTH și hipocalcemia asociată pot avea efecte negative asupra oaselor. Deși la început poate părea contrar, în hipoparatiroidism oasele nu se descompun la fel de repede pentru a elibera calciu în sânge, ceea ce poate duce la o densitate osoasă mai mare. Cu toate acestea, acest calciu suplimentar depozitat în oase nu este întotdeauna funcțional pentru organism și nu previne problemele sistemului neuromuscular cauzate de hipocalcemie.
Prin management corespunzător, majoritatea pacienților pot trăi o viață activă și sănătoasă. Totuși, este important să rămână în contact permanent cu un specialist endocrinolog, pentru prevenirea complicațiilor și ajustarea tratamentului în mod adecvat.
În concluzie, hipoparatiroidismul este o afecțiune rară, dar semnificativă, care poate afecta calitatea vieții celor care suferă de aceasta. Deși simptomele pot fi variate și uneori greu de recunoscut, diagnosticarea corectă și rapidă este esențială pentru a preveni complicațiile severe. Ai grijă de sănătatea ta și adresează-te unui medic pentru investigații amănunțite, dacă te confrunți cu unele dintre simptomele menționate.
Referințe:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hypoparathyroidism
https://www.nhs.uk/conditions/hypoparathyroidism/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22672-hypoparathyroidism
https://www.healthline.com/health/endocrine-health/hypoparathyroidism
https://www.webmd.com/women/hypoparathyroidism-rare
Sursă foto: shutterstock.com