Hipogonadism – caracteristicile și semnele bolii care ne pot afecta calitatea vieții

Starea de sănătate a unei persoane este determinată încă din uter, atunci când se dezvoltă toate organele, inclusiv cele sexuale. Există și situații în care anumite defecte genetice sunt transmise de la părinți la făt, în timp ce alte deficiențe se instalează pe parcursul vieții. Pe lângă acestea, și îmbătrânirea joacă un rol important în deteriorarea funcției reproducătoare. Toate aceste caracteristici pot apărea și în cazul afecțiunii denumite hipogonadism.

Ce este hipogonadismul? Este o boală care afectează producția hormonilor sexuali. Aceștia sunt produși de testicule în cazul bărbaților și de ovare în cel al femeilor. Astfel, afecțiunea este strâns legată de funcționarea incorectă a celor două glande sexuale, denumite și gonade.

De ce apare el? Boala se poate instala din mai multe cauze. Poate fi dobândită în urma altor afecțiuni sau a unui stil de viață nesănătos, însă poate fi și moștenită. Una dintre cele importante aspecte legate de ea este că ne poate afecta calitatea vieții. Mai jos, vom afla ce presupune un diagnostic de hipogonadism, pe cine afectează mai des, precum și care sunt caracteristicile sale. De asemenea, vom vedea și care sunt simptomele și metodele de tratament disponibile.

Hipogonadism – definiție medicală și cauze de apariție

În termeni simpli, hipogonadismul este boala care afectează producția de hormoni sexuali ai unei persoane. Din punct de vedere biologic, este o afecțiune care creează tulburări de dezvoltare fizică a băieților și fetelor. Definiția medicală a termenului presupune un sindrom complex cauzat de un nivel scăzut de testosteron în cazul bărbaților și de estrogen și progesteron în cazul femeilor. De cele mai multe ori, persoanele de sex masculin suferă de hipogonadism.

Poate fi prevenită această boală? În unele cazuri, da. Mai precis, atunci când nu este moștenită de la niciunul dintre părinți. Deficitul de zinc, spre exemplu, poate afecta funcția sexuală. Pentru a o preveni, putem consuma alimente bogate în acest mineral, însă îl putem sintetiza și cu ajutorul unor suplimente.

Din categoria suplimentelor fac parte și tabletele Zinc 25 mg, care ajută la menținerea unui nivel optim al acestui mineral în organism. El sprijină funcția sexuală, însă are și alte contribuții la fel de importante. Printre acestea, ne ajută să avem dinți, oase și mușchi puternici.

Zincul este eficient și în anumite afecțiuni, printre care diabetul și ADHD-ul, reducând-le simptomele. De asemenea, o doză suficientă zilnică poate preveni disfuncția erectilă, care adeseori duce la impotență. Suplimentele cu un conținut de 25 de miligrame asigură necesarul de care avem nevoie pentru ca întreg organismul nostru să funcționeze corect în fiecare zi.

Zinc 25 mg, 60 Tablete

(94)

43 lei36,55 lei

Cumpără acum!

Hipgonadismul și cauzele sale

Hipogonadismul este o boală care ne poate afecta destul de serios calitatea vieții din cauza manifestărilor sale. Astfel, la bărbați acesta:

• nu permite dezvoltarea corectă a testiculelor;
• afectează creșterea părului pubian;
• scade producția de spermă.

La femei, hipogonadismul afectează dezvoltarea sânilor, a părului pubian și produce dereglări ale ciclului menstrual.

Cum apare boala? Cauzele hipgonadismului sunt în principal două: poate fi dobândit pe căi externe sau moștenit.

Mai precis, se poate instala în urma:

• unor sindroame genetice, precum Turner și Klinefelter;
• unor boli autoimune, printre care insuficiența ovariană prematură;
• lipsei coborârii testiculelor, care poate produce insuficiența testiculară;
• unor boli ale copilăriei, cum este oreionul, care afectează gonadele;
• unor afecțiuni, precum sarcoidoza și tuberculoza;
• unor afecțiuni ale ficatului și rinichilor;
• unor infecții, precum cea cu HIV;
• expunerii la radiații;
• unor intervenții chirurgicale la nivelul glandelor sexuale;
• chimioterapiei, în cazul persoanelor bolnave de cancer;
• anumitor tumori, cum sunt cele apărute la nivelul hipotalamusului sau glandei pituitare.

Pe lângă acestea, merită amintit și un stil de viață nesănătos, care poate duce la obezitate, deficiențe de nutriție sau pierderea rapidă în greutate. Aceste comportamente nocive pot afecta funcția sexuală, ducând la hipogonadism. În cazul sportivilor, administrarea de steroizi anabolizanți poate provoca disfuncții ale testiculelor și ovarelor.

Cum ne afectează hipogonadismul și ce simțim dacă ne confruntăm cu această boală? Simptomele sale se vad, în primul rând. Acestea apar de multe ori încă din adolescență.

Hipogandismul – simptome și tipuri

Simptomele hipogonadismului sunt diferite în funcție de vârstă și de sex. De cele mai multe ori, ele se manifestă în copilărie, în preajma adolescenței. Excepția o fac băiețeii ale căror testicule nu coboară până la vârstă de 9 luni. În cazul lor, acesta poate fi un semn al unor viitoare disfuncții.

La modul general, hipogonadismul poate avea următoarele simptome:

• lipsa creșterii și dezvoltării fizice și sexuale sau întârzierea acestora;
• nedezvoltarea sânilor și întârzierea apariției ciclului menstrual la fete;
• nedezvoltarea testiculelor și a penisului la băieți;
• pierderea pilozității de pe corp;
• scăderea sau lipsa apetitului sexual;
• ginecomastia sau creșterea sânilor la bărbați;
• pierderea masei musculare;
• impotența în cazul bărbaților;
• infertilitatea manifestată la ambele categorii de sexe.

Trebuie să știm că hipogonadismul poate fi de două tipuri. Astfel, cauzele și simptomele sale depind și de acest aspect.

Tipuri de hipogonadism

Hipogonadismul poate fi primar și secundar. Această categorisire ține mai mult de cauzele care duc la instalarea bolii.

În cazul hipogonadismului primar, principalele cauze declanșatoare sunt:

• sindromul Klinefelter, care apare la bărbați și este provocat de o multiplicare a cromozomului X, ceea ce duce la scăderea nivelului de testosteron și lipsa dezvoltării testiculelor;
• lipsa coborârii testiculelor în copilărie;
• infecții precum orhita și parotida;
• hemocromatoza, care este nivelul crescut al fierului în sânge și care afectează funcționarea corecta a testiculelor;
• leziunile și traumele la nivelul testiculelor.

Hipogonadismul secundar apare în lipsa hormonilor luteinizant și al celui care stimulează foliculii ovarieni. De cele mai multe ori, este asociat cu disfuncții ale hipotalamusului sau glandei hipofize.

Printre cauzele sale se numără:

• sindromul Kallmann, care afectează atât femeile, cât și bărbații, ducand la dezvoltarea incorectă a unei zone cerebrale care controlează hipofiza;
• unele boli inflamatorii care afectează hipotalamusul sau glanda hipofiză;
• infecțiile cu HIV și SIDA;
• anumite medicamente care afectează producția de testosteron, printre ele regăsindu-se și anumite analgezice.

Nediagnosticată, boala ne poate afecta pe termen lung. De aceea, este una dintre afecțiunile cu impact asupra calității vieții. Hipogonadismul poate duce la o stimă de sine scăzută, lipsa motivației și ne poate face să ne simțim neatrăgători. Toate aceste consecințe se pot manifesta atât asupra copiilor, cât și a adulților.

Hipogonadismul și categoriile de persoane afectate

Hipogonadismul afectează atât femeile, cât și bărbații. Cu toate acestea persoanele de sex masculin sunt mai predispuse la boală. Una dintre cauzele sale este stilul de viață mai dezordonat al acestora. De asemenea, pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, incidența apariției afecțiunii crește.

Hipogonadismul masculin

Hipogonadismul la bărbați este afecțiunea în care organismul acestuia nu produce o cantitate suficientă de testosteron. Acesta este cel mai important hormon de creștere al băieților în timpul pubertății. La adulți, însă, boala apare atunci când există un dezechilibru a producției de spermatozoizi, ceea ce duce adeseori la infertilitate.

Printre cauzele hipogonadismului masculin se află:

• sindromul Klinefelter;
• testiculele care nu au coborât în scrot, intervenția pentru remedierea problemei fiind întârziată;
• inflamațiile la nivelul testiculelor cauzate de oreion;
• hemocromatoza;
• traumatismele.

Tratamentele pentru cancer pot duce și ele la hipogonadism masculin. De asemenea, obezitatea și înaintarea în vârstă sunt factori de risc asociați cu boala. Tot în cazul lor, este bine de știut că semnele hipogonadismului depind și de momentul în care se instalează afecțiunea.

Semnele hipogonadismului la bărbați se prezintă sub forma unor caracteristici fizice, printre care lipsa părului facial și de pe corp, pierderea de masă musculară și creșterea țesutului mamar. Impotența, oboseala și scăderea sau dispariția apetitului sexual fac și ele parte din tabloul clinic al bolii. Printre simptomele care nu se vad se numără infertilitatea și chiar osteoporoza sau scăderea densității osoase. Aceasta, însă, este una dintre afecțiunile de care suferă de cele mai multe ori femeile.

Hipogonadismul la femei

Deși mai rar, și femeile pot suferi de hipogonadism. La fel ca în cazul bărbaților, boala se poate instala la diferite vârste, fiind însoțită de câteva simptome specifice. Printre acestea le amintim pe următoarele:

• lipsa menstruației;
• încetinirea creșterii sânilor sau chiar subdezvoltarea lor;
• scurgerile asemănătoare laptelui din sâni;
• lipsa părului de pe corp;
• bufeurile;
• scăderea apetitului sexual.

La femei, hipogonadismul poate fi însoțit de o serie de complicații, printre care infertilitatea, instalarea menopauzei precoce și a osteoporozei. În urma acestora, stima de sine foarte scăzută poate duce la depresie sau alte tulburări de ordin afectiv.

Hipogonadismul la copii

Dintre toate categoriile de vârstă, cea mai afectată este cea a copiilor, mai precis a adolescenților. De cele mai multe ori, hipogonadismul începe să se manifeste în preadolescență și pubertate. Chiar dacă nu este cazul să ne facem griji la vârste mai mici, următoarele semne ne pot indica posibile probleme:

• dezvoltarea sexuală foarte târzie sau incompletă odată atinsă vârsta pubertății;
• lipsa menstruației și a dezvoltării sânilor la fete;
• dimensiunile reduse ale testiculelor și penisului la băieți;
• lipsa îngroșării vocii și a părului facial la băieți;
• înălțimea mică pentru vârsta copilului.

Atât copiii, cât și adulții pot beneficia de diagnosticare și tratament pentru hipogonadism. Astfel, se poate reveni la o viață normală.

Hipogonadism – metode de tratament

Hipogonadismul poate fi tratat. În unele cazuri, pot fi evitate și alte afecțiuni precum infertilitatea. Pentru a beneficia de un tratament eficient, acesta trebuie să fie diagnosticat corect. În acest scop se pot face mai multe investigații.

Analize pentru diagnosticarea hipogonadismului

Pentru a primi un diagnostic pentru hipogonadism, mai întâi se va efectua un examen fizic. În timpul acestuia, medicul va palpa pacientul pentru a vedea dacă prezintă semne ale bolii. Acesta va inspecta masa musculară, părul de pe corp, iar în cazul bărbaților, organele sexuale. De aceea, aceștia se pot prezenta la un urolog. Mai departe, poate fi nevoie și de o serie de analize de sânge. În acest scop, este nevoie de un control endocrinologic pentru a primi indicația pentru investigațiile necesare.

Printre analizele de laborator efectuate pentru hipogonadism sunt:

• nivelul hormonilor foliculostimulant (FSH) lutenizant (LH) produși de glanda pituitară;
• nivelul de testosteron la bărbați;
• nivelul de estrogen și progesteron la femei, precum și a hormonului anti-Mullerian care arată gradul de degradare a ovarelor.

Alte analize care se pot face sunt cele pentru nivelul prolactinei atât la bărbați, cât și la femei. Se mai pot efectua și teste ale glandei tiroide și pentru fier.

În cazul în care se bănuiește că hipogonadismul a fost moștenit, se pot face și analize genetice sau chiar teste imagistice. Acestea din urma se realizează pentru a vizualiza ovarele sau testiculele pentru a elimina alte diagnostice.

Tratamente disponibile pentru hipogonadism

Tratamentul hipogonadismului va fi adaptat pentru femei și bărbați. De asemenea, se va ține cont de tipul acestuia, astfel încât rezultatele să fie cele așteptate.

Tratamentul hipogonadismului la femei poate consta în:

• injecții cu hormonul foliculostimulant și/sau coriogonadotropină umană (HCG) în cazul hipogonadismului secundar;
• tot în acest tip de hipogonadism se poate efectua fertilizarea în vitro pentru obținerea unei sarcini;
• terapia cu estrogeni sub formă de pastile sau plasturi este o altă metodă de a trata afecțiunea la femei.

Tratamentul pentru hipogonadismul masculin

• poate presupune injecțiile cu hormonul gonadotropină pentru a declanșa pubertatea în cazul copiilor. Același protocol poate fi urmat și de bărbați pentru a creste producția de spermatozoizi. De asemenea, terapia cu testosteron este utilă atunci când boala nu presupune infertilitatea.

În cazul hipogonadismului cauzat de tumori la nivelul glandei pituitare, se va efectua intervenția chirurgicală de îndepărtare a sa.

În concluzie, ce este hipogonadismul? Este boală caracterizată de producția scăzută de hormoni sexuali. Ea apare atunci când gonadele sau glandele sexuale feminine și masculine nu funcționează corect. Poate fi dobândită atât pe cale genetică, cât și cauzată și de anumite tumori, boli inflamatorii, traumatisme, dar și de un stil de viață nesănătos. Atât femeile, cât și bărbații pot suferi de hipogonadism încă de la vârsta adolescenței. După diagnosticare, tratamentul bolii constă în diverse terapii cu hormoni, dar și proceduri pentru stimularea producerii de hormoni sexuali în cazul dorinței de a obține o sarcină.

Referințe:

www.mayoclinic.org/diseases-conditions/male-hypogonadism/symptoms-causes/syc-20354881

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3255409/

https://www.healthline.com/health/hypogonadism

https://medlineplus.gov/ency/article/001195.htm

Poză de Daniel Riche pe Pexels