Hipofiza, “creierul” sistemului endocrin: cum influențează aceasta creșterea, metabolismul și reproducerea?

Hipofiza, “creierul” sistemului endocrin cum influenteaza aceasta cresterea, metabolismul si reproducerea

Hipofiza, denumită și glanda pituitară, este o structură endocrină mică, dar extrem de importantă, situată la baza creierului. Deși are dimensiuni modeste, de doar aproximativ 1 centimetru în diametru, aceasta joacă un rol crucial în reglarea numeroaselor procese fiziologice din organism. Hipofiza este considerată a fi “centrul de comandă” al sistemului endocrin, datorită capacității sale de a coordona activitatea altor glande endocrine. Funcționând ca un centru de control principal, hipofiza reglează procese vitale, de la metabolism și creștere până la funcțiile sexuale și stres. Din acest motiv, disfuncțiile hipofizare pot influența profund întregul organism.

Glanda hipofiză – ce este și care este rolul său în sistemul endocrin?

Procesele hipofizare influențează aspecte esențiale ale sănătății, precum metabolismul, creșterea, echilibrul electrolitic și funcția reproductivă. Statisticile arată că aproximativ 1 din 10 persoane dezvoltă o afecțiune hipofizară la un moment dat în viață, iar femeile sunt afectate în proporție de aproximativ 60%.

În special după vârsta de 30 de ani, este important ca femeile să se informeze despre semnele și simptomele posibilelor tulburări hipofizare, deoarece acestea pot influența ciclul menstrual, fertilitatea și sănătatea generală. Detectarea precoce a dezechilibrelor hormonale, prin analize regulate și consult medical, poate ajuta la prevenirea complicațiilor.

Ce este hipofiza – definiție și localizare

Ce este glanda hipofiză?

Denumită și glanda pituitară, hipofiza este o glandă endocrină esențială, care funcționează ca principal centru de control hormonal al organismului. Prin intermediul hormonilor pe care îi produce, hipofiza coordonează activitatea altor glande endocrine, asigurând buna funcționare a sistemelor esențiale din corp. Aceasta eliberează hormoni care reglează procese vitale precum metabolismul, creșterea și reproducerea, având astfel un rol deosebit de complex și important în menținerea homeostaziei.

De altfel, hipofiza este direct conectată cu o altă structură-cheie, hipotalamusul. Împreună, cele două formează un sistem complex de reglare hormonală. Prin semnalele pe care le primește de la hipotalamus și prin secrețiile hormonale, hipofiza coordonează activitatea tiroidei, glandelor suprarenale și gonadelor. Practic, aceasta reglează procese vitale, de la metabolism și creștere până la funcțiile sexuale și răspunsul la stres. Un astfel de mecanism asigură un echilibru constant al funcțiilor vitale și o reacție adecvată la stres, necesitățile metabolice și cerințele de dezvoltare.

Dar cum menținem un astfel de echilibru?

Ei bine, acest lucru depinde de o serie de factori, printre care un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și gestionarea eficientă a stresului. În special, consumul de acizi grași omega-3 a fost asociat cu o îmbunătățire a sănătății hormonale prin reducerea inflamației. De asemenea, aceștia sprijină funcția cerebrală, având un impact pozitiv asupra activității hipofizei. Acești nutrienți esențiali, sunt prezenți în somon și sardine, precum și în semințele de in și nuci.

Însă, atunci când dieta nu poate acoperi necesarul de omega-3, suplimentarea devine o opțiune recomandată. În acest sens, îți propunem Omega 3 – 700 EPA, 370 DHA – formulă concentrată cu ulei de pește la 200 ml. Formula noastră premium îți asigură doza zilnică necesară de acizi grași omega-3, oferind o concentrație sporită de 700 mg EPA (acid eicosapentaenoic) și 370 mg DHA (acid docosahexaenoic). Cu o puritate superioară, uleiul nostru de pește este obținut din macrou de Atlantic, anșoa și sardină de Atlantic, pentru un produs final de calitate și eficient. Cu doar 5-10 ml în fiecare zi, poți avea parte de toate beneficiile acizilor grași Omega-3!

Unde este localizată hipofiza? 

Din punct de vedere anatomic, hipofiza este situată la baza creierului, într-o cavitate osoasă numită șaua turcească. Această cavitate face parte din osul sfenoid, situat în centrul bazei craniului, în fața porțiunii posterioare a cavității nazale.

Cum se mai numește hipofiza?

Hipofiza mai este numită și ”creierul endocrin”. Dar de ce este denumită astfel? Aceasta reflectă rolul central pe care hipofiza îl are în reglarea și coordonarea întregului sistem endocrin. Așa cum creierul coordonează activitățile nervoase și reacțiile organismului, hipofiza controlează secreția hormonală a altor glande endocrine. Astfel, hipofiza acționează ca un centru de comandă endocrin, răspunzând la semnalele hipotalamusului și asigurând un echilibru fin între diversele funcții hormonale ale organismului.

Hipofiza – hormonii secretați de hipofiză

Hipofiza este alcătuită din două lobi distincți, fiecare producând o serie de hormoni esențiali, cu roluri specifice. Acești hormoni reglează procese vitale, precum dezvoltarea fizică, funcțiile reproductive, metabolismul și răspunsul la stres. Pe de altă parte, dezechilibrele în secreția hormonilor hipofizari pot avea repercusiuni semnificative asupra sănătății, de la tulburări de creștere și dezvoltare, până la probleme reproductive, metabolice sau adaptative. Iată ce hormoni secretă hipofiza:

Hormonul de creștere (GH)

Cunoscut și sub denumirea de somatotropină, hormonul creșterii stimulează regenerarea celulară, având un impact semnificativ asupra masei musculare și a densității osoase. Pe lângă rolul său în creștere, GH reglează și metabolismul lipidic și glucidic, având efecte asupra modului în care organismul folosește grăsimile și zaharurile. În consecință, deficitul de GH în copilărie poate împiedica dezvoltarea, iar un exces poate cauza gigantism sau acromegalie la adulți.

Prolactina 

Prolactina reglează producția de lapte în glandele mamare, fiind secretată în cantități mari în timpul sarcinii și după naștere. Hormonul este influențat de nivelul de estrogen, iar fluctuațiile pot afecta capacitatea de alăptare și pot influența ciclul menstrual al femeilor.

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH)

Hormonul adrenocorticotrop este responsabil pentru stimularea glandelor suprarenale de a produce cortizol. ACTH este secretat ca răspuns la stres, fie el fiziologic sau emoțional, iar cortizolul contribuie la reglarea tensiunii arteriale, a metabolismului și la modularea răspunsului imunitar.

De altfel, nivelurile de ACTH sunt reglate de feedback-ul hormonal, în care creșterea concentrației de cortizol reduce secreția acestuia. O disfuncție a secreției de ACTH poate duce la afecțiuni precum sindromul Cushing, caracterizat prin exces de cortizol, sau boala Addison, care implică insuficiența de cortizol.

Hormonii gonadotropi 

Hormonii gonadotropi FSH includ hormonul luteinizant și cel foliculostimulant, care reglează funcția gonadelor și sunt esențiali pentru reproducere. FSH stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni la femei și producția de spermatozoizi la bărbați, în timp ce LH este responsabil pentru ovulație și testosteron. Acești hormoni acționează împreună pentru a asigura ciclul menstrual normal și fertilitatea. Disfuncțiile în secreția acestor hormoni pot duce la probleme de fertilitate, sindromul ovarului polichistic la femei sau hipogonadismul la bărbați.

Hormonul tireotrop

Hormonul tireotrop sau TSH stimulează glanda tiroidă să producă și să elibereze hormoni tiroidieni, precum tiroxina (T4) și triiodotironina (T3). TSH este secretat în răspuns la nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni din sânge și ajută la menținerea echilibrului metabolic general. Atunci când nivelurile de T3 și T4 cresc, secreția de TSH din hipofiză scade, ceea ce reduce stimularea tiroidiană.

Dereglarile hipofizei – la ce boli pot duce acestea?

Hipofiza este alcătuită din trei lobi distincți, fiecare cu funcții vitale pentru organism. Lobul anterior reprezintă aproximativ 75% din volumul glandei și secretă hormoni esențiali pentru creștere, reproducere și funcționarea glandelor endocrine. Lobul intermediar influențează pigmentarea pielii, iar lobul posterior stochează și eliberează hormoni produși de hipotalamus. În cazul dezechilibrelor hormonale, această glandă poate duce la boli endocrine, precum tulburări metabolice severe și probleme de creștere.

Iată principalele afecțiuni asociate cu dereglările hipofizare:

Acromegalia

La început, schimbările sunt subtile – inelele devin prea strâmte, mărimea pantofilor crește inexplicabil. Aceste modificări aparent neînsemnate sunt primele semne ale unei producții excesive de hormon de creștere la adulți. Cu timpul, trăsăturile faciale se îngroașă, maxilarul și fruntea devin proeminente, iar organele interne încep să se mărească. Netratată, acromegalia poate duce la complicații severe precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă.

Sindromul Cushing de cauză hipofizară

În cazul Sindromului Cushing, corpul începe să își redistribuie țesutul adipos în moduri neobișnuite – fața devine rotundă, în timp ce brațele și picioarele rămân subțiri. Această transformare este specifică excesului de ACTH hipofizar, care stimulează suprarenalele să producă cortizol în cantități anormal de mari. Dincolo de aspectul fizic, pacienții trăiesc o luptă zilnică cu oboseala extremă, depresia și slăbiciunea musculară. Pielea devine fragilă și se învinețește ușor, iar sistemul imunitar slăbit îi poate face vulnerabili la infecții.

Prolactinomul

În cazul prolactinomului, transformarea tumorii dintr-un microadenom (sub 10 mm) într-un macroadenom (peste 10 mm) poate duce la o hipofiză mărită. Această creștere poate exercita presiune asupra structurilor din jur, cauzând simptome precum dureri de cap și tulburări de vedere.

La femei, primele semne de prolactinom apar adesea prin dispariția menstruației și producerea de lapte în afara perioadei de alăptare. Bărbații, în schimb, pot avea manifestări precum scăderea libidoului și disfuncția erectilă. De altfel, presiunea crescută în interiorul craniului poate cauza dureri de cap severe și tulburări de vedere la ambele sexe. Luând în considerare aceste simptome, diagnosticul precoce devine esențial, deoarece există tratamente care pot ajuta la controlul eficient al acestei afecțiuni endocrine.

Diabetul insipid hipofizar

Această afecțiune apare când lobul posterior al hipofizei nu mai secretă cantitatea necesară de hormon antidiuretic, numit și vasopresină. Deficitul de vasopresină afectează capacitatea rinichilor de a reabsorbi apa, ceea ce poate duce la poliurie severă, caracterizată prin eliminarea a 3 până la 20 de litri de urină pe zi.

Persoanele care suferă de acest tip de diabet au simptome caracteristice, precum sete excesivă persistentă, densitate urinară scăzută și deshidratare cronică. Complicațiile pot include dezechilibre electrolitice severe, în special hipernatremie, care pot pune viața în pericol dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Hipopituitarismul

Hipopituitarismul reprezintă deficitul parțial sau total al secreției hormonilor hipofizari, cauzat de disfuncția adenohipofizei și/sau neurohipofizei. Etiologia poate include tumori hipofizare, traumatisme cranio-cerebrale, radioterapie, intervenții chirurgicale în regiunea selară sau afecțiuni autoimune. Deficitul hormonal poate afecta unul sau mai mulți hormoni hipofizari.

Manifestările clinice sunt heterogene și reflectă deficitele hormonale specifice:
  • Insuficiența tiroidiană secundară se manifestă prin oboseală cronică, intoleranță la frig și bradicardie;
  • Insuficiența corticosuprarenaliană secundară duce la astenie, hipotensiune și tulburări electrolitice;
  • Deficitul de hormon de creștere la adult cauzează reducerea masei musculare și modificări metabolice;
  • Hipogonadismul hipogonadotrop determină disfuncții reproductive și modificări ale caracterelor sexuale secundare.

Managementul terapeutic necesită substituție hormonală destinată fiecărui deficit în parte, sub monitorizare endocrinologică periodică.

Nanismul hipofizar

În primii ani de viață, părinții pot observa că micuțul lor crește mai lent decât alți copii. Deficitul de hormon de creștere nu afectează doar înălțimea – dezvoltarea fizică și mentală poate fi întârziată, iar copilul poate avea dificultăți în a ține pasul cu colegii la activitățile fizice. Însă, cu o diagnosticare timpurie și un tratament adecvat cu hormon de creștere, mulți copii pot atinge o înălțime aproape normală și se pot dezvolta armonios. Sprijinul psihologic și înțelegerea familiei joacă un rol crucial în adaptarea lor socială.

Glanda hipofiză – simptomele asociate cu tulburările hipofizare

Disfuncțiile glandei hipofize se pot manifesta prin multiple simptome generale. Acestea sunt cauzate în principal de două mecanisme: efectul de masă, când glanda se mărește și comprimă structurile anatomice din jur, și dezechilibrele hormonale.

Astfel, simptomele generale ale disfuncțiilor hipofizare includ:

  • Cefaleea persistentă – durerea se localizează de obicei în zona frontală sau retro-orbitară și se intensifică în poziție culcată. Se caracterizează prin rezistență la analgezicele obișnuite și poate fi însoțită de greață matinală.
  • Tulburările de vedere pot începe cu scăderea câmpului vizual periferic. În cel mai rău caz, acestea pot evolua spre hemianopsie bitemporală, adică pierderea vederii în jumătatea externă a ambilor ochi. Cauza principală a acestor modificări este compresia chiasmei optice de către o tumoră hipofizară.
  • Fatigabilitatea cronică – majoritatea celor care suferă de boli hipofizare experimentează o oboseală severă, care nu se ameliorează nici după perioadele de odihnă.
  • Modificările greutății corporale – fluctuațiile în greutate pot fi semnificative, fie spre creștere, fie spre scădere, independent de dietă. Redistribuția țesutului adipos este caracteristică, cu acumulare predominant centrală.
  • Dereglările ciclului menstrual – la femei, menstruațiile devin neregulate sau absente, afectând fertilitatea. Modificările sunt cauzate de perturbarea secreției de hormoni gonadotropi.
  • Tulburări ale termoreglării – un alt simptom caracteristic dezechilibrelor glandei pituitare este intoleranța la frig sau căldură, dar și bufeuri. Acest lucru se întâmplă din cauza dereglării axului hipotalamo-hipofizar, care afectează mecanismele normale de termoreglare.
  • Modificări ale dispoziției – dezechilibrele hormonale influențează direct funcționarea sistemului nervos central. Astfel, anxietatea și depresia sunt frecvent întâlnite în cazul bolilor hipofizare, alături de iritabilitate și schimbări de dispoziție.

Glanda hipofiză – analize și diagnostic

Pentru a evalua funcționarea acestei glande și a depista eventualele anomalii, sunt necesare o serie de analize și investigații. Iată o prezentare a celor mai frecvent utilizate metode de diagnostic pentru bolile asociate cu glanda hipofiză:

Analize hormonale

Activitatea hipofizei poate fi observată prin teste hormonale, precum:

  • FSH și LH (hormoni gonadotropi): acești hormoni controlează funcția gonadelor (ovarele și testiculele). Nivelurile lor pot oferi indicii despre posibile disfuncții ale hipofizei sau despre probleme de fertilitate.
  • TSH (hormonul de stimulare tiroidiană): TSH controlează activitatea glandei tiroide. Un nivel anormal de TSH poate indica o problemă la nivelul hipofizei sau tiroidei.
  • ACTH (hormonul adrenocorticotrop): acesta stimulează glandele suprarenale să producă cortizol. Nivelurile anormale de ACTH pot semnala o problemă a hipofizei sau a glandelor suprarenale.
  • Prolactina: un nivel crescut de prolactină poate sugera prezența unui prolactinom, o tumoră benignă la nivelul glandei hipofize.
  • GH (hormonul de creștere): evaluarea acestui hormon este importantă în diagnosticarea tulburărilor de creștere la copii și a acromegaliei la adulți.

Aceste analize sunt de obicei realizate pe baza unei probe de sânge. În anumite cazuri, testele sunt repetate sau sunt efectuate teste suplimentare de stimulare pentru a vedea cum răspunde glanda hipofiză la anumite substanțe administrate.

Imagistica medicală

Cele mai folosite metode sunt:

  • RMN-ul este metoda principală de vizualizare a glandei hipofize, fiind necesară pentru detectarea adenoamelor hipofizare (tumori benigne) și a altor leziuni.
  • Tomografia computerizată: CT-ul poate fi folosit ca alternativă la RMN atunci când acesta nu este disponibil sau când pacientul are contraindicații pentru RMN.

Testele de stimulare și suprimare hormonale

Aceste teste implică administrarea unor substanțe care stimulează sau inhibă producția de hormoni, monitorizând apoi răspunsul glandei hipofize:

  • Testul de stimulare cu ACTH: utilizat pentru a evalua funcționarea glandelor suprarenale și răspunsul hipofizei la stimularea cu ACTH.
  • Testul de toleranță la insulină: este folosit pentru a evalua deficitul de hormon de creștere și funcția glandei hipofize anterioare.
  • Testul de supresie cu dexametazonă ar putea fi necesar pentru a evalua producția de cortizol și pentru a diagnostica sindromul Cushing.

Evaluarea oftalmologică

Deoarece glanda hipofiză este situată în apropierea nervilor optici, macroadenoamele pot comprima structurile optice, cauzând probleme de vedere. În astfel de cazuri, o evaluare oftalmologică este esențială pentru a detecta orice anomalii vizuale.

Interpretarea rezultatelor trebuie realizată de către un medic endocrinolog. O combinație de teste hormonale, imagistică și evaluări funcționale este esențială pentru un diagnostic precis.

Hipofiza și rolul Omega-3 în menținerea sănătății hormonale și funcției cognitive

Acizii grași Omega-3 reprezintă o soluție naturală remarcabilă în prevenirea disfuncțiilor glandei hipofize. Compușii esențiali EPA și DHA acționează ca modulatori ai inflamației la nivel celular, optimizând fluiditatea membranelor celulare ale țesutului hipofizar. Această acțiune susține funcționarea optimă a hipofizei. Mai mult, Omega-3 contribuie substanțial la protejarea celulelor hipofizare împotriva degradării premature, susținând activ producția și secreția hormonilor hipofizari.

Pentru cei interesați să-și îmbogățească dieta cu surse naturale de Omega-3, există numeroase opțiuni nutritive disponibile. Peștele gras, precum somonul sălbatic, macroul, sardinele și heringul sunt cele mai bogate surse de acești acizi grași esențiali. De asemenea, fructele de mare, precum și semințele de in și chia, oferă o alternativă excelentă mai ales pentru pesco-vegetarieni și vegani. Nucile grecești și uleiul de in completează această listă a surselor naturale de Omega-3, oferind opțiuni diverse pentru toate preferințele alimentare.

Ce spun studiile cu privire la eficacitatea Omega-3 în cazul dereglărilor hipofizare?

Studiile recente evidențiază importanța acizilor grași omega-3, în special DHA și EPA, în menținerea funcției endocrine. De exemplu, un studiu publicat în Molecular Neurobiology a demonstrat că DHA joacă un rol crucial în funcționarea axei hipotalamo-hipofizare-gonadale. Deficiența de DHA poate duce la dereglări hormonale, deoarece acest acid gras este esențial pentru sănătatea membranelor care reglează secreția hormonală.

Mai mult, cercetările au arătat că administrarea zilnică de EPA și DHA poate reduce inflamația și îmbunătăți secreția de hormoni hipofizari. Astfel, suplimentarea cu omega-3 s-a dovedit a fi eficientă în îmbunătățirea sensibilității receptorilor hormonali, o componentă esențială în tratamentele pentru tulburările hormonale. Aceste studii sugerează că omega-3 poate fi o opțiune terapeutică valoroasă pentru persoanele cu dezechilibre hormonale și afecțiuni hipofizare.

Omega-3 – doze optime și recomandări

În acest context, specialiștii recomandă administrarea zilnică a unor doze de peste 1000 mg de EPA+DHA, menținând un raport de aproximativ 2:1 între EPA și DHA, pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Această strategie preventivă, alături de monitorizarea regulată a funcției hipofizare și adoptarea unui stil de viață sănătos, s-a dovedit a fi extrem de eficientă în menținerea echilibrului hormonal.

Pentru cei care caută o soluție eficientă, formula concentrată Omega 3 – 700 EPA, 370 DHA reprezintă o alegere excelentă. Acest produs premium se distinge prin puritatea sa superioară, utilizând exclusiv ulei de pește din specii sustenabile. În plus, concentrația sa optimă de EPA și DHA per porție asigură doza zilnică recomandată de specialiști, în timp ce vitamina E oferă o protecție antioxidantă suplimentară. Formatul său lichid permite o administrare flexibilă și o absorbție optimă, cu o doză recomandată de 5-10 ml zilnic. Așadar, formula noastră susține sănătatea endocrină, oferind, în același timp, și beneficii multiple pentru inimă, creier, ochi, piele și sistemul imunitar. Încearcă-l și tu și convinge-te de calitatea acestui produs premium!

Așadar, hipofiza este o glandă esențială în reglarea funcțiilor endocrine ale corpului uman. Aceasta controlează și coordonează alte glande endocrine, precum tiroida, glandele suprarenale și gonadele, prin secreția de hormoni care influențează creșterea, metabolismul, și reproducerea. Datorită rolului său central în menținerea homeostaziei, hipofiza este crucială pentru sănătatea generală a organismului.

Referințe:

  1. https://academic.oup.com/jcem/article/101/1/324/2806914
  2. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3976750/
  3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30077075/
  4. https://www.msdmanuals.com/home/hormonal-and-metabolic-disorders/pituitary-gland-disorders/overview-of-the-pituitary-gland
  5. https://www.pituitary.org.uk/information/what-is-the-pituitary-gland/

Sursa foto: aronia-charlottenburg.ro

 

Blog

Ultimele articole

Blog

Cuișoare – alternativă naturală pentru îmbunătățirea digestiei și detoxifierea organismului

Cuișoarele sunt cunoscute pentru aroma lor intensă și utilizările extinse în bucătărie și medicina tradițională. Originare din Insulele Moluce (Indonezia), cuișoarele au fost apreciate de-a lungul istoriei nu doar pentru gustul lor, ci și...
Blog

Boala gură-mână-picior – cum o recunoaștem și cum gestionăm simptomele acestei infecții virale, frecventă în rândul copiilor?

Boala mână-gură-picior este o infecție virală frecvent întâlnită la copiii mici, dar care poate afecta și adolescenții sau adulții. Deși de obicei nu provoacă complicații grave, această infecție poate avea un impact semnificativ asupr...
Blog

Sindromul Marfan: cum afectează țesutul conjunctiv și ce înseamnă pentru organism?

Sindromul Marfan este o afecțiune genetică rară, care afectează țesutul conjunctiv și implicit tot corpul. Persoanele care suferă de această boală prezintă anumite particularități în ceea ce privește aspectul fizic, iar afecțiunea le p...
Blog

Salpingita – considerații clinice privitoare la o patologie cu prevalență crescută în cohorta femeilor tinere

Sistemul reproducător feminin prezintă o complexitate structurală și funcțională ridicată, ceea ce predispune la o gamă variată de afecțiuni. Deși prevenția rămâne esențială în menținerea sănătății aparatului genital, apariția ...
Ulei de Pește Omega 3 — 200ml — 700 EPA / 370 DHA

Ulei de Pește Omega 3 — 200ml — 700 EPA / 370 DHA

89 lei75,65 lei
Adaugă în coș