Halitoza – tot ce trebuie să ştim pentru a combate respiraţia urât mirositoare
Halitoza sau halena este cunoscută drept respirația urât mirositoare. Aceasta este o afecțiune care poate afecta atât persoanele adulte, cât şi copiii. În acest articol, vom descoperi cauzele, simptomele, factorii determinanţi, prevenirea acesteia şi combaterea prin diferite remedii.
Halitoza – ce este, care sunt simptomele, cauzele și factorii care pot determina apariția acesteia?
Pe parcursul acestui capitol, vom prezenta ce este halitoza, care sunt cauzele şi simptomele sale atât la adulţi, cât şi la copii. De asemenea, vom evidenţia factorii care pot duce la apariția halitozei şi impactul asupra vieţii cotidiene şi sănătăţii generale.
Ce este halitoza şi care este definiţia medicală?
Halitoza, cunoscută și sub numele de respirație urât mirositoare, este o afecțiune des întâlnită care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Aceasta reprezintă o problemă de natură estetică, dat și psihologică, influențând în mod direct interacțiunile sociale și încrederea în sine.
Halitoza, definiție medicală – din punct de vedere medical, halitoza este definită ca un miros neplăcut persistent emanat din cavitatea bucală. Această afecțiune este rezultatul descompunerii alimentelor și acumulării de bacterii în gură, care produc compuși volatili sulfurați (CVS). Acești compuși sunt responsabili de mirosul neplăcut care caracterizează halitoza.
În funcție de cauza de bază, halitoza poate fi clasificată în trei mari categorii:
Halitoza fiziologică:
- aceasta apare din cauze naturale, precum deshidratarea cavității bucale pe parcursul nopții, ceea ce generează “respirația de dimineață”. Această problemă este temporară și poate fi controlată printr-o igienă dentară corespunzătoare.
Halitoza patologică:
- această formă este rezultatul unor afecțiuni medicale. Acestea pot fi localizate în cavitatea bucală sau pot fi legate de alte probleme sistemice ale organismului.
Halitoza nazală:
- este un tip de respirație urât mirositoare care provine din cavitatea nazală. Deseori este cauzată de infecții sinusale, polipi nazali sau obstrucții care rețin bacterii și mucus.
După ce am aflat ce înseamnă halitoza, următoarea întrebare este cum o putem gestiona. Probioticele sunt printre remediile naturale care contribuie atât la prevenirea, cât şi la ameliorarea halitozei. Acestea au capacitatea de a susţine tratamentele prescrise de medic.
Probioticele sunt microorganisme benefice care ajută la combaterea bacteriilor patogene, prevenind apariția mirosurilor neplăcute, inclusiv în cavitatea bucală. Un astfel de proces are loc prin inhibarea creșterii lor și reducerea acumulării pe placa bacteriană.
De exemplu, capsulele Premium Probiotic – Prebiotic Vegan au beneficii dovedite pentru ameliorarea problemelor digestive şi menţinerea sănătăţii microflorei intestinale. Acest lucru se datorează celor șapte tulpini probiotice vii, cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium. Toate acestea ajută la menținerea unui pH optim al salivei și la reducerea inflamațiilor gingivale, două aspecte importante în prevenirea halitozei.
Dacă includem probiotice în dieta zilnică, prin alimente fermentate sau suplimente, putem sprijini sănătatea orală. În plus, putem reduce riscul de halitoză, pentru a ne bucura de o respirație proaspătă și plăcută.
Halitoza la copii şi la adulţi – cauze întâlnite
Printre principalele cauze ale halitozei pe care le putem întâlni la adulţi se numără:
Problemele dentare
O cauză comună a halitozei este igiena orală inadecvată, care permite acumularea de bacterii și resturi alimentare în cavitatea bucală. Aceste bacterii descompun resturile alimentare, producând compuși sulfurați care cauzează mirosul neplăcut. Printre problemele dentare care contribuie la halitoză se numără:
- Cariile dentare: acestea sunt zone de deteriorare ale dinților, cauzate de bacterii care descompun zaharurile din alimente. Dacă nu sunt tratate, cariile pot duce la infecții și la acumularea de bacterii, ceea ce agravează halitoza.
- Gingivita și parodontita: aceste afecțiuni ale gingiilor sunt cauzate de placa bacteriană care se acumulează pe dinți și pe marginea gingiilor. Gingivita este o inflamație a gingiilor, în timp ce parodontita afectează țesuturile care susțin dinții. Ambele condiții pot duce la halitoză prin creșterea numărului de bacterii care produc mirosuri neplăcute.
- Placa bacteriană și tartrul: placa bacteriană este un strat subțire și lipicios de bacterii care se formează pe dinți după fiecare masă. Dacă nu este îndepărtată prin periaj, aceasta se poate întări, formând tartru. Tartrul este dificil de îndepărtat și poate duce la apariţia halitozei.
Acumularea de bacterii în cavitatea bucală
Bacteriile din cavitatea bucală duc la dezvoltarea halitozei. Printre cauzele comune ale acumulării de bacterii se numără:
- Resturile alimentare: particulele de alimente care rămân blocate între dinți, pe limbă sau în alte zone greu accesibile pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
- Xerostomia (gura uscată): saliva joacă un rol crucial în curățarea cavității bucale și în controlul bacteriilor. Când producția de salivă scade, riscul de halitoză crește, deoarece bacteriile se pot multiplica mai rapid.
Afecțiunile sistemice
- Diabetul: persoanele cu diabet pot dezvolta o formă de halitoză cauzată de cetoacidoză, o afecțiune în care organismul descompune grăsimile în loc de zaharuri. Apoi, produce cetone care sunt eliminate prin respirație și care au un miros caracteristic, asemănător cu acetona.
- Insuficiența renală: poate duce la acumularea de toxine în sânge, care nu sunt eliminate eficient de rinichi. Aceste toxine pot provoca un miros specific, cunoscut sub numele de “respirație uremică”.
- Infecțiile respiratorii: infecțiile sinusurilor, bronhiilor sau ale plămânilor pot cauza halitoză prin acumularea de mucus și bacterii în căile respiratorii, care sunt eliminate prin respirație.
Cauzele halitozei la copii
Halitoza la copii poate avea diferite cauze, precum igiena orală deficitară sau afecțiunile medicale. Una dintre cele mai comune cauze este acumularea de bacterii din cauza periajului insuficient, acest lucru ducând la respirație urât mirositoare.
Problemele dentare, de exemplu cariile sau gingivita, pot fi și ele surse care determină halitoza. Alte cauze includ infecțiile respiratorii, precum amigdalita sau sinuzita, care pot genera un miros neplăcut. În plus, obiceiul de a respira pe gură sau prezența unui corp străin în nas poate contribui la apariția halenei.
Halitoza – simptomele asociate şi impactul asupra vieţii cotidiene şi sănătăţii generale
Pe lângă mirosul urât al respiraţiei, halitoza poate fi însoțită și de alte simptome:
Senzație de gust neplăcut în gură: deseori, halitoza este asociată cu un gust amar sau metalic, care poate persista chiar și după periajul dinților.
Uscăciunea gurii: xerostomia, sau gura uscată, este un simptom comun, care însoțește halitoza și o poate agrava.
Iritații sau inflamații ale gingiilor: dacă halitoza este cauzată de boli gingivale, persoana afectată poate prezenta sângerări gingivale sau disconfort.
Impactul halitozei asupra vieții cotidiene și sănătății generale
Halitoza poate avea un impact semnificativ asupra vieții cotidiene, afectând atât relațiile personale, cât și profesionale. Persoanele care suferă de halitoză pot dezvolta anxietate, evitând interacțiunile sociale din teama de a fi respinse din cauza mirosului respirației lor. Acest lucru poate duce la scăderea încrederii în sine și poate afecta calitatea vieții.
Factori care pot determina apariţia halitozei
Factorii ce țin de stilul de viață și care pot duce la apariția halitozei sunt:
Dieta
- joacă un rol de bază în menținerea unei respirații proaspete. Anumite alimente pot provoca direct halitoză prin eliberarea de compuși mirositori. În plus, şi alte obiceiuri alimentare pot favoriza proliferarea bacteriilor în cavitatea bucală. Printre alimentele care contribuie cel mai frecvent la halitoză se numără:
Ceapa și usturoiul:
- aceste legume conțin compuși sulfurici volatili care, odată absorbiți în sânge, sunt eliminați prin plămâni, provocând un miros persistent în respirație.
Alimentele bogate în proteine:
- dietele care se bazează pe un consum ridicat de proteine și scăzut în carbohidrați pot duce la cetoacidoză.
Zahărul și alimentele procesate:
- acestea favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene. Bacteriile se hrănesc cu zaharuri și produc acizi care pot deteriora smalțul dinților și crește riscul de carii și halitoză.
În contrast, o dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, contribuie la menținerea sănătății orale și poate reduce riscul de halitoză. Consumul regulat de apă este esențial, deoarece ajută la hidratarea cavității bucale și la eliminarea resturilor alimentare și bacteriilor.
Fumatul
- este printre cei mai mari factori de risc pentru dezvoltarea halitozei. Fumul de țigară conține numeroși compuși chimici care pot provoca mirosuri neplăcute și pot afecta sănătatea orală. Fumatul contribuie la halitoză prin mai multe mecanisme:
-
- Deshidratarea cavității bucale: fumatul reduce producția de salivă, ceea ce duce la uscăciunea gurii (xerostomie). Saliva are un rol important în curățarea gurii și controlul bacteriilor, iar lipsa acesteia favorizează acumularea bacteriilor.
- Depozite pe dinți și gingii: substanțele chimice din fumul de țigară pot afecta dinții și gingiile, formând pete și tartru. Acestea sunt dificil de îndepărtat și contribuie la mirosul neplăcut.
- Afecţiuni gingivale: persoanele care fumează au un risc crescut de a dezvolta gingivită și parodontită, afecțiuni care pot provoca halitoză severă.
Alcoolul
- este un alt factor de stil de viață care poate duce la halitoză. Persoanele care consumă alcool în mod regulat sunt mai predispuse la apariția halitozei din următoarele motive:
- Efectul de deshidratare: alcoolul este un diuretic, ceea ce înseamnă că provoacă deshidratarea corpului, inclusiv a cavității bucale. La fel ca în cazul fumatului, lipsa salivei facilitează acumularea de bacterii.
- Afectarea mucoasei orale: consumul de alcool în mod excesiv poate irita mucoasa bucală și poate duce la inflamații, favorizând apariția halitozei.
- Conținutul de zahăr: multe băuturi alcoolice, în special cele dulci sau cocktailurile, conțin cantități mari de zahăr, care favorizează apariția bacteriilor în cavitatea bucală.
Modalităţi de gestionare a halitozei
În continuare, vom explora diverse metode de gestionare a halitozei și modul în care acestea ajută la menținerea unei respirații proaspete și a unei sănătăți orale excelente.
Importanța igienei orale
O îngrijire dentară adecvată este prima linie de apărare împotriva halitozei. Este esențial să te speli pe dinți de cel puțin două ori pe zi folosind o pastă de dinți cu fluor, pentru a îndepărta placa bacteriană. De asemenea, folosirea aței dentare este indicată pentru curățarea spațiilor interdentare, unde bacteriile și resturile alimentare pot rămâne și pot provoca halitoza.
Curățarea limbii este un alt aspect important al igienei orale. Suprafața limbii poate acumula bacterii și resturi alimentare, ducând la mirosul neplăcut.
Importanța vizitelor regulate la dentist
Vizitele regulate la dentist, de cel puțin două ori pe an, sunt necesare pentru menținerea unei sănătăți orale bune și pentru prevenirea halitozei. Medicul dentist poate identifica și trata problemele dentare care pot contribui la halitoză. Printre acestea se numără cariile, gingivita sau parodontita. De asemenea, poate îndepărta tartrul care nu poate fi eliminat doar prin periaj și utilizarea aței dentare.
Controalele regulate permit depistarea timpurie a altor probleme de sănătate care pot cauza halitoză, precum afecțiuni ale sinusurilor sau ale căilor respiratorii.
Cum să scapi de halitoză?
Tratamentul halitozei depinde de cauza specifică identificată. Dacă problema are la bază o igienă dentară deficitară, îmbunătățirea acesteia prin periaj regulat și utilizarea aței dentare poate fi o soluție eficientă.
În cazurile în care halitoza este cauzată de afecțiuni dentare sau gingivale, sunt necesare tratamentele dentare specifice. Acestea pot fi obturații pentru carii, tratamente parodontale şi altele recomandate de specialist.
Pentru halitoza asociată cu afecțiunile sistemice, este esențial să se consulte medicul specialist. De exemplu, în caz de diabet, controlul glicemiei poate contribui la ameliorarea halitozei. De asemenea, în cazul insuficienței renale, pot fi necesare tratamentele pentru îmbunătățirea funcției renale.
Atunci când te întrebi cum scapi de halitoză, mai ai la îndemână un aliat de încredere. Acesta este Premium Probiotic – Prebiotic Vegan, un supliment complet natural cu 60 de capsule, fără contraindicații. Adulții pot lua două capsule pe zi, iar copiii câte una, cu 30 de minute înainte de masă. Te poţi convinge şi tu de proprietăţile lor benefice, dacă le consumi regulat, în două momente diferite ale zilei.
În concluzie, halitoza sau respiraţia urât mirositoare este o afecţiune care poate avea consecințe severe asupra vieții cotidiene şi sănătăţii generale. Prin menținerea unei igiene orale corespunzătoare, consumul de probiotice și efectuarea unor controale regulate la dentist, halitoza poate fi prevenită și gestionată eficient.
Referinţe:
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/halitosis-bad-breath
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17771-bad-breath-halitosis
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/166636
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8813778/
Sursă foto: Shutterstock.com
