Gliom: cum și când ne poate afecta această problemă de sănătate calitatea vieții
Sănătatea creierului și calitatea vieții se află într-o strânsă legătură. Din păcate, în prezent, există numeroase afecțiuni care pot pune în pericol buna funcționare a acestui organ vital – creierul. Printre acestea se numără și gliomul, o tumoră care își are originea în celulele gliale ale creierului, care reprezintă o provocare medicală semnificativă.
Descoperă ce este gliomul, care sunt tipurile sale, cauzele apariției, simptomele, metodele de diagnosticare și opțiunile de tratament disponibile. În plus, află care sunt factorii de risc și mai ales ce măsuri poți lua pentru a gestiona mai eficient această afecțiune.
Gliom benign sau malign: ce înseamnă această afecțiune?
Creierul uman este o structură complexă, formată din miliarde de neuroni responsabili de transmiterea informațiilor. Celulele gliale au rolul de a susține și proteja neuronii, asigurând funcționarea optimă a sistemului nervos.
În acest capitol, ne propunem să oferim o imagine clară asupra gliomului și a impactului său asupra sănătății creierului.
Tumoră cerebrală sau gliom: ce este și de ce apare?
Gliomul este o tumoră care se dezvoltă din celulele gliale. Aceste tumori pot apărea în orice parte a creierului sau a măduvei spinării. În funcție de tipul de celule gliale din care provin și de gradul lor de malignitate, glioamele pot fi clasificate în diferite moduri.
Există trei tipuri principale de celule gliale care pot da naștere la tumori: astrocite, oligodendrocite și celule ependimale.
- Astrocitoamele sunt cele mai frecvente glioame. Ele se dezvoltă din astrocite: celule în formă de stea care susțin neuronii. Astrocitoamele se clasifică în patru grade, de la gradul I (cu creștere lentă) la gradul IV (glioblastom, cea mai agresivă formă).
- Oligodendroglioamele provin din oligodendrocite – celule care produc mielina, acea substanță care izolează fibrele nervoase. Aceste tumori au, în general, o creștere lentă.
- Ependimoamele se dezvoltă din celulele ependimale, care căptușesc ventriculii cerebrali (cavități umplute cu lichid cefalorahidian).
Cauzele exacte ale apariției gliomului sunt încă necunoscute. Cercetările preliminare sugerează că o combinație de factori genetici și de mediu ar sta la baza dezvoltării acestora.
Factorii de risc identificați includ:
- vârsta: riscul crește odată cu vârsta, gliomul fiind mai frecvent la adulții în vârstă;
- expunerea la radiații ionizante, cum ar fi cele utilizate în radioterapie;
- istoricul familial;
- anumite sindroame genetice rare, cum ar fi neurofibromatoza.
Toate acestea înseamnă un risc crescut de gliom și ar trebui să le monitorizezi cu atenție și în permanență.
Gliom pe creier: cum sunt afectate funcțiile cerebrale?
Un gliom pe creier poate afecta funcțiile cerebrale într-o varietate de moduri, depinzând de localizarea, dimensiunea și rata de creștere a tumorii. Pe măsură ce aceasta crește, exercită presiune asupra țesutului cerebral din jur, afectând funcțiile zonei respective. De exemplu, o tumoră în lobul frontal poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi planificarea, gândirea logică și memoria.
Practic, celulele tumorale invadează și distrug țesutul cerebral sănătos, afectând funcțiile zonei respective. Așa se explică de ce o tumoră în cortexul motor provoacă slăbiciune musculară sau paralizie.
De asemenea, tumorile cerebrale pot provoca inflamație în țesutul cerebral din jur, afectând funcționarea generala a neuronilor. Inflamația poate provoca, de asemenea, edem cerebral (acumularea de lichid în creier), care poate crește presiunea intracraniană și agrava simptomele.
Gliomul: simptome caracteristice
Simptomele gliomului variază în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii, precum și de ritmul său de creștere.
Printre cele mai frecvente se numără:
- durerile de cap persistente, care se agravează dimineața sau la trezire;
- crizele convulsive, ce pot apărea din cauza presiunii exercitate de tumora gliom asupra creierului;
- modificările de personalitate și comportament, cu iritabilitate, depresie sau anxietate;
- tulburările de vedere, cum ar fi vederea dublă sau pierderea vederii periferice;
- slăbiciunea musculară, dificultățile de coordonare sau paralizie.
- problemele de vorbire sau dificultățile de înțelegere a limbajului.
Toate acestea pot indica un gliom și ar trebui să te determine să te adresezi unui medic, pentru un consult de specialitate.
Pe lângă tratamentul medical, susținerea sănătății generale printr-o alimentație bogată în antioxidanți poate fi benefică pentru creier. Sucul de Aronia 100% Natural, Ecologic – 3L, un produs 100% natural, obținut prin presare la rece, din fructe proaspete, reprezintă o opțiune excelentă. Bogat în antioxidanți și vitamine, sucul de aronia contribuie la menținerea sănătății și la prevenirea a diverselor afecțiuni. Antioxidanții din aronia, în special antocianinele, protejează neuronii de stresul oxidativ și contribuie la întărirea legăturilor neuronale.
Consumul regulat de suc de aronia poate reduce riscul de afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, și poate îmbunătăți capacitatea de gândire și memoria. Astfel, sănătatea creierului este protejată, iar tu te poți bucura de o viață împlinită.
Gliom cerebral, optic sau difuz: tipuri de gliom cu care te poți confrunta
Există diverse tipuri de glioame, clasificate în funcție de criterii precum: localizare, tipul de celule din care provin, gradul de malignitate. În acest capitol, vom analiza principalele tipuri de glioame, caracteristicile lor specifice și modul în care acestea influențează simptomele.
Gliom optic sau cerebral: informații utile
Gliomul trunchiului cerebral este o tumoră care se dezvoltă în trunchiul cerebral, partea inferioară a creierului care se conectează la măduva spinării. Acesta controlează funcții vitale precum respirația, ritmul cardiac și somnul.
Există 2 forme particulare ale gliomului trunchiului cerebral:
- Gliomul difuz intrinsec al pontinei (DIPG): este cel mai frecvent tip de gliom al trunchiului cerebral la copii. Este un gliom de grad înalt (agresiv), cu un prognostic rezervat.
- Glioamele focale: sunt mai puțin frecvente și pot fi de grad mic sau înalt.
Deși gliomul trunchiului cerebral este o afecțiune gravă, există opțiuni de tratament care pot ameliora simptomele și prelungi supraviețuirea.
Gliomul de nerv optic este o tumoră care se dezvoltă în nervul optic, structura responsabilă de transmiterea informațiilor vizuale de la ochi la creier. Aproximativ 15% dintre pacienții cu neurofibromatoză tip 1 (o afecțiune genetică care provoacă creșterea tumorilor pe nervi) dezvoltă gliom de nerv optic.
Localizarea poate afecta orice parte a nervului optic, de la globul ocular până la chiasma optică (zona unde nervii optici se încrucișează).
Vestea bună este că majoritatea glioamelor de nerv optic sunt de grad scăzut (gradul 1), ceea ce înseamnă că au o creștere lentă.
Gliom de grad mic sau înalt: care este cea mai gravă formă?
Cea mai cunoscută clasificare a glioamelor este în funcție de gradul lor. Acesta indică agresivitatea tumorii și rata de creștere.
Există două categorii principale:
Gliomul de grad 2 și gliomul de grad 1 – sau glioamele de grad mic:
- au o creștere lentă;
- celulele tumorale seamănă mai mult cu celulele normale;
- sunt mai puțin invazive, adică se răspândesc mai puțin în țesutul cerebral din jur;
- au un prognostic mai bun, cu o rată de supraviețuire mai mare.
Câteva exemple sunt astrocitomul pilocitic, astrocitomul difuz și oligodendrogliomul.
Gliomul de grad 4 și gliomul de grad 3 – considerate de grad înalt:
- au o creștere rapidă;
- celulele tumorale arată anormal la microscop;
- sunt mai invazive în raport cu țesutul cerebral sănătos;
- au un prognostic mai puțin favorabil, cu o rată de supraviețuire mai mică.
Astfel de exemple sunt astrocitomul anaplazic și glioblastomul multiform.
Este important de reținut că gradul tumorii nu este singurul factor care influențează prognosticul. Localizarea tumorii, vârsta pacientului și starea generală de sănătate sunt, de asemenea, importante. Din acest motiv, pentru o abordare optimă, este necesar să discuți cu medicul tău.
Gliom difuz emisferic de grad 4: ce reprezintă?
Gliomul difuz emisferic de grad 4, cunoscut și sub numele de glioblastom multiform (GBM), este cea mai agresivă și frecventă formă de tumoră cerebrală primară la adulți.
- Se dezvoltă și se răspândește rapid în țesutul cerebral înconjurător.
- Celulele tumorale se extind difuz în țesutul sănătos, făcând dificilă delimitarea clară a tumorii.
- Prezintă zone de necroză (moarte celulară) și o rețea densă de vase de sânge anormale.
- Acest gliom al emisferei creierului apare cel mai adesea în lobii frontali și temporali.
În cazul fiecărui tip de gliom, simptomele variază în funcție de localizarea tumorii. Însă, cele mai frecvente includ durerile de cap persistente, convulsiile, deficitele neurologice focale, schimbările de personalitate și comportament, grețurile și vărsăturile.
Gliom malign sau benign: diagnosticare și tratament
În general, tumorile benigne cresc lent și nu se răspândesc în alte părți ale corpului. Însă, cele maligne cresc rapid și pot invada țesuturile din jur sau pot metastaza (se răspândesc) în alte organe.
Glioamele de grad mic (gradul 1 și 2) sunt considerate în general „benigne”, deoarece cresc lent și au un prognostic mai bun. Totuși, chiar și aceste tumori pot crește și provoca simptome severe, iar în unele cazuri se pot transforma în tumori de grad înalt.
Glioamele de grad înalt (gradul 3 și 4) sunt considerate „maligne” deoarece cresc rapid, se răspândesc în țesutul cerebral din jur și au un prognostic mai rezervat. O formă de gliom malign este, spre exemplu, glioblastomul multiform.
Cum se diagnostichează gliomul?
Diagnosticarea gliomului implică o serie de investigații imagistice și neurologice.
- Examenul neurologic este prima dintre ele. Medicul neurolog va evalua funcțiile cognitive, reflexele, coordonarea și echilibrul.
- RMN-ul (Rezonanța Magnetică Nucleară) este cea mai importantă investigație imagistică pentru diagnosticarea gliomului. Această tehnică permite vizualizarea detaliată a structurilor cerebrale și identificarea tumorilor.
- CT-ul (Tomografie Computerizată) poate fi utilizat pentru a obține imagini ale creierului și a identifica tumorile.
- Biopsia: prelevarea unei mostre de țesut tumoral pentru examinare microscopică. Această procedură permite stabilirea diagnosticului de certitudine și clasificarea tumorii.
Tratamentul gliomului
Tratamentul gliomului depinde de tipul, localizarea și gradul de malignitate al tumorii, precum și de starea generală de sănătate a pacientului.
Opțiunile disponibile includ:
- intervenția chirurgicală, cu scopul de a îndepărta cât mai mult posibil din tumoră;
- radioterapia – radiațiile ionizante fiind utilizate pentru a distruge celulele tumorale;
- chimioterapia: în care se utilizează medicamente pentru a distruge celulele tumorale;
- terapia țintită: utilizează medicamente care blochează anumite molecule implicate în creșterea tumorii.
Pe lângă tratamentul specific, gestionarea gliomului implică o serie de măsuri pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Acestea pot varia, incluzând medicamente pentru controlul durerii, terapia ocupațională, consilierea psihologică, grupurile de suport.
Așadar, gliomul reprezintă o afecțiune complexă, care necesită o înțelegere aprofundată și o abordare personalizată pentru fiecare pacient. Chiar dacă reprezintă o provocare medicală semnificativă, cercetările continuă să aducă noi speranțe în ceea ce privește diagnosticarea, tratamentul și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu gliom. Este important să fii informat și să colaborezi îndeaproape cu medicul specialist. Doar așa vei beneficia de tot suportul necesar pentru a naviga prin această experiență dificilă, astfel încât calitatea vieții tale să fie cât mai puțin afectată.
Referințe:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/glioma/symptoms-causes/syc-20350251
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21969-glioma
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gliomas
https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/brain-tumours/types/glioma-adults
