Frisoane: de ce apar și ce mesaj vor să ne transmită?
Ai experimentat vreodată o senzație neplăcută de tremur incontrolabil, însoțită de o răceală persistentă, chiar și atunci când temperatura ambientală este confortabilă? Această manifestare fiziologică este cunoscută sub denumirea de frisoane. Ele reprezintă un semnal complex al corpului. Prin acestea, organismul încearcă să îți comunice existența unor dezechilibre interne sau reacții la stimuli externi. În acest articol, vom explora cauzele frisoanelor, precum și modalitățile prin care le putem gestiona eficient.
Frisoane: cauze, durată și cum se manifestă frisoanele
Deși adesea asociate cu o simplă senzație de frig, frisoanele pot ascunde o varietate de cauze. Printre acestea se numără infecțiile și inflamațiile, dar și dezechilibrele hormonale sau reacțiile la anumite medicamente. Înțelegerea mecanismelor complexe care stau la baza frisoanelor ne permite să descifrăm mesajele subtile transmise de corpul nostru și să acționăm în consecință. Uneori, adoptarea unor măsuri simple de îngrijire este suficientă, însă există și situații în care este necesar un consult medical specializat.
Ce sunt frisoanele?
Frisoanele sunt o reacție a corpului la diverse schimbări. Poate fi vorba despre o infecție, o schimbare bruscă de temperatură sau chiar o emoție puternică. Practic, corpul încearcă să-și regleze temperatura, iar tremuratul pe care îl simți este modul acestuia de a genera căldură.
Creierul nostru găzduiește un centru de control termic sofisticat, numit hipotalamus. Acesta funcționează ca un termostat intern, monitorizând constant temperatura corpului și comparând-o cu valoarea de referință, care este în jur de 37°C. Atunci când hipotalamusul detectează o scădere a temperaturii corporale sub această valoare, declanșează o serie de mecanisme pentru a restabili echilibrul termic.
Hipotalamusul comunică cu restul corpului prin intermediul sistemului nervos autonom, o rețea complexă de nervi care controlează funcțiile involuntare ale organismului, precum ritmul cardiac, respirația și digestia. În cazul frisoanelor, sistemul nervos autonom transmite semnale către mușchii scheletici, declanșând contracții rapide și repetitive.
Cât durează frisoanele?
Durata frisoanelor poate varia semnificativ, în funcție de cauza lor și de răspunsul individual al organismului.
- Frisoanele asociate cu febra durează, de regulă, atât timp cât persistă și aceasta din urmă, putând apărea și dispărea în valuri pe parcursul mai multor ore sau chiar zile.
- Frisoanele cauzate de expunerea la frig dispar, de obicei, odată ce corpul se încălzește și atinge o temperatură confortabilă.
- Frisoanele legate de afecțiuni medicale au o durată puternic variabilă, în funcție de gravitatea afecțiunii și de eficacitatea tratamentului. Unele pot dura doar câteva minute, în timp ce altele pot persista ore sau chiar zile.
- Frisoanele declanșate de stres sau anxietate, similar celor cauzate de expunerea la frig, tind să fie de scurtă durată. În cele mai multe dintre cazuri ele dispar odată ce factorul declanșator dispare sau se atenuează.
În general, dacă frisoanele persistă, se amplifică sau sunt însoțite și de alte simptome, este recomandat să te adresezi unui medic în cel mai scurt timp posibil.
Frisoane și dureri musculare sau alte simptome
Există multiple posibile explicații pentru apariția frisoanelor. Astfel, pentru a le înțelege cauza sau semnificația, este necesar să fii atent și la celelalte simptome, pe care le poți experimenta simultan:
- Febra. Adesea, frisoanele sunt un semn că organismul tău luptă cu o infecție și încearcă să-și ridice temperatura pentru a elimina invadatorii.
- Durerile musculare. Când ai febră, pot apărea și dureri musculare, din cauza efortului depus pentru a genera căldură.
- Transpirația. Când temperatura corpului începe să crească, frisoanele se vor atenua, iar apoi vor dispărea. În aceste momente, poți începe să transpiri, întrucât corpul are acum nevoia de a reveni la o temperatură normală.
- Oboseala. Lupta cu o infecție sau orice altă cauză a frisoanelor este solicitantă pentru organism. De aceea apare oboseala și se recomandă repausul la pat: pentru a-i da corpului prilejul să se refacă.
Sucul de Acai 100% Natural și Ecologic este un produs bogat în vitamine și minerale, ceea ce îl face aliatul perfect pentru sistemul tău imunitar. Fructul de acai conține vitaminele A, C, E și B, calciu, fier și zinc și este un aliat de nădejde în prevenirea gripei, răcelii și a frisoanelor asociate. În plus, este o sursă excelentă de antioxidanți, contribuind astfel nu doar la întărirea sistemului imunitar, ci și la menținerea sănătății generale. Sucul de acai are de 33 de ori mai mulți antioxidanți decât portocalele și te poate energiza în perioadele în care organismul este obosit din cauza luptei împotriva infecțiilor cu care se confruntă.
Se administrează ușor și are un gust specific, de mure și ciocolată neîndulcită. Te poți bucura de acesta în timp ce îi oferi corpului un boost de nutrienți necesari.
Frisoane fără febră vs. frisoane și febră
De ce apar frisoanele este o întrebare firească, mai ales pentru că de foarte multe ori știm că nu suntem răciți, iar temperatura ambientală este confortabilă. Mai mult decât atât, uneori acestea apar ca unic simptom, ceea ce le face și mai dificil de înțeles.
În cele mai multe cazuri, febra și frisoanele apar simultan și le experimentăm în caz de gripă, răceală sau alte infecții. Însă ele pot apărea și independent, motiv pentru care este important să înțelegem care sunt posibilele cauze. Doar așa vom putea lua măsurile adecvate.
Frisoane cu febră la adulți – de ce apar?
Frisoanele la adulți vin adesea la pachet cu febra, mai ales în cazul infecțiilor. Febra, așa cum spuneam, este un semn că sistemul tău imunitar lucrează din greu, iar frisoanele te ajută să atingi acea temperatură mai ridicată de care corpul are nevoie.
Astfel, cauzele frisoanelor cu febră pot fi diverse, de la infecții virale sau bacteriene, până la afecțiuni mai grave, precum pneumonia sau meningita:
- Gripa este o infecție virală ce vine în aproape toate cazurile însoțită de febră ridicată și frisoane intense.
- Infecțiile tractului urinar pot provoca de asemenea frisoane, cu febră și durere la urinare.
- Pneumonia este o infecție pulmonară ce poate fi însoțită de febră mare, frisoane, tuse și dificultăți de respirație.
- Pietrele la rinichi sunt o altă cauză a frisoanelor, celelalte simptome specifice fiind durerile într-o parte, de spate sau abdominale, nevoia urgentă de urinare și urina tulbure, în nuanțe de roz, roșu sau maro.
De regulă, în aceste cazuri, frisoanele sunt însoțite nu doar de febră, ci și de dureri de cap, oboseală, durere în gât, chiar și greață – simptome care ar trebui să te determine să cauți asistență medicală.
Cauzele frisoanelor fără febră
Frisoanele și transpirațiile fără febră au de regulă alte cauze decât infecțiile sau afecțiunile mai grave. Acestea pot fi provocate de:
- Reacții alergice: unele alergii pot provoca frisoane și transpirații, fără a avea neapărat și febră;
- Unele medicamente, care pot provoca frisoane ca efect secundar;
- Hipotermia, adică acea stare în care temperatura corpului scade sub 35˚C, frisoanele fiind modalitatea acestuia de a se încălzi;
- Expunerea la frig: chiar și fără să ajungi la hipotermie, expunerea prelungită la frig poate declanșa apariția frisoanelor;
- Hipotiroidismul: hormonii tiroidieni joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, care include și controlul temperaturii corpului. Când nivelul acestor hormoni este scăzut, metabolismul încetinește, iar corpul produce mai puțină căldură. Această scădere a producției de căldură poate duce la o sensibilitate crescută la frig și, implicit, la frisoane, chiar și în medii cu temperaturi normale;
- Hipoglicemie: glucoza este principala sursă de energie pentru creier și pentru întregul organism. Când nivelul acesteia scade, creierul percepe această situație ca pe o amenințare și declanșează o serie de mecanisme de apărare, printre care și frisoanele.
Frisoane fără febră noaptea
Te-ai trezit vreodată tremurând în mijlocul nopții, deși nu era frig în cameră? Asta se poate întâmpla din mai multe motive, cum ar fi:
- stresul și anxietatea: emoțiile puternice pot declanșa frisoane, chiar și în absența febrei;
- schimbările hormonale: la femei, fluctuațiile hormonale din timpul ciclului menstrual sau al menopauzei pot provoca frisoane nocturne;
- hipoglicemia: dacă nivelul zahărului din sânge scade prea mult, poți avea frisoane, iar acestea se manifestă mai ales noaptea.
Frisoanele reprezintă, așadar, un mecanism de adaptare esențial, care ne permite să facem față schimbărilor de temperatură și să ne protejăm de hipotermie. Deși pot fi inconfortabile, sunt un semn că organismul nostru funcționează corect și luptă să mențină echilibrul intern.
Frisoanele – importanța diagnosticării corecte
Deși pot părea un simptom banal, de cele mai multe ori semnalează o varietate de afecțiuni. De aceea, identificarea corectă a cauzei frisoanelor este esențială pentru a putea trata eficient problema și a-i preveni complicațiile.
Istoricul medical detaliat: primul pas către diagnostic
O discuție deschisă cu medicul despre istoricul tău medical este esențială. Cel mai probabil, acesta va dori să afle:
- când au început frisoanele și cât durează;
- alte simptome asociate: febră, dureri musculare, tuse, greață sau orice alt disconfort;
- ce medicamente iei;
- dacă ai avut o expunerea recentă la frig sau ai intrat în contact cu persoane bolnave;
- istoricul familial de afecțiuni medicale, deoarece unele boli pot avea o componentă genetică.
Ulterior, medicul va efectua o examinare fizică completă, care poate include verificarea temperaturii corporale, ascultarea plămânilor și inimii și palparea abdomenului. Totodată, ți-ar putea inspecta ganglionii limfatici, mărimea acestora putând indica o infecție sau o inflamație.
În funcție de simptomele și istoricul tău medical, medicul îți va putea recomanda inclusiv o serie de teste de laborator: hemoleucograma completă, culturi de sânge sau urină, teste de funcție tiroidiană. Acestea vor confirma sau vor infirma diagnosticul inițial, pentru un tratament adecvat.
De asemenea, stresul și anxietatea pot declanșa frisoane, așa că medicul poate adresa întrebări despre starea ta emoțională și despre eventualele factori de stres din viața ta. În plus, alimentația, nivelul de activitate fizică și obiceiurile de somn pot influența sănătatea generală și pot contribui la apariția frisoanelor.
Dacă frisoanele persistă sau sunt însoțite de alte simptome îngrijorătoare, nu ezita să consulți un medic. Un diagnostic corect și un tratament adecvat îți pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și pot preveni complicațiile.
Frisoane la copii: în somn, cu sau fără febră
Frisoanele la bebeluși pot fi un semn de îngrijorare, mai ales dacă sunt însoțite de febră mare sau alte simptome, precum letargia sau iritabilitatea. În majoritatea cazurilor, ele sunt doar un răspuns natural al organismului în lupta împotriva infecțiilor. Cu toate acestea, întrucât există și situații în care pot indica o problemă de sănătate mai serioasă, înțelegerea corectă a acestora este foarte importantă.
Febra cu frisoane la copii: motiv de îngrijorare?
Dacă te întrebi ce sunt frisoanele la copii este important să cunoști faptul că, la fel ca la adulți, frisoanele la micuți sunt un mecanism de apărare al organismului. Acesta încearcă să lupte cu o infecție sau să se adapteze la o schimbare de temperatură.
Când febra cu frisoane la copii este un motiv de îngrijorare?
- Bebelușii sub 3 luni, cu febră și frisoane, chiar și fără alte simptome, trebuie evaluați de urgență de către un medic, deoarece pot avea infecții grave.
- O febră foarte mare (peste 40°C) sau persistentă, care nu cedează la tratament, este de asemenea un semnal de alarmă.
- Frisoanele însoțite de letargie, iritabilitate excesivă, dificultăți de respirație, vărsături persistente, erupții cutanate sau alte simptome neobișnuite necesită o examinare medicală imediată.
- Copiii cu afecțiuni cronice sau cu un sistem imunitar slăbit pot fi mai predispuși la complicații în cazul febrei cu frisoane. În aceste cazuri, vizita la medic este esențială.
Dacă febra este mare sau provoacă disconfort, poți administra copilului antitermice, conform indicațiilor. Evită să-l înfofolești, deoarece acest lucru poate crește temperatura corpului, și oferă-i lichide din abundență, pentru a preveni deshidratarea. Dacă febra persistă mai mult de 3 zile, este foarte mare sau este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, consultă de urgență un medic.
Frisoane fără febră la copii: când și de ce apar?
Atunci când apar neînsoțită de febră, frisoanele la copii pot avea cauze precum:
- Frigul. Copiii mici își pot pierde căldura corporală mai ușor decât adulții, așa că pot avea frisoane, chiar și într-o cameră doar ușor răcoroasă.
- Stresul emoțional. Separarea de părinți, o ceartă cu un prieten sau prima zi de școală pot declanșa apariția frisoanelor.
- Hipoglicemia. Scăderea nivelului de zahăr din sânge poate provoca frisoane, mai ales la copiii care sar peste mese sau fac efort fizic intens fără să se alimenteze corespunzător.
- Reacțiile alergice. Unele alergii pot provoca frisoane, chiar și în absența febrei.
Dacă suspectezi hipoglicemia, oferă-i copilului o gustare sănătoasă, bogată în carbohidrați, cum ar fi un fruct sau un iaurt. Dacă frisoanele sunt cauzate de expunere la frig, asigură-te că este îmbrăcat corespunzător și că temperatura ambientală este confortabilă. În cazul în care frisoanele sunt legate de stres sau anxietate, vorbește cu copilul, ascultă-l și oferă-i sprijin și încurajare.
Observă dacă apar și alte simptome sau dacă frisoanele se agravează. Dacă ai orice îngrijorare legată de sănătatea copilului tău, nu ezita, cere sfatul unui specialist.
Frisoanele fără febră la copii, deși pot fi mai puțin alarmante decât cele însoțite de febră, nu trebuie ignorate. Ele pot semnala o serie de afecțiuni sau situații care necesită o intervenție medicală de specialitate.
Frisoane în sarcină: când și cum apar
Frisoanele în primul trimestru de sarcină pot fi cauzate de schimbările hormonale din organism sau de o ușoară creștere a temperaturii bazale a corpului. Totuși, acestea pot apărea și din cauza infecțiilor, așa că este important să consulți medicul dacă ai frisoane însoțite de febră sau alte simptome îngrijorătoare.
Alte cauze comune ale frisoanelor în sarcină includ:
- Anemia. Sarcina crește nevoia de fier a organismului, iar dacă această nevoie nu este satisfăcută, poate apărea anemia. Unul dintre simptomele anemiei este senzația de frig, însoțită de frisoane.
- Deshidratarea. Este important să te hidratezi corespunzător în timpul sarcinii, deoarece deshidratarea poate provoca o serie de simptome, inclusiv frisoane.
- Stresul și anxietatea. Emoțiile intense pot afecta echilibrul hormonal și pot declanșa frisoane, chiar și în absența altor cauze fizice.
Bea suficientă apă pe parcursul zilei, pentru a preveni deshidratarea. Dacă este frig afară, îmbracă-te călduros și evită să stai prea mult timp în aer liber. Nu în ultimul rând, o dietă echilibrată, bogată în fier și alte substanțe nutritive esențiale, te poate ajuta să previi anemia și să-ți întărești sistemul imunitar.
De cele mai multe ori, frisoanele în sarcină sunt un simptom benign, asociat cu schimbările fiziologice normale ale acesteia. Există însă și situații în care pot indica și prezența unor afecțiuni care necesită intervenție medicală, așa că nu ezita să te adresezi medicului tău.
În concluzie, frisoanele, deși neplăcute, de cele mai multe ori sunt un semn că organismul tău funcționează așa cum ar trebui. Totuși, dacă sunt frecvente, intense sau însoțite de alte simptome îngrijorătoare, este important să consulți un medic. Împreună cu acesta vei putea identifica mai ușor cauza reală pentru a primi tratamentul adecvat. Nu uita că o alimentație sănătoasă și echilibrată, bogată în vitamine și minerale, te poate ajuta să-ți întărești sistemul imunitar și să previi apariția frisoanelor.
Referințe:
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/why-do-i-have-chills
https://www.healthline.com/health/chills-without-fever
https://www.healthline.com/health/chills
https://www.medicalnewstoday.com/articles/chills
https://www.medicalnewstoday.com/articles/chills-with-fever
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324864
Sursă foto: shutterstock.com
