Fosforul: un mineral vital, esențial pentru un organism sănătos și plin de energie
Vitaminele și mineralele sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului nostru. Fosforul ocupă un loc de frunte în această categorie. Este un mineral esențial, prezent în fiecare celulă a corpului. Fosforul are un rol crucial în menținerea sănătății și a energiei. Descoperă care este rolul fosforului în organism. Află care sunt simptomele dereglărilor ce pot apărea. În plus, descoperă alimentele ce nu ar trebui să lipsească din dieta ta.
Fosfor seric: ce înseamnă și ce beneficii are?
Fosforul este un mineral esențial, cum sunt și fierul sau potasiul. Acesta joacă un rol crucial în numeroase procese biologice din organism. Alături de calciu, fosforul contribuie la menținerea sănătății oaselor și a dinților, unde se găsește de fapt în proporție de 85%, dar funcțiile sale se extind mult dincolo de aceasta. De ce alături de calciu? Pentru că acesta din urmă are nevoie pentru a-și îndeplini rolul în organism cu privire la sănătatea oaselor și a dinților.
Fosforul seric se referă la concentrația de fosfor prezentă în serul sangvin. Acesta se măsoară printr-un test de sânge care determină concentrația de fosfat (forma în care fosforul este prezent în organism) din serul sangvin.
În ceea ce privește concentrația acestuia, valorile normale se situează de obicei între 2,5 și 4,5 mg/dL la adulți, dar pot diferi ușor, în funcție de laborator și de metoda de măsurare utilizată.
La copii, nivelurile de fosfor seric sunt de obicei mai ridicate, datorită nevoii crescute a acestora, pentru creștere și dezvoltare:
- nou-născuți: 4,8 – 8,2 mg/dL
- sugari (6 zile – 12 luni): 4,3 – 6,9 mg/dL
- copii mici (1-3 ani): 3,8 – 6,5 mg/dL
- preșcolari (4-5 ani): 3,5 – 6,1 mg/dL
- școlari (6-12 ani): 3,3 – 5,4 mg/dL
- adolescenți (13-17 ani): 2,7 – 4,7 mg/dL.
Se poate observa, așadar, o descreștere progresivă, precum și faptul că, începând cu perioada adolescenței, nivelurile se apropie foarte mult de cele aplicabile adulților.
Fosforul: beneficii pentru organism și funcțiile caracteristice
Rolurile fosforului în susținerea funcționării organismului uman nu sunt deloc puține:
Sănătatea oaselor și a dinților
Aproximativ 85% din fosforul din corpul uman se găsește în oase și dinți, sub formă de fosfat de calciu. Acesta este esențial pentru menținerea densității și a structurii osoase. De asemenea, fosforul contribuie la procesul de mineralizare a oaselor, asigurându-le rezistența și durabilitatea.
Producerea de energie
Fosforul este un component esențial al ATP-ului (Adenozin Trifosfatul), molecula principală de stocare și transfer al energiei în celule. ATP-ul este necesar pentru toate procesele celulare care necesită energie, inclusiv contracția musculară, sinteza proteinelor și transportul activ al nutrienților. În plus, fosforul joacă un rol esențial în metabolismul carbohidraților și grăsimilor, contribuind la eliberarea energiei din acești macronutrienți.
Funcționarea celulară
Fosfolipidele formează structura de bază a membranelor celulare, iar fosforul este un component de bază al lor. Pe lângă faptul că este esențial pentru integritatea și funcționarea celulelor, fosforul are un rol important și în sinteza ADN-ului și ARN-ului – materialul genetic al celulelor. Astfel, contribuie la diviziunea celulară, creșterea, dar și repararea țesuturilor, toate cruciale pentru o funcționare optimă a corpului.
Menținerea echilibrului acido-bazic
Fosforul contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic al organismului prin intermediul sistemului de tampoane fosfat. Acestea ajută la neutralizarea excesului de acizi sau baze din sânge, menținând pH-ul în limite normale.
Fosforul joacă un rol important și în funcționarea normală a celulelor nervoase și a transmiterii impulsurilor nervoase. În plus, este implicat în metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor, contribuind la utilizarea eficientă a nutrienților pentru creștere și dezvoltare. Se poate observa, fără niciun dubiu, importanța crescută a fosforului pentru sănătatea organismului, care ar trebui să constituie un argument suficient pentru o atenție sporită la aportul zilnic al acestuia.
Sucul de Urzică 100% Natural și Ecologic este bogat în fosfor, vitamine și aminoacizi, fiind excelent pentru sănătatea întregului organism. Bea 50 de ml în fiecare zi, pentru a beneficia de zecile de proprietăți ale urzicilor și a-i oferi organismului mare parte din nutrienții necesari. De la sănătatea inimii, tractului urinar, creierului și pielii, până la atenuarea alergiilor, anemiei, prevenirea artritei și detoxifiere, acest produs are zeci de beneficii și te ajută în lupta împotriva multor afecțiuni.
Fosfor seric scăzut sau mărit: semne și diagnostic
De regulă, analizele relevă, în privința fosforului seric, valori normale, pentru că numărul fructelor și legumelor care îl conțin este unul considerabil. Se poate întâmpla, însă, și să existe dereglări.
Fosforul se poate măsura atât în urină, cât și în sânge. Dacă fosforul seric măsoară cantitatea de fosfor prezentă în sânge la un moment dat, fosforul urinar măsoară cantitatea de fosfor eliminată din organism prin urină pe parcursul a 24 de ore. Un nivel ridicat de fosfor urinar poate indica o problemă a rinichilor, care nu filtrează fosforul corect. Această analiză este utilă mai ales pentru diagnosticarea afecțiunilor renale și monitorizarea aportului de fosfor.
Fosfor crescut sau scăzut în sânge
Hiperfosfatemia (fosforul crescut în sânge) poate fi cauzată de insuficiența renală, bolile osoase, unele forme de cancer, deshidratare sau unele medicamente. Din cauza ei, te poți simți obosit, fără poftă de mâncare, te poți confrunta cu slăbiciune musculară, greață, vărsături, confuzie și mâncărimi ale pielii.
Dacă va constata că ai un fosfor seric mare, medicul îți va recomanda opțiuni de tratament adecvate, precum modificări de dietă și anumite medicamente.
La polul opus, hipofosfatemia (fosfor scăzut în sânge) poate avea drept cauze malnutriția, tulburările de absorbție intestinală, hipertiroidismul sau arsurile severe. Pot apărea simptome similare cu cele caracteristice hiperfosfatemiei, precum slăbiciunea musculară și oboseala, dar și furnicături, convulsii, amorțeală sau insuficiență cardiacă.
Este foarte important să te adresezi unui medic dacă prezinți oricare dintre aceste simptome. Medicul va efectua un examen fizic și va solicita analize de sânge, pentru a determina nivelul de fosfor din sânge. Pe baza rezultatelor testelor, îți va spune care este cauza nivelului anormal al acestuia în corpul tău și îți va recomanda un tratament adecvat.
Fosfor seric mărit. Simptomele fosforului mărit
Consumul excesiv de fosfor, de obicei prin suplimente, poate duce la hiperfosfatemie, așa cum am văzut mai sus. Principala consecință negativă a excesului de fosfor în organism este că poate duce la calcificări anormale în țesuturile moi și în artere.
Poți recunoaște un nivel ridicat de fosfor în organism prin simptome precum:
- mâncărimi severe și persistente ale pielii;
- dureri osoase și articulare;
- dificultăți respiratorii;
- spasme musculare;
- grețuri, diaree și alte probleme digestive;
- senzația de slăbiciune generală și oboseală.
Ce alimente conțin fosfor în concentrații reduse?
Deși un interes major prezintă alimentele bogate în potasiu și fosfor, este bine să știi și care sunt alimentele fără fosfor și potasiu.
Pe lângă fructe, un conținut redus de fosfor îl au și:
- legume precum țelina, castraveții, dovleceii, salata verde și roșiile;
- pastele integrale sau pâinea integrală;
- carnea slabă;
- lactatele degresate: lapte, iaurt, brânză.
Acestea conțin, însă, nutrienți importanți pentru organism și ar trebui să facă parte din alimentația noastră. Pentru reducerea aportului de fosfor și potasiu, sunt de evitat în special alimentele procesate și preambalate. În loc de a fi prăjite, legumele ar trebui să fie fierte sau gătite la aburi: cartofii și rădăcinoasele vor avea un conținut mai redus de potasiu în urma acestei preparări. Nu uita să citești și eticheta nutrițională, pentru a mânca întotdeauna conștient.
Lipsa de fosfor: simptome, cauze și factori de risc
Lipsa de fosfor în organism nu este des întâlnită, însă poate fi observată în anumite situații, cum ar fi malnutriția severă, abuzul de alcool sau anumite boli renale.
Alți factori de risc pentru o absorbție slabă a fosforului în organism pot fi anorexia, bulimia, diabetul, boala celiacă sau boala Crohn. Dacă iei antidiuretice, s-ar putea de asemenea să te confrunți cu o carență de fosfor. Pe termen scurt, nu vei sesiza însă lipsa de fosfor.
Simptomele deficitului de fosfor ce ar putea fi sesizate includ:
- slăbiciune musculară;
- dureri osoase;
- schimbări în greutate;
- indispoziție sau oboseală;
- probleme de creștere la copii;
- anxietate
- probleme de respirație.
Întrucât se găsește în cea mai mare parte a alimentelor pe care le consumăm zilnic, este puțin probabil să ai deficit de fosfor. Totuși, dacă te confrunți cu simptomele enumerate mai sus, un test de sânge te va ajuta să descoperi cauza reală a acestora, pentru a putea lua măsurile corecte.
Beneficiile și contraindicațiile suplimentării cu fosfor
Suplimentarea cu fosfor poate fi benefică pentru persoanele cu deficit de fosfor sau cu risc crescut de osteoporoză. Aceasta poate îmbunătăți performanța atletică prin creșterea producției de energie și reducerea oboselii musculare. În plus, suplimentarea cu fosfor poate fi benefică pentru persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi boala renală cronică sau sindromul Fanconi.
Totuși, ținând cont de faptul că alimentele ce conțin fosfor nu sunt puține, se poate ajunge ușor la un exces de fosfor. Acesta poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni renale, calcificări osoase și probleme cardiovasculare.
Există și contraindicații de care ar trebui să ții cont în administrarea suplimentelor cu fosfor:
- Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum sunt boala renală cronică, hiperparatiroidismul și anumite tipuri de cancer, nu ar trebui să ia suplimente de fosfor fără a consulta medicul.
- De asemenea, suplimentele de fosfor pot interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi diureticele și antiacidele, motiv pentru care administrarea lor trebuie făcută cu multă atenție.
Suplimentarea cu fosfor nu este necesară pentru majoritatea oamenilor. În consecință, ar trebui luată în considerare doar sub supravegherea medicului și doar dacă ai realmente deficit de fosfor sau suferi de anumite afecțiuni medicale.
Fosfor seric crescut la copii
Un nivel crescut de fosfor seric la copii poate provoca îngrijorare, dar este important să se ia în considerare mai mulți factori.
Cauzele comune ale fosforului seric crescut la copii pot fi:
- creșterea rapidă: copiii în faza de creștere rapidă pot prezenta un nivel ușor crescut de fosfor seric, din cauza metabolismului osos accelerat;
- variațiile sezoniere: nivelul fosforului seric poate fi mai ridicat vara și mai scăzut iarna;
- deshidratarea: pierderea de lichide poate duce la concentrarea fosforului seric;
- consumul ridicat de alimente bogate în fosfor: carne roșie, produse lactate, ouă, cereale integrale, leguminoase;
- afecțiuni precum insuficiența renală, tulburările osoase sau endocrine, dar și anumite tipuri de cancer, în cazurile cu adevărat grave.
Iată deci că un nivel crescut al fosforului seric la copii poate fi cauzat de o varietate de factori, de la cei fiziologici benigni la afecțiuni medicale mai serioase. În consecință, o evaluare medicală amănunțită este esențială pentru a determina cauza subiacentă reală și a stabili un plan de tratament adecvat.
Alimente bogate în fosfor: principalele surse de fosfor
Fosforul se găsește într-o varietate de alimente, atât de origine animală, cât și vegetală. Dieta ar trebui să fie principala sursă de fosfor pentru noi, ceea ce înseamnă că este important să integrăm cât mai multe surse de fosfor, precum:
Produsele lactate
- laptele, brânza și iaurtul sunt surse excelente de fosfor, cu un aport de aproximativ 250 mg de fosfor în lapte și iaurt și aproximativ 197 mg în brânză;
Carnea
- carnea de pui (180 mg fosfor/porție), curcan (217 mg fosfor/porție), vită, porc, fructele de mare, precum și anumite tipuri de pește (somon, ton), sunt bogate în fosfor; somonul este o sursă excelentă, o porție însemnând un aport de circa 315 mg de fosfor;
Ouăle
- un gălbenuș de ou conține o cantitate semnificativă de fosfor: aproximativ 86 mg;
Leguminoasele
- fasolea, lintea, mazărea; o porție medie de linte înseamnă circa 356 de mg de fosfor, însă absorbția este mai redusă decât în cazul cărnii, fiind de doar 50%;
Nucile și semințele
- Nucile, cajuul, alunele, migdalele și semințele de dovleac și de floarea-soarelui sunt de asemenea surse excelente de fosfor;
Usturoiul;
Cerealele integrale
- ovăzul și orezul brun, mai ales.
Având în vedere faptul că doza zilnică recomandată de fosfor în cazul adulților este de aprox. 700 mg, nu ar trebui să fie complicat să o atingi, dacă ai o alimentație echilibrată. În cazul copiilor, doza este mai ridicată, de până la 1250 mg de fosfor/zi, ceea ce subliniază importanța unei alimentații sănătoase și variate.
Sucul de Urzică 100% Natural și Ecologic este natural și vegan, obținut din plante crescute în regim ecologic, culese în perioada optimă și presate la rece. Astfel, produsul reușește să păstreze intacte proprietățile acestor plante minune, bogate în fosfor, și nu conține aditivi, conservanți, arome sau zahăr adăugat. Sucul de urzică poate fi consumat ușor, pentru ca tu să beneficiezi simplu și rapid de proprietățile antioxidante și antiinflamatoare fabuloase ale acestei plante.
Există și fructe care conțin fosfor:
Kiwi:
- aproximativ 34 mg de fosfor/ fruct;
Bananele:
- aproximativ 22 mg de fosfor/ banană medie; în plus, acestea sunt bogate și în potasiu, vitamina C și vitamina B6, fiind o alegere nutritivă pentru o gustare sănătoasă;
Citricele (portocale, lămâi, grapefruit):
- aproximativ 20 mg de fosfor/ portocală medie; acestea sunt și o sursă grozavă de vitamina C și antioxidanți, susținând sistemul imunitar și sănătatea pielii;
Fructele de pădure (zmeură, mure, afine) și căpșunele:
- între 10 și 20 de mg/ cană; fructele de pădure sunt bogate și în antioxidanți, fibre și vitamine, contribuind la sănătatea cardiovasculară și la digestie;
Strugurii:
- aproximativ 20 mg de fosfor/ cană; aceștia conțin și resveratrol, un antioxidant esențial în prevenirea inflamațiilor;
Merele și perele:
- între 10 și 12 mg de fosfor/fruct; în plus, ele ajută și la menținerea sănătății digestive, hidratare și reducerea riscului de boli cronice.
Chiar dacă fructele nu sunt cele mai bogate surse de fosfor, ele aduc beneficii importante datorită conținutului lor de vitamine, minerale și antioxidanți. În plus, sunt o parte importantă a unei diete echilibrate. Consumul unei varietăți de fructe poate contribui la aportul general de fosfor, dar și la furnizarea altor nutrienți esențiali pentru sănătatea organismului.
Având în vedere această varietate de alimente îl conțin, este ușor de observat că indiferent de dietă (carnivoră, vegană, lacto-vegetariană etc.), îți vei putea lua fosforul din alimente pe gustul tău. Integrează-le în meniul zilnic și menține-ți corpul sănătos și energic. Ia suplimente doar în caz de reală necesitate.
În concluzie, fosforul este un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului nostru, fiind implicat într-o multitudine de funcții și procese. Consumul adecvat de fosfor, în principal printr-o dietă echilibrată, este crucial pentru menținerea sănătății generale. Asigură-ți aportul optim de fosfor în fiecare zi și susține-ți organismul, pentru a putea face față oricăror provocări și pentru o stare de sănătate optimă.
Referințe medicale:
https://www.webmd.com/diet/foods-high-in-phosphorus
https://www.webmd.com/vitamins-and-supplements/what-is-phosphorus
https://www.medicalnewstoday.com/articles/325623
Sursă foto: Shutterstock
