Ficat gras – cum afectează această problemă de sănătate buna funcționare a organismului și cum o poți ține sub control

Ficatul gras este o tulburare de natură medicală care a câștigat din ce în ce mai multă atenție în ultimele decenii, pe măsură ce stilul de viață modern și dieta au evoluat, fiind tot mai întâlnită la oamenii din întreaga lume. Pentru a ști ce trebuie să faci, continuă să citești și vei descoperi definiția conceptului de „ficat gras”, principalele tipuri cunoscute ale acestei afecțiuni, dar și factorii de risc, simptomele, diagnosticul și opțiunile de tratament disponibile pentru pacienții suferinzi. 

Ce înseamnă ficat gras?

Dacă te întrebi ce este ficatul gras, ei bine, aceasta este o afecțiune cunoscută și sub denumirea de steatoză hepatică și reprezintă acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. În mod normal, ficatul conține cantități mici de grăsime, dar când această cantitate depășește 5-10% din greutatea totală a organului, se pune diagnosticul de ficat gras. Acest exces de grăsime afectează funcția normală a organului și poate duce la complicații grave. 

Principalele tipuri de ficat gras cunoscute 

Poză de Brgfx pe Freepik.com

Există două tipuri principale de ficat gras:

1. Ficatul gras non-alcoolic. Este cea mai frecvent întâlnită formă de ficat gras și este asociată în principal cu factori de risc precum obezitatea, rezistența la insulină și diabetul de tip 2. Mai mult decât atât, alimentația care duce la acest tip de ficat gras este una săracă în nutrienți esențiali și foarte bogată în grăsimi, zaharuri și alte elemente care determină acumularea de lipide în organism.
2. Ficatul gras alcoolic. Apare ca urmare a consumului excesiv de alcool și este asociat cu degenerarea treptată a țesutului hepatic. Consumul cronic de alcool poate duce la ficat gras, hepatită alcoolică și, în cele din urmă, ciroză hepatică.

Care sunt factorii de risc și cauzele pentru ficat gras? 

Ficatul gras poate să apară la ambele sexe, precum și la oameni de toate vârstele, însă anumiți factori cresc riscul dezvoltării acestei afecțiuni. Printre cauzele și factorii de risc se numără:

1. Obezitatea: Excesul de greutate și acumularea de grăsime corporală se află în strânsă legătură cu apariția steatozei hepatice. În multe cazuri, analizele pentru ficat gras, așa cum sunt enzimele hepatice TGP (ALT-alaninaminotransferaza), TGO (ALP-aspartataminotransferaza),  GGT (gama-glutamiltranspeptidaza) și ALP (fosfataza alcalina), pot atinge valori crescute, sugerând apariția acestei afecțiuni.
2. Rezistența la insulină: Persoanele cu o formă de diabet ori cu rezistență la insulină sunt mai predispuse să dezvolte steatoză hepatică. În acest sens, se recomandă o dietă pentru ficat gras care să țină sub control nivelul glicemiei și, implicit, să asigure refacerea țesutului hepatic.
3. Consumul excesiv de alcool: Consumul de alcool în cantități mari și pe termen lung poate duce la afectarea gravă a țesutului hepatic, ajungându-se la ciroză și, ulterior, la complicații precum insuficiența hepatică și renală ori chiar la cancer de ficat.
4. Sedentarismul: Lipsa activității fizice, asociată cu un regim alimentar dezechilibrat favorizează apariția ficatului gras.
5. Factori genetici: Există unele dovezi conform cărora predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea ficatului gras.

Care sunt simptomele de ficat gras care te pot duce cu gândul la o astfel de afecțiune? 

Poză de Pch.vector pe Freepik.com

În stadiile incipiente, ficatul gras se poate manifesta asimptomatic, ceea ce înseamnă că pacienții nu prezintă simptome evidente. Cu toate acestea, pe măsură ce afecțiunea progresează, pot apărea următoarele semne și simptome:

1. Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului. Pacienții pot experimenta senzații de presiune sau durere în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste.
2. Balonare și senzație de plenitudine (de plin). Unele persoane pot simți o senzație de plenitudine sau balonare în zona abdomenului, ceea ce poate fi inconfortabil.
3. Oboseală persistentă. Ficatul gras poate duce la oboseală cronică și senzație de slăbiciune generală.
4. Pierderea în greutate neintenționată. Unii pacienți pot observa o scădere în greutate în ciuda obiceiurilor alimentare normale.
5. Icter (colorarea pielii și a ochilor în galben). Icterul este o boală a pielii și a albului ochilor cauzată de acumularea de bilirubină în organism. Poate apărea în cazul unor forme severe de ficat gras sau al unor complicații asociate.
6. Senzație de greață sau vărsături. Unele persoane pot resimți greață sau pot prezenta episoade de vărsături, în special în cazurile severe de ficat gras.
7. Prurit (mâncărime a pielii). Mâncărimea pielii poate să apară ca urmare a acumulării de substanțe toxice în sânge din cauza afectării funcției hepatice.
8. Sângerări ușoare sau echimoze (vânătăi). Ficatul gras poate afecta sinteza de proteine necesare pentru coagularea sângelui, lucru care poate determina sângerări ușoare sau chiar apariția unor ușoare vânătăi.
9. Scăderea apetitului. Persoanele cu ficat gras pot experimenta o scădere a apetitului sau pot avea dificultăți în digerarea grăsimilor.
10. Amețeli și dificultăți de concentrare. În cazurile severe, ficatul gras poate afecta funcția cognitivă, ducând la amețeli, confuzie sau dificultăți de concentrare.

Ficatul gras poate evolua și poate duce la complicații grave în cazurile în care nu este gestionat corespunzător sau tratat în timp util. Cele mai comune complicații asociate cu ficatul gras includ:

• Ciroza hepatică. Este o complicație gravă a ficatului gras, în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit treptat cu țesut fibros (cicatricial). Ciroza hepatică poate afecta funcția normală a ficatului și poate duce la insuficiență hepatică.
• Insuficiența hepatică. Apare atunci când ficatul nu mai poate îndeplini funcțiile sale esențiale, cum ar fi detoxifierea sângelui, producerea de proteine și metabolismul substanțelor nutritive. Aceasta este o complicație gravă și potențial letală.
• Hipertensiune portală. Atunci când ficatul dezvoltă ciroză, poate să apară și hipertensiunea portală – o creștere a presiunii în sistemul portal care aduce sângele către ficat. Aceasta poate duce la sângerări varicoase și la acumularea de lichid în abdomen (sub formă de ascită).
• Cancerul de ficat. Persoanele cu ficat gras, în special cele diagnosticate cu ciroză, prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer hepatic, inclusiv carcinom hepatocelular (CHC). CHC este una dintre cele mai grave forme de cancer și poate fi dificil de tratat în stadiile avansate.
• Sindromul metabolic. Ficatul gras este adesea asociat cu sindromul metabolic, o combinație de factori de risc care includ obezitatea, hipertensiunea arterială, rezistența la insulină și niveluri crescute de trigliceride în sânge. Acest sindrom crește riscul de boli de inimă, diabet de tip 2 și accident vascular cerebral.
• Boala cardiovasculară. Persoanele cu ficat gras au un risc crescut de dezvoltare a bolilor de inimă și a aterosclerozei, din cauza asocierii cu sindromul metabolic și inflamația cronică.
• Litiaza biliară. Unele studii au sugerat o asociere între ficatul gras și formarea pietrelor la nivelul vezicii biliare, ceea ce poate duce la colici biliare sau la alte complicații biliare.

Este important să înțelegi că nu toate persoanele cu ficat gras dezvoltă complicații severe, iar riscul acestora poate varia în funcție de factorii de risc și de severitatea afecțiunii. Totuși, diagnosticarea timpurie și gestionarea adecvată a ficatului gras, prin intermediul schimbărilor stilului de viață și a tratamentului medical, pot ajuta la prevenirea sau la ameliorarea acestor complicații grave. Persoanele cu ficat gras ar trebui să consulte un medic și să urmeze recomandările acestuia pentru a reduce riscul de complicații și pentru a se asigura de sănătatea ficatului pe termen lung.

Cum scapi de ficatul gras și ce recomandări medicale poți lua în considerare? Remedii la îndemâna oricui 

Poză de Drazen Zigic pe Freepik.com

Prevenirea și gestionarea ficatului gras implică modificări ale stilului de viață și ale dietei. Printre sfaturile oferite de către specialiști se numără și:

• Pierderea în greutate. Dacă te confrunți cu un exces de kilograme, pierderea în greutate prin dietă echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce nivelul de grăsime acumulat în ficat.
• Activitatea fizică. Exercițiile fizice regulate ajută la metabolismul grăsimilor și la menținerea sănătății hepatice. Creează-ți un program cu exerciții fizice pe care îl poți menține pe termen lung.
• Controlul diabetului. Dacă ai fost diagnosticat cu diabet, menține glicemia sub control și urmează sfaturile medicului pentru a preveni agravarea ficatului gras.
• Consultarea medicului. Dacă prezinți simptome sau știi că ai factori de risc pentru ficatul gras, trebuie să consulți un medic pentru evaluare și diagnostic timpuriu.
• Tratează bolile asociate. Dacă ai boli sau afecțiuni medicale asociate cu ficatul gras, cum ar fi sindromul metabolic sau hipertensiunea, trebuie neapărat să le tratezi.
• Evită medicamentele hepatotoxice. Nu este recomandat consumul necontrolat de medicamente sau de substanțe care pot afecta buna funcționare a ficatului.

Care sunt variantele de regim pentru ficat gras recomandate și ce alimente să introduci în dieta zilnică? 

În cazul în care nu știi ce se poate mânca atunci când ai ficat gras, există câteva principii de care să ții cont. Dieta joacă un rol esențial în controlul și chiar prevenirea ficatului gras. În majoritatea cazurilor, regimul pentru ficat gras cuprinde următoarele principii de alimentație:

1. Consumul de grăsimi sănătoase. Grăsimile saturate trebuie înlocuite cu cele sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline, nucile și semințele, pentru a reduce acumularea de grăsime în ficat. Mai mult decât atât, capsulele ECO de curcuma pot ajuta organismul să metabolizeze eficient substanțele nutritive, sporind și capacitatea ficatului de a se reface.
2. Limitarea consumului de zaharuri și carbohidrați simpli. Consumul de zaharuri rafinate trebuie redus, inclusiv zahărul adăugat și siropurile de porumb bogate în fructoză. Este indicat consumul de carbohidrați complecși, precum cei din cereale integrale, pentru a menține nivelurile glicemiei sub control.
3. Consumul moderat de alcool sau chiar abstinența. Alcoolul poate fi limitat din punct de vedere cantitativ ori chiar evitat complet, în funcție de severitatea bolii.
4. Aportul adecvat de proteine. Consumul de proteine sănătoase, cum ar fi cele din carne slabă, pește, ouă și leguminoase, contribuie la menținerea sănătății hepatice.
5. Consumul de antioxidanți. Alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele și legumele colorate, ajută la protejarea ficatului împotriva stresului oxidativ.
6. Hidratarea adecvată. Consumul de apă în cantități suficiente ajută la eliminarea toxinelor din organism și la menținerea funcționării normale a ficatului.

Curcuma ECO Forte 120 Capsule

(62)

89 lei80,10 lei

Cumpără acum!

Ficatul gras este o afecțiune care poate fi prevenită și gestionată prin modificări ale stilului de viață și ale dietei. O dietă echilibrată și gestionarea factorilor de risc pot preveni acumularea de grăsime în ficat și menține sănătatea hepatică.

Ce suplimente sunt recomandate pentru regenerarea ficatului gras 

Poză de Freepik pe Freepik.com

În crearea unui regim adecvat ficatului gras, este important să combini exercițiile fizice cu o dietă echilibrată, dar și cu suplimente. În cazul în care suferi de această afecțiune și te întrebi ce este bun pentru ficatul gras, ai posibilitatea de a opta pentru următoarele suplimente:

1. Acid Alfa-Lipoic (ALA). Este un antioxidant puternic care poate ajuta la protejarea ficatului împotriva stresului oxidativ. Studiile au sugerat că suplimentele care conțin acest antioxidant, cum sunt și capsulele naturale pentru ficat sănătos de pe site, au capacitatea de a reduce inflamația și de a îmbunătăți metabolismul insulinei.
2. Silimarină. Este un compus extras din semințele de armurariu și are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Acesta este frecvent folosit pentru a sprijini sănătatea ficatului și poate ajuta la protejarea hepatocitelor (celulele hepatice) împotriva leziunilor.
3. Omega-3. Acizii grași omega-3, prezenți în uleiul de pește, ulei de in și ulei de semințe de chia, pot avea un efect antiinflamator și pot ajuta la reducerea grăsimii specifice pentru ficat gras. Aceste suplimente pot ajuta la menținerea sănătății hepatice și la reducerea riscului de complicații.
4. Vitamina E. Este un antioxidant care poate ajuta la protejarea ficatului împotriva stresului oxidativ. Ai posibilitatea de a-l găsi în cantități optime în sucul ecologic de aronia la 3 L, alături de mulți alți nutrienți importanți. Cu toate acestea, dozele mari de vitamina E pot avea efecte adverse, așa că este recomandat să discuți cu un medic sau specialist despre acest subiect.
5. Vitamina D. Deficitul de vitamina D a fost asociat cu un risc crescut de ficat gras. Suplimentarea dietei cu vitamina D poate ajuta la menținerea sănătății hepatice și poate reduce riscul de acumulare de grăsime în ficat.
6. Coenzima Q10 (CoQ10). Este un antioxidant care poate ajuta la protejarea ficatului împotriva stresului oxidativ și poate sprijini funcționarea sa normală.
7. Probiotice. Aceste suplimente pot ajuta la menținerea sănătății tractului digestiv și pot susține buna funcționare a florei intestinale, ceea ce poate avea un impact asupra ficatului gras.
8. Polifenoli. Polifenolii din ceaiul verde, ceaiul de anghinare și alte surse naturale pot avea efecte antioxidante și antiinflamatorii, ceea ce poate fi benefic pentru ficat.

Premium Hepato – Care Formula: 60 de capsule pentru un ficat sănătos

(36)

99 lei 89 lei80,10 lei

Cumpără acum!

Suplimentele alimentare, cum sunt capsulele ECO de curcuma și cele menționate anterior, pot juca un rol important în tratarea și prevenirea ficatului gras, dar acestea trebuie utilizate cu precauție și sub supravegherea unui profesionist medical. Modificările stilului de viață și ale dietei rămân fundamentale în menținerea sănătății hepatice. Înainte de a începe orice regim cu suplimente sau modificare drastică în alimentație, consultă un medic sau specialist pentru o gestionare sigură și eficientă a ficatului gras.

Referințe:

1. Jonsson JR, Powell EE, Clouston AD. Steatosis: co-factor in other liver diseases. Hepatology. 2005 Jul;42(1):5-13. doi: 10.1002/hep.20750. PMID: 15962320.
2. Ozdeniz I, Idilman IS, Karcaaltincaba M. Hepatic Steatosis. 2016 Dec;37(6):501-510. doi: 10.1053/j.sult.2016.08.003. Epub 2016 Aug 12. PMID: 27986169.
3. Nassir, F., et. al. (2015). Pathogenesis and Prevention of Hepatic Steatosis. Gastroenterology & hepatology, 11(3), 167–175.
4. Askari G, Hatamipour M, Rahmani S, Asgary S, Keshvari M, Feizi A, Sahebkar A. Treatment of Non-alcoholic Fatty Liver Disease with Curcumin. Phytother Res. 2016 Sep;30(9):1540-8. doi: 10.1002/ptr.5659. Epub 2016 Jun 8. PMID: 27270872.
5. Marchesini G, Colecchia A, Festi D, Roda E, Sacco T, Bondi M. Hepatic steatosis in obese patients: clinical aspects and prognostic significance. Obes Rev. 2004 Feb;5(1):27-42. doi: 10.1111/j.1467-789x.2004.00126.x. PMID: 14969505.