Epistaxisul sau sângerarea nazală – cauze, simptome și măsuri de prevenție
Sângerările nazale recurente, cunoscute ca epistaxis, sunt o problemă destul de comună, mai ales în rândul copiilor. La adulți, în schimb, aceasta poate apărea ca urmare a unor factori precum hipertensiunea arterială, traumele faciale sau infecțiile respiratorii. Studiile arată că epistaxisul poate avea o incidență mai mare în rândul copiilor mici, deoarece micuții tind să-și frece nasul mai des decât adulții.
În acest articol, vom explora cauzele comune ale sângerărilor nazale, simptomele asociate și opțiunile de tratament disponibile. În plus, vom discuta despre măsurile de prevenție care pot ajuta la reducerea frecvenței episoadelor de epistaxis și la menținerea sănătății nazale.
Epistaxisul la copii și adulți – informații despre cauze, simptome și diagnostic
În majoritatea cazurilor, sângerările nazale sunt inofensive și ușor de gestionat. La copii, epistaxisul apare adesea din cauza unui comportament activ, dar și din cauza fragilității mucoasei nazale. În schimb, adulții pot fi afectați de factori precum boli cardiovasculare, traume sau utilizarea anumitor medicamente.
În continuare, vom vorbi pe larg despre epistaxis – ce înseamnă, cauzele comune ale la ambele grupe de vârstă, simptomele asociate, precum și opțiunile de diagnostic și tratament.
Ce este epistaxis – definiție și clasificare
Epistaxisul este, potrivit definiției medicale, termenul folosit pentru a descrie sângerarea din cavitatea nazală. Aceasta apare atunci când vasele de sânge din mucoasa nazală se rup, provocând scurgerea sângelui din nas. Mecanismele prin care afectează organismul sunt legate de fragilitatea și expunerea vaselor de sânge din nas, care pot fi lezate din diverse motive.
Mucoasa nazală este foarte bine vascularizată, iar în anumite condiții, aceste vase se pot rupe din cauza unei traume fizice, a uscăciunii sau a unor factori externi. Epistaxisul poate fi localizat la nivelul fosei nazale anterioare sau posterioare. Severitatea sângerării depinde de zona afectată și de amploarea leziunii vasculare.
Epistaxisul este clasificat astfel:
- Epistaxisul anterior este localizat în partea anterioară a nasului, unde vasele mici de sânge sunt foarte superficiale și ușor de lezat. Acest tip de epistaxis apare de obicei din cauza uscării mucoasei nazale, a infecțiilor sau a unor traumatisme ușoare, precum frecarea excesivă a nasului.
- Epistaxisul posterior este mai rar, dar mult mai grav. Este localizat în partea posterioară a cavității nazale, unde vasele de sânge sunt mai mari și mai adânci.
- Epistaxisul traumatic apare ca urmare a unui traumatism direct la nivelul nasului, precum o lovitură sau un accident. În acest caz, sângerarea poate fi mai intensă și mai rapidă, iar tratamentul constă în oprirea hemoragiei prin compresie;
- Epistaxisul spontan se referă la apariția sângerărilor nazale fără o cauză evidentă. Sângerările pot apărea în mod neașteptat, fără un factor declanșator extern, și pot fi recurente. Acest tip de epistaxis poate avea nevoie de o evaluare medicală detaliată, pentru identificarea cauzei subiacente.
Așadar, epistaxisul este o afecțiune comună, dar variabilă, care poate avea multiple cauze și grade de severitate. De la sângerările ușoare, până la cazurile mai grave, fiecare tip de epistaxis necesită o abordare specifică pentru tratament și prevenție.
Epistaxis – cauze și manifestări la adulți
Sângerările nazale pot avea diverse cauze și sunt mai frecvente la copii sub vârsta de 16 ani. În general, acestea sunt provocate de traumatisme minore și se opresc de obicei în câteva minute, mai ales dacă se apasă imediat pe podul nasului.
Totuși, epistaxisul poate fi cauzat și de deficiențele de vitamine, ceea ce poate face ca oprirea sângelui să fie mai dificilă. De pildă, Vitamina C joacă un rol esențial în producerea colagenului, proteina principală din țesuturile de legătură. Lipsa acestei vitamine slăbește vasele de sânge, ceea ce poate duce la ruperea și sângerarea ușoară a capilarelor fragile din nas. Această boală este cunoscută sub denumirea de scorbut.
Deficiențele severe de vitamina C sunt extrem de rare în țările vestice, dar pot apărea la persoanele care nu consumă suficiente fructe și legume proaspete. Aceste deficiențe pot duce la sângerări spontane ale nasului și gingiilor, precum și la vânătăi ale pielii și mușchilor. Deși scorbutul este o afecțiune rară, sângerările nazale provocate de deficiențe de vitamina C trebuie tratate cu atenție, pentru a preveni complicațiile.
Suplimentul nostru Premium Aronia Vitamina C 1000mg Forte 500ml se remarcă prin concentrația sa impresionantă de ingrediente cu beneficii dovedite științific pentru sănătate. Formula sa avansată conține 000 mg de Vitamina C în cea mai pură formă, precum și suc concentrat de aronia și mere. Totodată, include și un amestec concentrat de piureuri de fructe precum ananas guava, kiwi, lime și papaya. Aceste ingrediente furnizează sute de substanțe active care sprijină imunitatea, energia și sănătatea vaselor de sânge.
Consumă 15ml zilnic și bucură-te de beneficiile acestei formule unice!
Alte cauze comune ale epistaxisului: factori de risc și condiții asociate
Iată ce alte cauze pot duce la epistaxis, în special în cazul adulților:
Expunerea la aer uscat
- în special în sezonul rece sau în medii climatizate, poate usca mucoasa nazală, făcând-o mai susceptibilă la fisuri și sângerări. Mucoasa nazală are rolul de a proteja vasele de sânge delicate de la nivelul nasului. Însă, atunci când aceasta se usucă, capilarele din nas devin mai fragile și se pot rupe ușor, provocând sângerări. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale epistaxisului, în special în rândul copiilor și al celor care petrec mult timp în medii uscate sau climatizate;
Traumele nazale
- loviturile la nivelul nasului, fie prin accident, fie prin frecarea sau zgârierea nasului, pot duce la ruperea vaselor de sânge din mucoasa nazală. Nasul este o zonă vulnerabilă, iar atunci când capilarele mici și fragile din interiorul nasului sunt lezate, apare sângerarea. Chiar și o traumă minoră poate declanșa o hemoragie nazală;
Infecțiile nazale și sinuzitele
- pot provoca inflamarea mucoasei nazale și a sinusurilor, ceea ce poate duce la fragilizarea vaselor de sânge. Când aceste vase se rup, pot apărea sângerări nazale. La fel, folosirea excesivă a decongestionantelor pentru nas poate usca și mai mult mucoasa, agravând problema;
Alergiile sezoniere
- în timpul unui episod alergic, sistemul imunitar răspunde la alergenii din aer, precum polenul sau praful, și eliberează substanțe chimice care cauzează iritarea mucoasei. Aceste reacții pot slăbi integritatea capilarelor nazale, crescând riscul de sângerare. De asemenea, persoanele alergice pot avea tendința de a-și freca nasul mai des, ceea ce poate contribui la epistaxis;
Medicamentele care subțiază sângele
- pot împiedica coagularea normală a sângelui. Ele acționează prin inhibarea capacității sângelui de a se coagula eficient. În aceste cazuri, chiar și traumele minore la nivelul nasului pot duce la sângerări abundente;
Tulburările de coagulare a sângelui
- persoanele care suferă de afecțiuni precum hemofilia sau boala von Willebrand, au un risc mai mare de epistaxis. Astfel de tulburări interferează cu capacitatea organismului de a opri sângerarea, deoarece factorii de coagulare esențiali sunt deficienți sau absenți.
Hipertensiunea arterială
- poate contribui la apariția epistaxisului, deoarece presiunea crescută a sângelui pune o presiune suplimentară asupra vaselor de sânge din nas. În special, capilarele fragile din mucoasa nazală pot ceda mai ușor în condițiile unei tensiuni arteriale mari, provocând sângerări nazale.
Simptomele epistaxisului la adulți
Epistaxisul la adulți poate fi ușor recunoscut prin apariția unei sângerări din nas. Aceasta poate fi ușoară sau abundentă, în funcție de cauza și severitatea leziunii. Printre simptomele comune se numără nasul înfundat, senzația de presiune sau durere în zona nasului, și, bineînțeles, scurgerea de sânge din nări.
În unele cazuri, sângerarea poate apărea brusc și poate dura câteva minute. Însă, în situații mai grave, poate fi persistentă și necesită intervenție medicală. Dacă sângerările sunt frecvente, durează mai mult de 20 de minute sau sunt însoțite de semne precum oboseală extremă, este important să se consulte un medic.
Cum oprim sângerările nazale?
Sângerările nazale sunt destul de comune și, de obicei, nu reprezintă un pericol major. Iată câțiva pași simpli care te pot ajuta să oprești o sângerare nazală rapid, acasă:
- Așează-te într-o poziție verticală, fără a-ți înclina capul înapoi, pentru a preveni înghițirea sângelui. Poziționarea corectă ajută sângele să nu se adune în gât și poate reduce presiunea asupra vaselor de sânge nazale;
- Folosește degetele mari și arătătoare pentru a apăsa ușor pe partea moale a nasului, sub podul nasului. Menține presiunea constantă timp de 5-10 minute. Aceasta ajută la închiderea vaselor de sânge sparte și reduce fluxul sanguin.
- Aplică o compresă rece sau un pachet de gheață pe partea din spate a gâtului sau pe gât. Acest lucru ajută la constrângerea vaselor de sânge și la oprirea sângerării.
- După oprirea sângerării, evită să îți sufli nasul sau să te apleci timp de câteva ore. Acest lucru previne reluarea sângerării.
- Dacă sângerările sunt frecvente din cauza uscăciunii, poți folosi un spray cu apă salină. Acesta ajută la menținerea mucoasei nazale umede.
Epistaxis la copii – cum pot fi prevenite recurențele?
Sângerările nazale sau epistaxisul sunt o problemă destul de frecventă în rândul copiilor, iar în majoritatea cazurilor, acestea sunt inofensive și ușor de tratat. Totuși, atunci când epistaxisul devine recurent, poate deveni o sursă de îngrijorare pentru părinți. Din fericire, există mai multe măsuri preventive care pot reduce semnificativ riscul de recurență a sângerărilor nazale la copii. Iată care sunt acestea:
Menținerea umidității aerului
- unul dintre cei mai comuni factori care contribuie la apariția epistaxisului la copii este aerul uscat, care poate deshidrata mucoasa nazală, făcând-o mai susceptibilă la fisuri și sângerări. În special în timpul sezonului rece, când încălzirea centrală poate usca aerul din casă, este esențial să menținem un nivel optim de umiditate. Utilizarea unui umidificator în camera copilului poate preveni uscarea mucoasei nazale și poate reduce semnificativ riscul de sângerări. De asemenea, aplicarea unui gel nazal sau a unei creme hidratante specifice pentru nas poate ajuta la menținerea umidității în interiorul narinelor;
Monitorizarea eventualelor traumatisme nazale
- copiii sunt adesea activi și pot suferi traumatisme nazale din diverse cauze, precum loviturile accidentale, frecarea nasului sau introducerea de obiecte în nas. Aceste acțiuni pot provoca leziuni ale vaselor de sânge din mucoasa nazală și pot duce la epistaxis. Părinții ar trebui să încurajeze copii să evite frecarea nasului sau să-și sufle nasul prea puternic;
Tratarea alergiilor
- rinita alergică, de exemplu, este o afecțiune frecvent întâlnită la copii, care poate duce la sângerări nazale din cauza iritației mucoasei nazale. Tratamentul alergiilor cu medicamente antihistaminice sau spray-uri nazale poate ajuta la reducerea inflamației și a riscului de sângerare. În plus, eliminarea alergenilor din mediul copilului, precum polenul, praful sau părul de animale, poate preveni apariția episoadelor de epistaxis;
Suplimente de vitamine și alimentație echilibrată
- părinții ar trebui să încurajeze copii să consume fructe și legume proaspete. Vitamina C, de exemplu, este esențială pentru producerea colagenului, proteina care conferă rezistență vaselor de sânge. O deficiență de vitamina C poate duce la fragilizarea capilarelor nazale și la apariția sângerărilor. De asemenea, o dietă bogată în vitaminele A și K, care sunt implicate în sănătatea pielii și coagularea sângelui, poate contribui la prevenirea epistaxisului;
Consultarea medicului
- în cazul în care un copil prezintă epistaxis recurent sau sever, un medic specialist poate identifica posibilele cauze subiacente. În unele cazuri, sângerările nazale pot fi un simptom al unei afecțiuni mai grave, precum tulburări de coagulare a sângelui sau probleme structurale ale nasului.
Epistaxisul în sarcină – un motiv de îngrijorare?
Potrivit statisticilor, aproximativ 20% dintre femeile însărcinate pot suferi de epistaxis. Creșterea nivelurilor de estrogen și progesteron, specifice sarcinii, au un impact direct asupra vaselor de sânge din mucoasa nazală. De asemenea, volumul crescut de sânge din perioada sarcinii pune o presiune suplimentară asupra vaselor de sânge, favorizând ruperea acestora. Astfel, epistaxisul este o consecință naturală a schimbărilor fiziologice din sarcină, mai ales în al doilea și al treilea trimestru.
Cu toate acestea, chiar dacă epistaxisul nu reprezintă o problemă gravă în sarcină, recurențele frecvente sau sângerările abundente trebuie monitorizate cu atenție. În anumite situații, aceste episoade pot semnala tulburări mai grave, precum hipertensiunea arterială sau afecțiuni ale coagulării sângelui. Totodată, epistaxisul însoțit de dureri de cap severe, edem la nivelul picioarelor sau modificări ale tensiunii arteriale necesită o evaluare medicală.
Epistaxis – cum se realizează diagnosticul?
Diagnosticul epistaxisului începe, de obicei, cu o anamneză detaliată, în care medicul colectează informații despre frecvența și severitatea sângerărilor nazale. De altfel, se analizează și istoricul medical al pacientului pentru a identifica posibile cauze sistemice, precum tulburările de coagulare sau deficiențele de vitamine. În plus, sunt investigate și posibilele simptomele aferente, precum amețelile sau sângerările din alte zone ale corpului.
Examinarea fizică include o rinoscopie anterioară, în care medicul inspectează cavitatea nazală pentru a identifica sursa sângerării și posibile leziuni sau iritații locale. În cazurile mai complexe, poate fi necesară o endoscopie nazală pentru a examina în detaliu structura internă a nasului. Testele de laborator, precum hemograma completă și coagulograma, pot fi recomandate pentru a evalua funcția de coagulare și a detecta eventuale anomalii.
Dacă sângerările sunt recurente și fără o cauză aparentă, investigațiile suplimentare, precum CT sau RMN, pot ajuta la identificarea unor posibile tumori sau afecțiuni structurale.
Epistaxisul nazal și antioxidanții – ce rol au acești compuși pentru sănătatea mucoasei nazale?
Antioxidanții sunt compuși chimici care protejează organismul împotriva efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt molecule instabile care pot deteriora celulele și țesuturile. De exemplu, aceștia contribuie în mod special la stresul oxidativ, care poate slăbi integritatea vaselor de sânge și poate afecta mucoasa nazală. Atunci când vasele de sânge devin fragile, acestea pot rupe mai ușor, ceea ce duce la epistaxis. Antioxidanții protejează vasele de sânge și susțin sănătatea mucoasei nazale.
Printre cele mai importante surse de antioxidanți, care pot preveni epistaxisul, se numără vitamina C. Cunoscută pentru rolul său esențial în sinteza colagenului, aceasta este esențială pentru menținerea elasticității vaselor de sânge. Un nivel optim de vitamina C ajută la întărirea capilarelor și la prevenirea ruperii acestora, reducând astfel riscul de sângerări nazale. În plus, aceasta are efecte antiinflamatorii, protejând mucoasa nazală de iritații.
Din păcate, organismul nostru nu poate produce vitamina C, motiv pentru care trebuie să o obținem din alimentație sau suplimente. Premium Aronia Vitamina C 1000mg Forte 500ml oferă o formulă avansată și unică, ce conține 000 mg de acid L-ascorbic, care se absoarbe rapid și eficient în organism. În plus, aceasta este combinată cu suc de aronia, suc de mere și un amestec din concentrate și piureuri de 12 fructe, oferindu-ți multiple beneficii pentru sănătate.
Produsul vine într-o sticlă de 500ml cu aromă de fructe, iar doza zilnică de 15ml asigură consumul timp de 33 de zile. Comandă acum acest supliment alimentar și beneficiază de vitamina C în cea mai pură și eficientă formă!
Vitamina K – esențială pentru coagularea sângelui
Totodată, vitamina K este esențială pentru coagularea sângelui, iar o deficiență poate crește riscul sângerărilor, inclusiv sângerările nazale. Aceasta contribuie la producția de proteine necesare pentru coagulat, iar fără suficiente cantități, sângele nu se coagulează eficient. Suplimentele de vitamina K și o dietă bogată în legume cu frunze verzi pot ajuta la prevenirea acestor probleme.
Așadar, epistaxisul este o afecțiune comună și, de obicei, inofensivă. Cu toate acestea, înțelegerea cauzelor și prevenirea acestora poate face diferența între un simplu episod și o problemă recurentă. În majoritatea cazurilor, un stil de viață echilibrat și măsuri simple de îngrijire pot reduce riscul de sângerări nazale. Indiferent că e vorba de alimentație, hidratare sau protecție împotriva factorilor externi, micile schimbări pot avea un impact mare asupra sănătății tale. Dacă te confrunți cu episoade frecvente de epistaxis, un consult medical este esențial. Acesta te poate ghida către un diagnostic corect și poate oferi sfaturi utile pentru gestionarea acestei condiții.
Referințe:
- https://www.yalemedicine.org/conditions/epistaxis
- https://www.webmd.com/vitamins-and-supplements/ss/slideshow-vitamin-c-deficiency
- https://www.healthline.com/health/vitamin-k-deficiency-bleeding
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19382502/
- https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-nosebleeds/basics/art-20056683
Sursă foto: Shutterstock.com
