Epilepsie – definiție, cauze, tipuri, simptome și remedii naturale de gestionare
Cu siguranță ai auzit până acum lucruri despre epilepsie. Aceasta este o tulburare neurologică cronică caracterizată prin activitate neuronală anormală în creier, care provoacă convulsii recurente sau episodice, cunoscute sub numele de crize epileptice. Totuși, este important să înțelegem că epilepsia poate fi gestionată eficient în mulți cazuri, permițând persoanelor afectate să ducă vieți productive și să se bucure de activitățile zilnice.
Criza de epilepsie – informații utile
Impactul epilepsiei asupra calității vieții poate fi semnificativ, atât din cauza episoadelor acute de convulsii, cât și din cauza stigmatizării sociale și a limitărilor potențiale în activitățile zilnice și ocuparea locurilor de muncă.
Epilepsia – ce este?
Epilepsia este o afecțiune cronică de tip neurologic. Este caracterizată prin activitate neuronală anormală în creier, care poate provoca episoade repetate de convulsii, pierdere temporară a conștienței și alte modificări comportamentale sau cognitive. Este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice, afectând aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Epilepsia la adulți – tipuri
Există numeroase tipuri de epilepsie, fiecare având caracteristici distinctive în ceea ce privește vârsta de debut, cauzele și tipul de crize pe care le produce.
Epilepsie generalizată: acestea sunt tipurile în care activitatea anormală a creierului implică întregul creier într-un mod generalizat. Aceasta poate include:
- Epilepsie tonico-clonică generalizată: caracterizată prin crize care implică pierderea conștienței, contracții musculare puternice (tonice) și spasme ritmice (clonice).
- Epilepsie absentă: crize scurte, de obicei, cu pierderea bruscă și temporară a conștienței, însoțite de absența mișcărilor și absența reacțiilor la stimuli externi.
- Epilepsie mioclonică: crize caracterizate prin contracții musculare bruște și involuntare, care pot afecta întregul corp sau doar anumite părți ale acestuia.
Epilepsie focală (sau parțială): acestea sunt formele în care activitatea anormală a creierului începe într-o anumită zonă, numită focar epileptic. Ele pot fi clasificate în:
- Criză epileptică focală cu debut simplu: crize care nu afectează conștiența și pot implica simptome precum senzația de déjà vu, gusturi sau mirosuri anormale, senzații anormale la nivelul pielii etc.
- Epilepsie focală cu debut complex: crize care afectează conștiența și pot determina simptome precum comportament automat sau confuzie.
Epilepsie criptogenă și simptomatică: aceste categorii sunt folosite pentru a descrie epilepsiile pentru care cauza nu este cunoscută (criptogenă) sau pentru care există o cauză subiacentă identificabilă, cum ar fi leziunile cerebrale, anomaliile congenitale sau afecțiunile neurologice subiacente.
Anumite persoane care se confruntă cu crizele de epilepsie pot observa semne de avertizare înainte ca acestea să înceapă. Ele pot să apară sub diverse forme, cum ar fi o senzație în stomac, emoții precum teama sau deja-vu. De asemenea, poate fi o senzație gustativă sau olfactivă. Unele persoane pot simți amețeală și pierdere a echilibrului, iar altele pot experimenta halucinații, percepând lucruri care nu există în realitate.
Epilepsia se vindecă sau poate fi ameliorată?
Multe persoane își doresc să știe dacă se poate scăpa de epilepsie. Ei bine, nu există studii care să ateste faptul că epilepsia se poate trata într-o proporție de 100%. Cu toate acestea, este o condiție cu care oamenii pot trăi atunci când este gestionată eficient cu tratament adecvat. Tratamentul poate include medicamente antiepileptice, intervenții chirurgicale, o dietă specială sau terapie comportamentală, în funcție de tipul și gravitatea afecțiunii.
Pentru unii pacienți, afecțiunea poate fi controlată astfel încât crizele să devină rare sau să dispară complet pe o perioadă lungă de timp. Totuși, chiar și atunci când este bine controlată, este posibil ca unele persoane să aibă în continuare crize ocazionale. Există și cazuri rare în care epilepsia dispare de la sine, în special în cazul copiilor, însă acest lucru nu este comun și nu poate fi garantat.
Pentru cei care trăiesc cu tulburarea, gestionarea eficientă este crucială pentru a menține o calitate bună a vieții. În afară de tratamentul medicamentos și îngrijirea medicală adecvată, există și alte strategii pe care pacienții le pot adopta pentru a gestiona simptomele și a promova starea de bine. Îngrijirea pacienților cu epilepsie trebuie să se concentreze pe evitarea factorilor declanșatori, gestionarea stresului și anxietății și integrarea unor ingrediente naturale benefice în dieta zilnică sau sub formă de suplimente.
Evitarea factorilor declanșatori
Evitarea factorilor declanșatori este un pas important în gestionarea epilepsiei. Pacienții ar trebui să identifice și să evite factorii care pot declanșa crizele epileptice, cum ar fi lipsa de somn, stresul excesiv, anumite substanțe și stimulente sau anumite activități fizice intense. Prin reducerea expunerii la acești factori, pacienții pot reduce riscul de apariție a crizelor epileptice.
Gestionarea stresului și anxietății este, de asemenea, esențială în gestionarea afecțiunii. Stresul și anxietatea pot agrava simptomele și pot crește riscul de apariție a crizelor epileptice. Epilepsia poate fi asociată cu un nivel crescut de stres oxidativ în creier, ceea ce poate agrava activitatea neuronală anormală și poate contribui la apariția crizelor epileptice. Aronia și cătina sunt bogate în antioxidanți, cum ar fi vitamina C, flavonoidele și antocianinele, care pot ajuta la diminuarea stresului oxidativ și la protejarea celulelor creierului.
Integrarea unor ingrediente naturale benefice în dieta zilnică sau sub formă de suplimente poate sprijini sănătatea mentală și bunăstarea generală a pacienților cu această tulburare. De exemplu, consumul de Suc de Aronia și Cătină la 3L ECO poate fi benefic datorită proprietăților antioxidante și antiinflamatorii ale plantelor. Aceste ingrediente naturale pot ajuta la reducerea nivelului de stres și anxietate și pot promova o stare de bine generală. Ele pot fi integrate în dieta zilnică sub formă de smoothie-uri, sucuri sau ceaiuri, sau pot fi consumate sub formă de suplimente, sub îndrumarea unui specialist.
Inflamația cronică poate fi un factor care contribuie la dezvoltarea și progresia epilepsiei. Consumul regulat de aronia și cătina poate ajuta la reducerea inflamației în organism, datorită conținutului lor de compuși antiinflamatori. Sucul poate avea un efect benefic asupra activității neuronale și poate contribui la reducerea frecvenței sau gravității crizelor epileptice.
Epilepsie – simptome și cauze
Epilepsia este o tulburare neurologică complexă caracterizată de o varietate de simptome, incluzând convulsii, pierderea conștienței, comportamentul automatizat și alte manifestări neurologice. Aceste simptome, care pot varia în severitate și durată, pot avea un impact semnificativ asupra vieții pacienților.
Simptome de epilepsie
În primul rând, convulsiile sunt printre cele mai cunoscute simptome ale epilepsiei. Acestea pot varia în tip și intensitate, incluzând convulsii tonico-clonice generalizate, caracterizate prin contracții musculare puternice și spasme ritmice, sau convulsii mai specifice, cum ar fi miocloniile. Afecțiunea numită epilepsie vine cu crize sau convulsii, în timpul cărora pacienții pot prezenta pierderea temporară a conștienței.
Pierderea conștienței este un alt simptom comun, care poate avea un impact profund asupra vieții pacienților. Aceasta poate fi precedată de senzația de déjà vu sau senzații de teamă și anxietate. În timpul pierderii conștienței, pacienții pot părea absenți sau deconectați de mediul lor și pot prezenta activități automate sau repetiții de mișcări fără conștiință.
Epilepsia are și simptome precum comportamentul automatizat, o altă componentă importantă a bolii, în special în cazul crizelor focale cu debut complex. Acesta poate include activități repetitive și neintenționate, cum ar fi mersul în cerc, manipularea obiectelor sau vorbirea incoerentă, care pot apărea în timpul sau după o criză și pot persista pe o perioadă scurtă de timp.
Pe lângă aceste semne, criza de epilepsie are și alte simptome și manifestări neurologice. Printre acestea se numără durerile de cap, tulburările de somn sau modificări ale dispoziției. Acestea pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Ele necesită abordări specifice în cadrul planului de tratament.
Crizele epileptice la adulți – cauze
Una dintre principalele cauze ale epilepsiei este reprezentată de anomalii genetice. Factorii genetici pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea afecțiunii. Unele forme pot fi transmise ereditar de la părinți la copii.
În plus, leziunile cerebrale sunt o altă cauză comună a tulburării. Acestea pot include leziuni traumatice, precum loviturile la cap sau accidentele vasculare cerebral. Ele pot afecta structura și funcționarea normală a creierului și pot duce la activitate neuronală anormală și convulsii.
Afecțiunile medicale preexistente pot, de asemenea, să fie implicate în apariția acestei tulburări. Printre acestea se numără afecțiunile neurologice, precum malformațiile cerebrale sau tumorile cerebrale, afecțiunile metabolice sau infecțiile cronice care afectează creierul.
Așadar, acum ai informații valoroase despre epilepsia la adulți. Totuși, cum îi afectează pe copii acest diagnostic?
Epilepsie la copii vs la adulți – care sunt diferențele?
Această tulburare neurologică poate afecta atât copiii, cât și adulții. Există diferențe semnificative între cele două grupuri de vârstă în ceea ce privește manifestările și gestionarea acestei afecțiuni complexe.
Un aspect distinctiv între epilepsia la copii și epilepsia la adulți este reprezentat de cauzele subiacente. La copii, cauzele pot include anomalii congenitale, traume la naștere, tulburări genetice și dezvoltarea anormală a creierului. La adulți, cauzele pot fi asociate cu leziuni cerebrale traumatice, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale și boli degenerative.
În ceea ce privește tipurile de convulsii, unele pot fi mai prevalente într-un anumit grup de vârstă. De exemplu, epilepsia de tip absent este mai comună la copii. Convulsiile tonico-clonice generalizate sunt mai frecvente la adulți. Cu toate acestea, există și suprapuneri între tipurile de convulsii la cele două grupuri de vârstă.
Un alt aspect de luat în considerare este dezvoltarea celor mici. Simptomele epilepsiei la copii pot afecta dezvoltarea cognitivă și socială într-un mod diferit față de adulți, datorită stadiului de dezvoltare al creierului. Gestionarea tulburării la copii implică adesea abordarea efectelor asupra dezvoltării, cum ar fi dificultățile de învățare sau tulburările de comportament.
Tratamentul și gestionarea afecțiunii sunt, de asemenea, diferite în funcție de vârsta pacientului. Despre epilepsia la copii trebuie să știm faptul că tratamentul necesită o atenție specială pentru a minimiza efectele adverse asupra dezvoltării și a integrării sociale. La adulți, accentul poate fi mai mult pe controlul simptomelor și asigurarea calității vieții.
Concluzii
Așadar, acum știi totul despre epilepsie și ai informații care te pot ajuta să înțelegi mult mai bine această afecțiune. Este important să înțelegem că aceasta este o condiție medicală complexă și variată, care poate afecta oamenii în moduri diferite. Cu o înțelegere mai profundă a simptomelor, tratamentelor și impactului asupra vieții de zi cu zi, putem să fim mai empatici și să oferim sprijin adecvat celor care trăiesc cu această tulburare.
Referințe:
Epilepsy – https://www.nhs.uk/conditions/epilepsy/
Epilepsy and Seizures – https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/epilepsy-and-seizures
