Endometrita: simptome, cauze și situații particulare. Cum te poți proteja de ea și cum se tratează?
Sănătatea feminină depinde de un echilibru extrem de delicat, atât fizic, cât și mintal, ce necesită toată atenția și grija noastră. Endometrita este o inflamație a mucoasei uterine ce poate apărea pe fondul unor infecții variate și este în mod cert o provocare neplăcută. Totuși, având la dispoziție informațiile potrivite, putem ști să o recunoaștem și, mai ales, putem învăța să o prevenim și să o tratăm eficient.
Endometrita – ce este și cum se manifestă?
Endometrul este un strat esențial al uterului care joacă un rol crucial în ciclul menstrual și în susținerea unei sarcini. Este un țesut dinamic, care se modifică permanent, sub influența hormonilor.
Endometrul este format, la rândul său, din două straturi:
- Stratul funcțional – cel superficial, care suferă modificări ciclice în timpul menstruației. Sub influența hormonilor, acesta se îngroașă și se pregătește pentru a primi un posibil embrion. Dacă sarcina nu are loc, acest strat se desprinde și este eliminat în timpul menstruației.
- Stratul bazal – stratul profund, care rămâne relativ neschimbat pe parcursul ciclului menstrual. Acesta servește ca bază pentru regenerarea stratului funcțional după menstruație, asigurând astfel pregătirea uterului pentru un nou ciclu.
Toată această dinamică este nu doar remarcabilă, ci și esențială pentru fertilitate și menținerea sănătății feminine.
Ce este endometrita și care sunt cauzele acesteia?
Endometrita este o afecțiune inflamatorie a endometrului – mucoasa care căptușește interiorul uterului. Această inflamație este cauzată, în majoritatea cazurilor, de o infecție bacteriană. Bacteriile pot pătrunde în uter în timpul nașterii, avortului, chiuretajului, inserției unui sterilet sau al altor proceduri medicale care implică instrumentarea uterului.
Pot exista însă și alte posibile cauze:
- Infecții cu transmitere sexuală. Chlamydia și gonoreea pot provoca endometrită, mai ales dacă infecția se extinde de la colul uterin sau vagin către uter.
- Tuberculoza. Deși mai rar, tuberculoza poate afecta și endometrul, cauzând inflamație cronică.
- Prezența unui corp străin în uter, cum ar fi resturile de țesut fetal după un avort incomplet sau fragmente de sterilet, poate declanșa o reacție inflamatorie și endometrită.
- Radioterapia. În cazuri rare, radioterapia pelviană poate duce la inflamație cronică a endometrului.
Există, totodată, mai mulți factori de risc ce pot genera o predispoziție la endometrită și pe care ar fi bine să îi ai în vedere:
- nașterea recentă sau avortul, când uterul este mai vulnerabil la infecții;
- orice procedură medicală efectuată asupra uterului crește riscul de endometrită;
- infecțiile cu transmitere sexuală care se extind către uter;
- un sistem imunitar slăbit, mai susceptibil la infecții;
- igiena precară.
Endometrita poate avea consecințe grave dacă nu este tratată prompt, inclusiv infertilitate, durere pelviană cronică și chiar septicemie (infecție generalizată). Dacă ai simptome sugestive pentru endometrită, cum ar fi sângerări anormale, dureri pelviene sau febră, cel mai bine ar fi să te adresezi de îndată unui medic, pentru evaluare și tratament.
Endometrita: simptome caracteristice
Endometrita se poate manifesta printr-o varietate de simptome, care pot varia în intensitate de la o persoană la alta. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:
- Disconfort general sau durere în timpul actului sexual;
- Sângerări vaginale anormale:
- între menstruații (metroragie);
- abundente sau prelungite (menoragie);
- spotting (sângerări ușoare, neregulate, în afara perioadei menstruale).
- Durere pelviană:
- surdă sau ascuțită;
- localizată în abdomenul inferior sau în zona lombară;
- agravată de mișcare sau actul sexual.
- Febră ușoară până la moderată;
- Scurgeri vaginale anormale:
- purulente (cu puroi);
- urât mirositoare;
- de culoare neobișnuită (galben-verzui, maronii).
- Senzație de greutate sau presiune în pelvis;
- Oboseală;
- Frisoane;
- Greață sau vărsături (în cazuri severe).
În cazul endometritei postpartum, simptomele pot apărea la câteva zile după naștere și pot include, pe lângă cele menționate mai sus, și febră ridicată, uter sensibil la palpare, lăcrimare excesivă sau modificări ale dispoziției.
Este important de reținut că simptomele pot varia de la ușoare la severe, în funcție de gravitatea inflamației și de cauza acesteia, precum și de organismul femeii afectate.
Sucul Pur de Merișor susține sănătatea tractului urinar, grație proantocianidinelor, vitaminelor și mineralelor din aceste fructe minune. Infecțiile vaginale pot fi prevenite sau tratate prin consumul Sucului de Merișoare, întrucât este bogat în tanini (substanțe antibacteriene) și polifenoli și împiedică bacteriile să adere la pereții vezicii urinare. Sucul de Merișor poate regla chiar și durata ciclului menstrual, ajutându-te să ai menstruații normale și regulate, fără sângerări abundente, slăbiciune sau senzația de balonare.
În plus, merișoarele susțin sănătatea sistemului imunitar, reduc inflamația din corp și îmbunătățesc sănătatea orală. Obținut prin presare la rece, cu un gust inconfundabil, Sucul Pur de Merișoare este un produs ecologic, fără aditivi, zahăr adăugat, lactoză sau gluten. Consumă zilnic 100 ml de suc și profită din plin de toate beneficiile acestuia: nu doar pentru tractul urinar, ci pentru întregul organism.
Endometrita cronică se vindecă? Care este diferența față de cea acută?
Endometrita cronică reprezintă o inflamație persistentă a endometrului. Această inflamație de lungă durată poate fi cauzată de o infecție persistentă, de prezența unui corp străin în uter sau de alte afecțiuni inflamatorii subiacente.
Ce este endometrita cronică?
Spre deosebire de endometrita acută, care are un debut brusc și simptome intense, endometrita cronică se caracterizează printr-o inflamație de intensitate mai mică, dar persistentă, care poate dura luni sau chiar ani.
Simptomele endometritei cronice pot fi mai subtile sau chiar absente în unele cazuri.
Cele mai frecvente dintre acestea includ:
- sângerări neregulate;
- dureri pelviene ușoare;
- scurgeri vaginale anormale.
Endometrita cronică poate afecta negativ fertilitatea, prin alterarea structurii și funcției endometrului, ceea ce poate îngreuna implantarea embrionului sau poate crește riscul de avort spontan.
Deoarece simptomele pot fi neclare sau absente, diagnosticul endometritei cronice este o provocare. De cele mai multe ori, este necesară o biopsie endometrială pentru a confirma diagnosticul.
Endometrita cronică se vindecă?
Tratamentul endometritei cronice este, de regulă, mai complex decât cel al endometritei acute și poate include:
- antibiotice, pentru a trata infecțiile persistente;
- histeroscopie, pentru a îndepărta eventualele corpuri străine sau aderențe intrauterine;
- terapie hormonală, pentru a regla ciclul menstrual și a îmbunătăți calitatea endometrului;
- probiotice: pentru a restabili echilibrul florei bacteriene vaginale și a reduce riscul de recurență a infecției.
Cu cât endometrita cronică este diagnosticată și tratată mai devreme, cu atât șansele de vindecare completă sunt mai mari. Este esențial să urmezi cu strictețe indicațiile medicului și să finalizezi întregul tratament prescris, chiar dacă simptomele se ameliorează înainte de termen. După tratament, vor fi necesare controale periodice la medicul ginecolog, pentru a evalua eficacitatea terapiei și a preveni recidivele, așa că nu le evita.
Endometrita la menopauză: cum se manifestă și ce opțiuni de tratament există?
După menopauză, nivelul de estrogen scade, ceea ce duce la subțierea mucoasei uterine și la o scădere a protecției naturale împotriva infecțiilor. Această subțiere, numită și atrofie endometrială, poate facilita pătrunderea bacteriilor și declanșarea inflamației, cunoscută sub numele de endometrită.
Infecțiile bacteriene pot pătrunde în uter prin diferite căi, cum ar fi procedurile medicale (histeroscopie, biopsie endometrială, inserție de sterilet), relații sexuale neprotejate sau o igienă intimă precară. În cazuri rare, endometrita cronică poate fi asociată cu cancerul endometrial.
Dacă observi sângerări vaginale anormale (chiar și unele ușoare, de tip spotting), secreții vaginale anormale, durere pelviană sau abdominală, febră sau disconfort în timpul actului sexual, este important să consulți un medic.
Tratamentul endometritei la menopauză presupune, de cele mai multe ori, administrarea de antibiotice, pentru a trata infecția bacteriană. În unele cazuri, poate fi necesară o histeroscopie, pentru îndepărtarea unui corp străin sau pentru tratarea aderenței intrauterine. În cazul atrofiei endometriale severe, medicul poate recomanda terapia cu estrogen, pentru a îngroșa endometrul și a reduce riscul de infecții recurente.
Pentru a preveni endometrita la menopauză, este important să menții o igienă intimă corectă, să eviți utilizarea de produse iritante sau parfumate și să mergi la controale ginecologice regulate, chiar și după menopauză. De asemenea , în cazul atrofiei endometriale severe, terapia cu estrogen poate ajuta la prevenirea endometritei.
Nu uita: dacă ai orice simptome îngrijorătoare, în special sângerări vaginale după menopauză, consultă un medic cât mai curând posibil. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a-ți menține sănătatea.
Endometrita cronică și sarcina: particularități și riscuri
Endometrita cronică poate afecta semnificativ șansele de a rămâne însărcinată sau de a duce o sarcină până la termen. Această inflamație de lungă durată poate crea un mediu ostil în uter, îngreunând implantarea embrionului și creșterea acestuia:
- Endometrul inflamat are o structură și o funcționalitate alterate, care pot împiedica embrionul să se atașeze corect de peretele uterin.
- Apoi, chiar dacă implantarea are loc, inflamația cronică poate afecta dezvoltarea placentei și a fătului, crescând riscul de avort spontan sau de naștere prematură.
- Endometrita cronică poate crește, suplimentar, și riscul de complicații precum preeclampsia, restricția de creștere intrauterină sau infecțiile intrauterine.
Identificarea și tratarea endometritei cronice înainte de a încerca să rămâi însărcinată este, așadar, crucială. Tratamentul poate include antibiotice, histeroscopie sau terapie hormonală, în funcție de cauza inflamației.
Dacă rămâi însărcinată în contextul unei endometrite cronice, este important să fii monitorizată atent de către medicul tău, pentru a identifica și a trata prompt orice fel de complicație ce ar putea apărea.
Efectele endometritei asupra sănătății reproductive
Endometrita, mai ales în forma sa cronică, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății reproductive a femeii, însă nu înseamnă neapărat infertilitate. Deși poate reduce șansele de a rămâne însărcinată, multe femei cu endometrită cronică reușesc să aibă o sarcină sănătoasă după tratament.
În schimb, inflamația cronică poate duce la modificări structurale ale endometrului, îngreunând implantarea embrionului. În cazurile severe, endometrita poate provoca formarea de aderențe (țesut cicatricial) în interiorul uterului, care fie blochează trompele uterine, fie afectează cavitatea uterină, împiedicând implantarea sau dezvoltarea normală a sarcinii.
Totodată, endometrita crește riscul de avort spontan, mai ales în primul trimestru de sarcină. Inflamația poate declanșa contracții uterine premature, ducând la naștere prematură. În plus, fătul poate avea o creștere mai lentă decât normal din cauza inflamației și a afectării placentei.
Discută cu medicul tău despre orice îngrijorare legată de fertilitate și endometrita cronică. Acesta îți va putea oferi sfaturi adaptate nevoilor tale individuale și te va ghida în luarea celor mai bune decizii pentru sănătatea ta.
Importanța diagnosticării corecte a endometritei
Diagnosticul corect și precoce al endometritei este esențial pentru a iniția tratamentul adecvat și a preveni complicațiile pe termen lung.
Astfel, principalele metode de diagnosticare sunt:
- Examenul clinic, prin care medicul evaluează istoricul medical și efectuează un examen ginecologic, cu scopul de a identifica semne de inflamație sau infecție.
- Testele de laborator, care pot include:
- analize de sânge;
- culturi bacteriene, din secrețiile vaginale sau din biopsia endometrială;
- teste pentru boli cu transmitere sexuală.
- Imagistică. Ecografia transvaginală poate evidenția modificări ale grosimii endometrului sau prezența unor colecții de lichid în uter. De asemenea, histeroscopia permite vizualizarea directă a interiorului uterului și prelevarea de probe de țesut pentru biopsie.
Diagnosticul diferențial este important și pentru a exclude alte afecțiuni ginecologice, ce pot avea simptome similare cu endometrita, dar care necesită o altă abordare, cum ar fi boala inflamatorie pelviană, endometrioza, fibroamele uterine, polipii endometriali sau cancerul endometrial.
În concluzie, endometrita este o afecțiune ce poate avea efecte semnificative asupra sănătății și fertilității unei femei. Cu toate acestea, prin conștientizarea simptomelor, înțelegerea cauzelor și căutarea unui tratament prompt, vei putea gestiona cu succes această afecțiune și îți vei proteja organismul și bunăstarea.
Nu ezita să discuți cu medicul tău ori de câte ori simți nevoia.
Amintește-ți că grija și atenția pe care ți le acorzi ție însăți sunt primii și cei mai importanți factori în ceea ce privește sănătatea ta, așa că nu te neglija!
Referințe:
https://www.webmd.com/baby/what-is-postpartum-endometritis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/321298
https://www.healthline.com/health/endometritis
