Edemul osos – cauze, simptome, tratament

Edemul osos sau edemul măduvei osoase este o afecțiune care apare atunci când lichidul se acumulează în țesutul intern al osului. În general, acest tip de edem reprezintă un răspuns natural al organismului la traumatisme, inflamații, suprasolicitare sau alte probleme de sănătate care afectează integritatea osoasă.

De cele mai multe ori, edemul osos este identificat în zonele cu solicitare mecanică crescută, cum ar fi genunchiul, șoldul sau coloana vertebrală. Poate apărea brusc, în urma unui accident, sau se poate instala treptat, mai ales în cazul afecțiunilor cronice.

În acest articol vei afla ce este edemul osos, care sunt cauzele posibile, cum se manifestă și ce opțiuni de tratament există.

Ce este edemul osos?

Edemul osos se referă la o acumulare de lichid în interiorul osului, mai exact în măduva osoasă – un țesut spongios care conține celulele stem hematopoietice, esențiale pentru producerea celulelor sangvine. Aceasta apare, de regulă, ca reacție la traumatisme, inflamații, suprasolicitare sau afecțiuni degenerative.

În multe cazuri, edemul este descoperit întâmplător în cadrul investigațiilor imagistice (precum RMN-ul) efectuate pentru dureri articulare sau alte probleme. Chiar dacă uneori nu provoacă simptome evidente la început, edemul osos poate evolua și duce la durere, inflamație și limitarea mobilității, mai ales în zonele supuse frecvent la stres mecanic – genunchi, șolduri, glezne sau coloană vertebrală.

Pe lângă tratamentele recomandate de medic (repaus, fizioterapie, medicație), menținerea sănătății oaselor și articulațiilor poate fi susținută printr-o alimentație adecvată și, în unele cazuri, cu suplimente complexe. De exemplu, o formulă precum Premium Aronia Colagen, Joints & Muscles poate fi de ajutor datorită compoziției sale bogate în colagen, MSM, glucozamină, condroitină și extracte botanice (curcuma, aloe vera, skullcap baikal etc.), utile pentru sprijinirea țesutului conjunctiv și mobilității articulare.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Tipuri de edem osos și localizarea acestora

Edemul osos poate apărea în diferite regiuni ale corpului, iar manifestările sale clinice variază în funcție de localizare:

Edem osos la genunchi

Genunchiul este una dintre cele mai frecvent afectate articulații, mai ales în urma suprasolicitării, traumelor sau afecțiunilor degenerative. Edemul osos poate apărea în condilul femural, platoul tibial sau zona subcondrală a rotulei. Durerea localizată, umflătura și limitarea mobilității sunt semne comune. În multe cazuri, simptomele pot fi agravate de efort fizic intens sau de mersul prelungit.

Edem osos în coloana lombară

Acest tip de edem este asociat frecvent cu procese degenerative ale discurilor intervertebrale sau cu instabilitate vertebrală. Durerile de spate cronice și dificultățile la mobilizare pot indica un edem localizat în zona lombară. RMN-ul evidențiază modificările de semnal caracteristice, chiar și în stadii incipiente.

Edem osos vertebral

Apare în urma unor fracturi de compresie, inflamații sau infecții. Edemul poate fi prezent în corpurile vertebrale și se manifestă prin durere persistentă și sensibilitate localizată. Diagnosticul se bazează pe investigații imagistice, iar tratamentul depinde de cauza subiacentă.

Edem osos subcondral

Localizat sub cartilajul articular, acest edem este legat de stresul mecanic crescut și de uzura articulară, în special în osteoartrită. Zonele cele mai afectate sunt șoldurile, genunchii și gleznele. Simptomele pot varia de la dureri ușoare la disconfort accentuat în timpul mișcării.

Simptomele în edemul osos

Sursa foto: Shutterstock.com

Edemul osos poate trece neobservat în stadiile incipiente, însă pe măsură ce se dezvoltă, apar manifestări care afectează mobilitatea și confortul pacientului. Simptomele variază în funcție de localizare, severitate și cauza subiacentă și pot fi confundate cu alte afecțiuni articulare sau osoase:

• Durere difuză la început, localizată în zona afectată, de obicei în jurul unei articulații; în timp, durerea poate deveni accentuată și persistentă, mai ales în timpul mersului sau al efortului fizic.
• Căldură locală resimțită în regiunea afectată, ca urmare a procesului inflamator.
• Inflamare sau umflătură vizibilă la nivelul osului sau articulației implicate.
• Rigiditate articulară, mai ales după perioade de repaus sau dimineața la trezire, care se ameliorează odată cu mișcarea.

Totuși, este important de menționat că nu toate persoanele prezintă simptome evidente în fazele incipiente. În multe cazuri, edemul osos este descoperit întâmplător în urma unei investigații imagistice efectuate pentru alte afecțiuni.

Cauzele apariției edemului osos

Edemul osos apare atunci când lichidul se acumulează în interiorul osului spongios, ca urmare a unor procese locale sau sistemice care afectează microcirculația și structura osoasă.

1. Traumatisme și microleziuni repetitive

Leziunile directe sau stresul mecanic repetat asupra articulațiilor pot duce la modificări vasculare în măduva osoasă:

• Contuzii osoase;
• Fracturi de stres;
• Entorse severe;
• Luxații și compresiuni articulare;
• Efort fizic intens sau mișcări repetitive.

2. Boli inflamatorii reumatologice

Procesele inflamatorii cronice afectează țesutul osos indirect, prin răspuns imun aberant:

• Artrită reumatoidă;
• Spondilita anchilozantă;
• Artrită psoriazică;
• Entezite sau sacroiliite.

3. Afecțiuni degenerative articulare

În artroze, deteriorarea cartilajului conduce la stres crescut asupra osului subcondral:

• Osteoartrita primară sau secundară;
• Modificări post-traumatice cu degenerescență articulară.

4. Procese infecțioase

Infiltrarea osoasă de origine bacteriană sau virală poate cauza reacție inflamatorie locală:

• Osteomielita acută sau cronică;
• Infecții sistemice cu afectare osoasă secundară.

5. Tulburări vasculare și ischemice

Afectarea aportului sanguin la nivelul osului poate genera necroză parțială și edem:

• Osteonecroză (aseptică);
• Picior Charcot în diabet zaharat;
• Complicații vasculare post-radioterapie.

6. Dezechilibre metabolice și endocrinologice

Tulburările metabolice pot slăbi structura osoasă și afecta vascularizația:

• Deficit sever de vitamina D;
• Hiperparatiroidism;
• Sindrom Cushing;
• Osteomalacie sau osteoporoză avansată;
• Boală renală cronică cu tulburări de mineralizare osoasă.

7. Neoplazii primare sau secundare

Tumorile osoase sau metastazele pot fi însoțite de edem în măduva osoasă:

• Osteosarcom, condrosarcom;
• Leucemii, limfoame;
• Metastaze vertebrale sau pelviene.

Cum se diagnostichează edemul osos?

În cadrul consultației, medicul va avea nevoie de istoricul medical personal și familial, dar și de detalii legate de simptomele resimțite: când au apărut, cât de intense sunt și ce anume le agravează sau le ameliorează. Este important să menționezi dacă ai urmat recent vreun tratament, fie medicamentos, naturist sau sub formă de suplimente pentru oase și mușchi, chiar dacă a fost fără prescripție.

În funcție de suspiciunile clinice, specialistul poate recomanda:

• Analize de sânge – utile pentru a detecta semne de inflamație sau tulburări metabolice;
• Rezonanță magnetică (RMN) – cea mai precisă investigație în detectarea edemului osos, deoarece poate evidenția acumularea de lichid în măduva osoasă, chiar și în faze incipiente;
• Ecografie musculo-scheletală – pentru evaluarea țesuturilor adiacente articulației afectate;
• Scanare DEXA – utilă în identificarea osteoporozei;
• Biopsie de măduvă osoasă – indicată în cazuri rare, când se suspectează afecțiuni maligne sau infecțioase.

Radiografiile și tomografiile computerizate (CT) nu sunt, de regulă, eficiente în identificarea edemului osos, deoarece nu pot evidenția leziunile de la nivelul măduvei osoase. Acestea pot fi totuși folosite pentru a exclude alte posibile cauze ale durerii, cum ar fi fracturile sau deformările osoase.

Pentru siguranța ta, nu încerca să interpretezi singur rezultatele sau să aplici tratamente fără aviz medical!

Opțiuni de tratament pentru edemul osos

În cele mai multe cazuri, edemul osos se poate remite de la sine, fără intervenții agresive. Totuși, atunci când simptomele sunt deranjante sau persistente, este important să urmezi recomandările medicului pentru a preveni agravarea stării și apariția complicațiilor.

Tratament medicamentos

Pentru reducerea durerii și a inflamației locale, medicul poate recomanda antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS). În cazurile mai complicate, se pot administra corticosteroizi, fie pe cale orală, fie prin injecții locale, cu scopul de a obține un efect antiinflamator rapid. Uneori, în funcție de cauză, se folosesc și bifosfonați – în special dacă edemul este asociat cu osteoporoză sau alte tulburări ale metabolismului osos.

Terapie fizică

Fizioterapia joacă un rol esențial în recuperare. Exercițiile efectuate sub îndrumarea unui specialist pot reduce rigiditatea, pot îmbunătăți mobilitatea articulațiilor afectate și pot preveni pierderea masei musculare. În combinație cu tratamentul medicamentos, această abordare are rezultate foarte bune pe termen mediu și lung.

Tratament chirurgical

Dacă măsurile conservatoare nu dau rezultate, medicul poate propune intervenția chirurgicală. Una dintre tehnicile utilizate este depresia centrală – procedură prin care se realizează mici perforații în os pentru a reduce presiunea din interior și inflamația. Aceasta poate fi completată cu grefe osoase sau chiar cu injectarea de celule stem, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Stil de viață și recuperare

Adoptarea unui stil de viață activ și echilibrat are un impact major în procesul de vindecare. Se recomandă:

• combaterea sedentarismului;
• exerciții fizice adaptate;
• reducerea greutății corporale (dacă este necesar);
• renunțarea la fumat;
• o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali pentru sănătatea oaselor.

În concluzie, edemul osos poate reprezenta o afecțiune complexă, uneori cu impact semnificativ asupra mobilității și calității vieții. Totuși, diagnosticarea timpurie, inițierea unui tratament adecvat și adoptarea unei atitudini proactive pot contribui esențial la controlul simptomelor și la prevenirea complicațiilor. Dacă experimentezi dureri articulare persistente sau alte simptome sugestive, nu amâna consultul medical. Evaluarea unui specialist te poate ajuta să înțelegi cauza exactă și să urmezi un plan terapeutic personalizat.

Disclaimer! Informațiile prezentate în acest material au un caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Diagnosticul și tratamentul edemului osos trebuie stabilite exclusiv de către un medic, în urma unei evaluări clinice și paraclinice complete. Nu încerca autodiagnosticarea sau automedicația, deoarece acestea pot agrava evoluția afecțiunii.

Sănătatea ta merită toată atenția — ia deciziile potrivite, la momentul potrivit!

Referințe:

1. Patel S. Bone marrow edema: current concepts and treatment options. Journal of Bone and Joint Surgery. 2019;101(12):1089-1097;
2. Wilson AJ, Murphy WA, Hardy DC, Totty WG. Transient osteoporosis: transient bone marrow edema? Radiology. 2018;167(3):757-760;
3. Eriksen EF, Ringe JD. Bone marrow lesions: a universal bone response to injury? Rheumatology International. 2020;40(7):1105-1115;
4. Kornaat PR, Bloem JL, Ceulemans RY, et al. Osteoarthritis of the knee: association between clinical features and MR imaging findings. Radiology. 2021;230(2):583-588;
5. Felson DT, Chaisson CE, Hill CL, et al. The association of bone marrow lesions with pain in knee osteoarthritis. Annals of Internal Medicine. 2019;134(7):541-549.