Diverticuloza – sfaturi utile pentru identificarea simptomelor și crearea unui plan alimentar adecvat
Diverticuloza este o afecțiune caracterizată prin prezența unor mici proeminențe, care se formează pe pereții colonului. Potrivit studiilor, persoanele de peste 60 de ani au cu 60% șanse mai mari de a suferi de această afecțiune a colonului. În ciuda frecvenței sale ridicate, diverticuloza rămâne adesea tăcută, fără simptome evidente. Cu toate acestea, când diverticulii se inflamează sau se infectează, pot da naștere unei condiții dureroase numită diverticulită, care necesită adesea tratament medical.
Diverticuloza colonului – definiție, simptome și complicații
Diverticuloza colonului este o afecțiune întâlnită în special în rândul persoanelor în vârstă. Deși majoritatea celor afectați nu prezintă simptome evidente, diverticuloza poate evolua în timp, provocând disconfort abdominal și inflamație.
Astfel, înțelegerea simptomelor și a riscurilor asociate este esențială pentru prevenirea evoluției bolii.
Ce este diverticuloza și care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?
Diverticuloza este o afecțiune caracterizată prin formarea de mici pungi sau proeminențe pe peretele intestinal. Întâlnită în special la persoanele în vârstă, diverticuloza este adesea asimptomatică și considerată o parte naturală a procesului de îmbătrânire. Cu toate acestea, anumiți factori de risc pot accelera sau exacerba apariția sa, precum dieta săracă în fibre, sedentarismul sau fumatul.
Pentru a înțelege mai bine cum apar diverticulii, este necesar să cunoaștem, în primul rând, cum funcționează tractul digestiv. Colonul, partea finală a intestinului gros, are o structură musculară complexă, responsabilă pentru mișcările peristaltice care propulsează materiile fecale. În timp, presiunea internă crescută și slăbirea peretelui intestinal pot duce la formarea acestor mici herniații sau pungi.
Mecanismul prin care diverticulii devin problematici este legat de acumularea de materii fecale în aceste pungi. Când acest lucru se întâmplă, pot apărea inflamații locale, cunoscute sub numele de diverticulită. În cazuri mai severe, diverticulii se pot inflama sau chiar perfora, ducând la complicații, precum abcese sau peritonită. Totuși, nu toți diverticulii vor deveni simptomatici, multe persoane trăind toată viața fără să știe că au această condiție.
Diverticuloza este, prin definiție, o afecțiune a colonului, fiind întâlnită cu precădere în segmentul sigmoid. Totuși, diverticuloza poate afecta și intestinul subțire, însă aceasta este o anomalie rar întâlnită.
Apariția diverticulozei poate fi atribuită unei combinații de factori, incluzând predispoziția genetică, factorii de mediu și stilul de viață. Cercetările recente au evidențiat câteva cauze principale care contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni.
Cauzele diverticulozei
Dieta săracă în fibre
Atunci când alimentația este săracă în fibre, materiile fecale devin mai tari și mai dificil de eliminat. Acest lucru poate crește presiunea internă în colon, determinând mucoasa intestinală să împingă prin punctele slabe ale peretelui muscular, ceea ce duce la formarea diverticulilor. Studiile au arătat că populațiile cu o dietă tradițională bogată în fibre au o incidență mult mai scăzută a diverticulozei comparativ cu cele din țările occidentale. În plus, o dietă săracă în fibre poate contribui la stagnarea tranzitului intestinal, crescând riscul de constipație, o altă cauză majoră a formării diverticulilor.
Vârsta înaintată
Odată cu trecerea anilor, țesuturile corpului nostru, inclusiv cele ale tractului digestiv, își pierd din elasticitate și rezistență. Peretele colonului devine mai puțin capabil să reziste presiunii interne, făcându-l mai susceptibil la formarea diverticulilor. De asemenea, modificările în compoziția florei intestinale și diminuarea funcției sistemului imunitar asociate cu îmbătrânirea pot contribui la apariția și progresia diverticulozei. Deși vârsta este un factor de risc semnificativ, o alimentație echilibrată, alături de suplimente naturale și o hidratare optimă, poate reduce considerabil șansele de a dezvolta această afecțiune.
De altfel, prevenirea rămâne una dintre cele mai bune modalități de a avea un sistem digestiv sănătos, indiferent de vârstă. Există dovezi care sugerează că plantele medicinale, precum Aloe Vera, pot contribui la îmbunătățirea sănătății digestive. Aloe Vera a fost studiată pentru proprietățile sale de calmare a tractului gastrointestinal și pentru potențialul său de a reduce inflamația.
Aloe Vera este o plantă remarcabilă, cunoscută pentru conținutul său bogat de peste 200 de vitamine, minerale și antioxidanți. Folosită de mii de ani datorită proprietăților sale terapeutice, planta este acum disponibilă sub formă de gel natural și ecologic, cu o puritate impresionantă de 99,7%. Gelul de Aloe Vera la 3L ECO are o textură lichidă, ușor de consumat, și nu conține conservanți, zahăr, apă sau coloranți, păstrând astfel toate beneficiile sale naturale. Cu doar 100 ml pe zi, poți preveni apariția bolilor digestive și te poți bucura de un colon sănătos, indiferent de vârstă!
Sedentarismul
În absența mișcării, peristaltismul intestinal poate fi încetinit, ducând la constipație cronică și creșterea presiunii interne în colon. Acest lucru poate favoriza formarea diverticulilor în timp. În plus, sedentarismul este adesea asociat cu alți factori de risc pentru diverticuloză, precum obezitatea și o dietă dezechilibrată. Introducerea unor activități fizice precum plimbările sau înotul poate aduce beneficii semnificative pentru prevenirea diverticulozei.
Factorii genetici și de mediu
Cercetările recente sugerează că există o componentă genetică în dezvoltarea diverticulozei. Studiile pe gemeni și familii au arătat o incidență mai mare a afecțiunii în anumite linii genealogice, indicând o posibilă predispoziție ereditară. De asemenea, factorii de mediu, precum expunerea la anumite toxine sau poluanți, pot influența sănătatea tractului digestiv.
Diverticuloza – simptome și diagnostic
Datorită naturii adesea asimptomatice a diverticulozei, multe cazuri sunt descoperite întâmplător în timpul investigațiilor efectuate pentru alte afecțiuni. De exemplu, un pacient care efectuează o colonoscopie de rutină poate afla că are diverticuloză. Dacă se observă simptome severe, precum febra, greața sau vărsăturile, acestea sunt mai degrabă indicative ale diverticulitei – o complicație a diverticulozei. În astfel de cazuri, este esențial să se solicite asistență medicală imediată pentru a evita posibilele complicații.
În cazurile în care diverticuloza colonică devine simptomatică, persoanele afectate pot experimenta o serie de manifestări, precum:
- Disconfort abdominal: unii pacienți pot resimți o senzație de presiune sau durere ușoară în abdomenul inferior, în special în partea stângă. Senzația respectivă poate fi mai pronunțată după mese sau în perioadele de constipație.
- Modificări ale tranzitului intestinal: alternanța între constipație și diaree poate fi un indicator al prezenței diverticulozei.
- Balonare: senzația de plin sau distensie abdominală, în special după mese, poate fi asociată cu prezența diverticulilor.
- Flatulență excesivă: unele persoane cu diverticuloză pot observa o creștere a producției de gaze intestinale.
- Sângerări rectale minore: în cazuri rare, diverticulii pot sângera, ducând la prezența de sânge roșu închis în scaun. Este important de menționat că orice sângerare rectală trebuie investigată prompt de un medic, indiferent de cauză.
- Crampe abdominale: deși mai puțin frecvente în diverticuloza necomplicată, unele persoane pot experimenta crampe ușoare, în special după mese copioase.
Metode de diagnostic pentru diverticuloză
Diagnosticarea diverticulozei implică adesea o combinație de evaluare clinică și investigații imagistice. Procesul poate include:
- Anamneza și examenul fizic: medicul va discuta despre istoricul medical, simptomele prezente și va efectua un examen fizic, palpând abdomenul pentru a identifica eventuale zone de sensibilitate.
- Colonoscopia: această procedură permite vizualizarea directă a interiorului colonului. Prin intermediul unui tub flexibil echipat cu o cameră miniatură, medicul poate identifica prezența și distribuția diverticulilor. Colonoscopia oferă, de asemenea, posibilitatea de a preleva biopsii, dacă este necesar.
- CT (Tomografie Computerizată): această tehnică imagistică oferă imagini detaliate ale structurilor abdominale și pelvine. CT-ul este deosebit de util în cazurile în care se suspectează riscul de diverticulită.
- Radiografie cu bariu: în cazul acestei proceduri, pacientul ingerează o soluție de bariu, iar apoi se realizează radiografii ale abdomenului. Bariul evidențiază conturul colonului, permițând vizualizarea diverticulilor.
- Teste de laborator: analize de sânge și de fecale pot fi recomandate pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a evalua prezența unei infecții în cazul suspiciunii de diverticulită.
Ce este diverticuloza colonică – complicații posibile
Diverticuloza colonică este o afecțiune care, deși poate să nu prezinte simptome inițiale, poate conduce la complicații grave. În cazul în care sunt prezente simptome digestive recurente, este esențial ca persoanele afectate să discute cu medicul despre opțiunile de tratament și strategiile de prevenire. Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă bogată în fibre, poate contribui la reducerea riscurilor de dezvoltare a diverticulozei și a complicațiilor sale.
Complicațiile diverticulozei colonice pot varia de la forme ușoare și temporare, precum inflamația, până la situații grave, care necesită intervenție chirurgicală. Iată care sunt acestea:
Diverticulita
Una dintre cele mai frecvente complicații ale diverticulozei este diverticulita. Afecțiunea poate apărea atunci când o pungă diverticulară se infectează, fiind asociată cu dureri abdominale severe și febră. Diverticulita poate varia de la forme ușoare, care se pot trata cu antibiotice, până la forme severe, care pot necesita intervenție chirurgicală. În cazurile severe, infecția poate duce la formarea abceselor sau chiar la perforarea colonului.
Abcesele
Infecțiile care apar în diverticulită pot duce la formarea de abcese, adică acumulări de puroi care se formează în jurul diverticulilor inflamați. Abcesele pot provoca dureri intense și pot complica tratamentele, necesitând adesea drenaj chirurgical sau administrarea de antibiotice intravenoase.
Fistulele
Fistulele sunt conexiuni anormale care se pot forma între colon și alte organe, precum vezica urinară sau vaginul. Acestea apar în urma inflamației severe sau a infecțiilor recurente, ceea ce poate conduce la scurgeri de materii fecale sau urină în alte cavități corporale. Fistulele necesită de obicei intervenție chirurgicală pentru a fi corectate.
Stenoza
Stenoza reprezintă îngustarea colonului cauzată de inflamația cronică sau de cicatricile formate în urma diverticulitei. Îngustarea poate duce la obstrucția intestinală, generând dureri abdominale, balonare și constipație. Tratamentul pentru stenoză poate varia de la modificarea dietei și administrarea de medicamente, până la intervenții chirurgicale, pentru a elimina porțiunile îngustate ale intestinului.
Perforarea colonului
Perforarea colonului reprezintă o complicație rară, dar extrem de gravă, asociată diverticulozei. Ruptura unui diverticul inflamat permite conținutului intestinal să se verse în cavitatea abdominală, generând o scurgere de material fecal. Această situație poate provoca o reacție inflamatorie severă, cunoscută sub numele de peritonită, care reprezintă o infecție gravă și potențial letală a peritoneului.
Simptomele peritonitei includ dureri intense, febră, frisoane și greață, iar pacienții pot prezenta și semne precum tensiune arterială scăzută și ritm cardiac rapid. În aceste cazuri, Intervenția chirurgicală de urgență devine crucială pentru a curăța cavitatea abdominală de infecție și pentru a repara perforația.
Diverticuloza – regim alimentar recomandat pentru prevenirea acestei afecțiuni
Diverticuloza, deși adesea asociată în general cu înaintarea în vârstă, poate fi evitată cu o dietă echilibrată de-a lungul vieții. Cercetările arată că o alimentație bogată în fibre insolubile, poate reduce semnificativ riscul apariției acestei afecțiuni. Fibrele insolubile, găsite în cereale integrale, legume și fructe, previn formarea diverticulilor prin reducerea presiunii în interiorul colonului.
Pe lângă o dietă echilibrată, activitatea fizică regulată stimulează motilitatea intestinală, iar hidratarea adecvată ajută la menținerea scaunelor moi și ușor de eliminat. În plus, anumite suplimente probiotice pot contribui la sănătatea microbiomului intestinal, reducând astfel riscul de complicații asociate diverticulozei.
În general, dieta în diverticuloză ar trebui să se concentreze pe consumul de alimente bogate în fibre și evitarea celor care pot irita colonul. Alimentele permise în diverticuloză includ fructe și legume proaspete, leguminoase, pește slab și carne slabă. Pe de altă parte, trebuie evitate preparatele picante, grase, procesate, precum și nucile, semințele și popcornul, care pot agrava simptomele.
Un plan alimentar bine pus la punct pentru diverticuloză ar trebui să fie creat după următoarele principii:
Creșterea treptată a aportului de fibre
Persoanele cu diverticuloză care au urmat o dietă săracă în fibre trebuie să reintroducă fibrele solubile treptat pentru a evita posibilele efecte neplăcute asupra sistemului digestiv. Fibrele solubile sunt importante pentru menținerea sănătății intestinale, însă creșterea bruscă a aportului poate provoca balonare, crampe sau disconfort abdominal. O creștere graduală a consumului de fibre permite adaptarea treptată a organismului.
Reintroducerea fibrelor solubile se poate face prin adăugarea a 5-10 grame de fibre pe zi, provenite din surse precum ovăzul, merele, morcovii, semințele de chia sau legumele gătite. De altfel, aportul crescut de fibre trebuie să fie însoțit de o hidratare corespunzătoare, pentru a sprijini tranzitul intestinal și a reduce riscul de constipație.
Includerea alimentelor cu efect antiinflamator
Alimentele cu efect antiinflamator pot ajuta semnificativ în prevenirea diverticulitei, care se manifestă prin inflamarea diverticulilor. De pildă, acizii grași omega-3 contribuie la reducerea inflamației, prin inhibarea proceselor inflamatorii din organism. De asemenea, antioxidanții din fructele de pădure și legumele cu frunze verzi combat stresul oxidativ, reducând riscul de inflamare.
Aloe Vera are, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii și calmante pentru tractul digestiv. Studiile arată că această plantă poate ajuta prin reducerea inflamației și susținerea regenerării țesuturilor iritate din pereții colonului. În plus, poate contribui la ameliorarea unor simptome, precum disconfortul abdominal, prin calmarea mucoasei intestinale. Pentru a te bucura din plin de toate proprietățile acestei plante, îți recomandăm Gelul de Aloe Vera la 3L ECO.
Gelul nostru de Aloe Vera are o puritate de 99,7%, fiind obținut direct din pulpa frunzei prin tehnologii moderne care păstrează intacte proprietățile acestei plante. Ambalat într-o cutie de 3 litri, cu robinet ermetic pentru a evita contactul cu aerul, gelul își menține calitatea pe toată durata utilizării. Cu un gust pur și numeroase beneficii pentru colon, gelul poate fi consumat simplu, diluat sau îndulcit, după preferințele fiecăruia. Bea 100 ml pe zi și bucură-te din nou de o digestie ușoară, fără simptome neplăcute!
Consumul de alimente fermentate
Alimentele fermentate, precum iaurtul, kefirul, kombucha, kimchi și varza murată, oferă multiple beneficii pentru colon, datorită conținutului lor bogat în probiotice. Aceste bacterii benefice ajută la menținerea echilibrului florei intestinale și pot reduce inflamația la nivelul intestinelor. Se recomandă introducerea acestor alimente treptat în dietă, începând cu porții mici, precum un iaurt probiotic la micul dejun sau o lingură de varză murată. Cantitatea poate fi crescută treptat, în funcție de toleranța organismului, pentru a permite florei intestinale să se adapteze.
Hidratarea adecvată
Consumul a cel puțin 8 pahare de apă pe zi contribuie la prevenirea și managementul diverticulozei, facilitând tranzitul intestinal și prevenind constipația. Pe lângă apă, pot fi incluse ceaiuri de plante, supe clare și sucuri naturale diluate. Evitarea băuturilor care deshidratează, precum cafeaua în exces și alcoolul, este de asemenea importantă.
Mesele mici și frecvente
Consumul de mese mai mici și mai dese, împărțind alimentația în 5-6 porții pe zi, reduce presiunea asupra sistemului digestiv. Mesele trebuie să includă proteine slabe, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. Gustările ușoare între mese, precum fructele sau iaurtul, pot contribui la menținerea unui echilibru digestiv. Se recomandă evitarea consumului de alimente cu 2-3 ore înainte de culcare pentru a sprijini digestia.
Așadar, diverticuloza afectează sănătatea intestinală prin formarea diverticulilor în pereții colonului. Deși adesea asimptomatică, diverticuloza poate duce la diverticulită, o inflamație potențial periculoasă dacă nu este gestionată corespunzător. Adoptarea unei diete bogate în fibre, alimente antiinflamatorii și fermentate, precum și o hidratare adecvată sunt strategii esențiale în prevenirea diverticulozei. De asemenea, consultul unui medic este esențial pentru a reduce simptomele, precum și riscurile asociate cu această afecțiune.
Referințe:
- https://karger.com/ddi/article-abstract/39/1/33/95960/Acute-Diverticulitis-in-Elderly-Patients-Does-Age?redirectedFrom=fulltext
- https://www.nhs.uk/conditions/diverticular-disease-and-diverticulitis/
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/foods-for-diverticulosis-and-diverticulitis
- https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1365-2036.2004.01874.x
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7084955/
Sursa foto: Shutterstock.com