Distonie neurovegetativă: cum să recunoști semnele și să acționezi la timp pentru o gestionare eficientă
Distonia neurovegetativă, cunoscută și ca disautonomie, este o afecțiune care desemnează disfuncția sistemului nervos autonom (SNA). Acesta are o importanță deosebită, întrucât controlează toate funcțiile automate ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială, digestia și temperatura corpului.
Atunci când SNA nu funcționează corect, pot apărea o varietate de semne: unele ușoare, altele severe, toate indicând însă o posibilă problemă de sănătate. Află totul despre distonia neurovegetativă și cum îți poate afecta calitatea vieții. O abordare promptă, într-un stadiu incipient, poate preveni apariția complicațiilor și grăbi recuperarea.
Distonia neurovegetativă: simptome, cauze și factori de risc
Sistemul nervos autonom (SNA) este responsabil pentru controlul funcțiilor automate ale corpului, cum ar fi:
- ritmul cardiac, respectiv bătăile inimii;
- tensiunea arterială;
- digestia;
- menținerea unei temperaturi constante a corpului;
- frecvența și profunzimea respirației.
Când SNA nu funcționează așa cum ar trebui, comunicarea dintre creier și organele interne este perturbat și apare ceea ce se numește distonie neurovegetativă.
În acest capitol, vom prezenta ce înseamnă distonia neurovegetativă, cum se manifestă aceasta și care sunt factorii care contribuie la apariția ei.
Ce este distonia neurovegetativă?
Distonia neurovegetativă nu este o boală în sine, ci mai degrabă un grup de simptome, care pot avea la bază diverse afecțiuni. Apare atunci când semnalele dintre creier și restul organismului sunt perturbate, afectând funcționarea normală a organelor interne.
Distonie neurovegetativă: ce înseamnă, mai exact, perturbarea semnalelor?
SNA are două componente principale: sistemul nervos simpatic, responsabil pentru răspunsul “luptă sau fugi” în situații de stres, și sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru conservarea energiei și refacerea organismului. În mod normal, aceste două sisteme funcționează în echilibru, reglând fin funcțiile organismului.
În distonia neurovegetativă, ce este afectat reprezintă, în fapt, capacitatea creierului de a transmite comenzile corecte către organe și sisteme. Prin urmare, creierul poate trimite semnale contradictorii către inimă, determinând-o să bată prea repede (tahicardie) sau prea încet (bradicardie). Același lucru se poate întâmpla cu digestia, conducând la greață, vărsături, diaree sau constipație. De asemenea, creierul poate să nu mai trimită suficiente semnale către vasele de sânge, provocând scăderea tensiunii arteriale și amețeli.
Consecințele concrete variază și depind de sistemele afectate. Însă, deși simptomele sunt cât se poate de reale și de evidente, cauza lor nu este întotdeauna ușor de identificat.
Distonie neurovegetativă: cauze și factori de risc
Cauzele distoniei neurovegetative sunt complexe și variate, neexistând un singur factor declanșator universal.
- În primul rând, există factorii genetici: aceștia pot juca un rol important în dezvoltarea distoniei neurovegetative.
- În al doilea rând, există anumite afecțiuni medicale (diabetul, bolile autoimune, afecțiunile neurologice etc.), care pot contribui la apariția distoniei neurovegetative, similar infecțiilor.
- Traumatismele cerebrale sau cele ale măduvei spinării pot afecta, de asemenea, SNA.
- Inclusiv anumite medicamente pot avea ca efect secundar disfuncția SNA.
- Foarte important este și stilul de viață. Stresul cronic, fumatul, consumul excesiv de alcool și obezitatea pot crește semnificativ riscul de distonie neurovegetativă.
Fiecare dintre acești factori poate contribui sau sta la baza distoniei neurovegetative. În unele situații, cauza reală a distoniei neurovegetative rămâne necunoscută, context în care afecțiunea se numește distonie neurovegetativă idiopatică.
Dacă prezinți simptome sugestive pentru distonia neurovegetativă, este esențial să consulți un medic, pentru o evaluare completă și un diagnostic adecvat.
Simptome de distonie neurovegetativă: care sunt acestea?
În distonia neurovegetativă, amețeala și leșinul sunt printre cel mai des întâlnite simptome. Modificările bruște ale tensiunii arteriale pot provoca amețeli, senzație de cap ușor sau chiar leșin (sincopă).
În cazul distoniei neurovegetative (NVD), pacienții prezintă o varietate de simptome, atât fizice, cât și psihologice. Conform unui studiu efectuat în Brazilia, pacienții diagnosticați manifestă în principal simptome somatice și de anxietate. În ceea ce privește comportamentele anormale, aceștia pot prezenta mai frecvent comportament histrionic, hipocondrie și gânduri depresive.
În plus, printre simptomele comune se numără:
- senzația de bătăi rapide, neregulate ale inimii (tahicardie);
- tulburări gastrointestinale: constipație, diaree, sindromul de colon iritabil;
- vedere încețoșată sau sensibilitate la lumină;
- insomnie sau somnolență excesivă în timpul zilei.
- modificări ale temperaturii corpului: senzație de frig sau căldură excesivă, transpirații nocturne;
- scăderea libidoului, disfuncție erectilă.
Învață să recunoști simptomele specifice afecțiunii. Spre deosebire de alte afecțiuni, în distonia neurovegetativă semnele pot fi ușor identificate. Adresează-te medicului dacă te confrunți cu unele dintre cele enumerate, pentru diagnosticare și tratament.
Pe lângă diagnostic și tratamentele medicale standard, suplimentele alimentare pot contribui la suportul sistemului nervos și la reducerea simptomelor. Un exemplu relevant în acest sens este magneziul, un mineral esențial care joacă un rol important în reglarea funcțiilor nervoase și a reacțiilor organismului la stres. Magneziul Lipozomal la 320mg este cea mai bună formă a acestuia, grație absorbției maxime. Creierul are mare nevoie de acest mineral esențial, pentru a funcționa optim. Pe lângă faptul că acționează ca un „calmant” natural pentru sistemul nervos, magneziul este implicat în reglarea neurotransmițătorilor și asigură o protecție sporită împotriva stresului.
Deficitul de magneziu se poate manifesta prin anxietate, depresie, insomnie, migrene, tremurături, spasme musculare și oboseală cronică. Din păcate, organismul uman nu produce suficient magneziu. Fără magneziu, celulele nervoase își pierd sănătatea și funcționalitatea. De aceea, suplimentele precum capsulele Magneziu Lipozomal, în special într-o doză sporită, de 320 mg, reprezintă cea mai bună soluție. Ele asigură organismului peste 99% din tot ce e mai bun în acest mineral, pentru mai multă forță și vitalitate.
Distonie neurovegetativă la copii: cum se manifestă?
Distonia neurovegetativă la copii poate afecta dezvoltarea normală și calitatea vieții. Identificarea simptomelor cât mai devreme este esențială pentru un management adecvat.
La cei mici, simptomele pot include:
- oboseală cronică;
- dureri de cap;
- amețeli, senzația de cap ușor sau instabilitate la schimbarea poziției corpului ori în timpul activităților fizice;
- leșin, din cauza scăderii bruște a tensiunii arteriale, în cazuri mai severe;
- grețuri, vărsături, constipație sau diaree;
- probleme de concentrare, atenție redusă și probleme de memorie;
- anxietate, iritabilitate, depresie sau schimbări bruște de dispoziție.
Tratarea distoniei neurovegetative la o vârstă fragedă poate preveni complicațiile și îmbunătăți calitatea vieții copilului tău.
Însă, având în vedere că simptomele distoniei neurovegetative pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, este important să te prezinți la medicul pediatru, împreună cu cel mic. Doar în acest mod poți exclude alte posibile cauze. Pentru un diagnostic corect și tratamente eficiente, este esențială o abordare colaborativă între specialiști, care să includă evaluări clinice și examene imagistice pentru a determina cauzele afecțiunii și a crea un plan de tratament personalizat.
Diagnostic pentru distonie neurovegetativă: metode și teste
Distonia neurovegetativă este o afecțiune complexă care poate afecta atât copiii, cât și adulții, perturbând funcțiile automatizate ale corpului și impactând astfel activitățile zilnice. Diagnosticarea corectă este esențială pentru a înțelege cauzele și a implementa tratamente eficiente.
În cazul distoniei neurovegetative, diagnosticul se bazează pe:
- Istoricul medical. Medicul va întreba despre simptome și antecedente medicale. Stilul tău de viață este, de asemenea, important, așa că medicul te va întreba despre dietă, nivelul de activitate fizică, consumul de alcool și tutun, precum și despre nivelul de stres.
- Examenul fizic. Acesta include evaluarea funcțiilor vitale (puls, tensiune arterială, temperatură), auscultarea inimii și a plămânilor, palparea abdomenului și examenul neurologic. Este foarte important ca evaluarea să fie completă: de la sistemul cardiovascular, până la cel neurologic și cel gastrointestinal.
- Testele de laborator. Analizele de sânge pot fi necesare pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi anemia, deficitul de vitamine, bolile tiroidiene sau infecțiile.
- Testele funcționale, cu scopul de a evalua funcționarea SNA, precum:
- testul de înclinare – măsoară ritmul cardiac și tensiunea arterială în timp ce ești înclinat pe o masă specială, pentru a evalua răspunsul organismului la schimbările de poziție;
- testul de respirație profundă – măsoară variabilitatea ritmului cardiac în timpul respirației profunde, pentru a evalua funcționarea nervului vag, care este o componentă importantă a sistemului nervos autonom;
- monitorizarea Holter a tensiunii arteriale: înregistrează tensiunea arterială pe o perioadă de 24 de ore, pentru a identifica fluctuațiile anormale, care pot indica o disfuncție a sistemului nervos autonom;
În funcție de simptome, pot fi necesare și alte teste, cum ar fi electromiografia (EMG), studiile de conducere nervoasă sau testele de sudorație.
Important de reținut este faptul că diagnosticul distoniei neurovegetative poate fi dificil, deoarece simptomele sunt adesea nespecifice și pot imita alte afecțiuni. De aceea, este esențial să te adresezi unui medic cu experiență în diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni.
După diagnostic, comunică în permanență cu medicul tău. Informează-l despre orice modificare a simptomelor preexistente sau despre apariția unora noi.
Dieta în distonia neurovegetativă: recomandări utile
Deși nu există o dietă specifică pentru distonia neurovegetativă, o alimentație sănătoasă și echilibrată poate contribui la ameliorarea simptomelor. Se recomandă:
- Hidratarea adecvată: consumul suficient de lichide, în special apă, este esențial pentru menținerea tensiunii arteriale și a funcționării optime a organismului.
- Alimente bogate în vitamine și minerale: consumul de fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe asigură organismului nutrienții necesari.
- Limitarea consumului de sare: excesul de sare poate agrava simptomele, în special amețelile și palpitațiile.
- Evitarea alcoolului și cafeinei: aceste substanțe pot deshidrata organismul și pot agrava simptomele distoniei neurovegetative.
- Mese regulate: se recomandă să se mănânce la intervale regulate de timp, pentru a evita fluctuațiile bruște ale glicemiei, care pot influența tensiunea arterială.
- Suplimente alimentare: în anumite cazuri, medicul poate recomanda suplimente alimentare, cum ar fi magneziul, vitamina B12 și acizii grași omega-
În ceea ce privește tratamentul distoniei neurovegetative, acesta depinde de cauza și de severitatea simptomelor. Medicul poate prescrie medicamente (pentru reglarea tensiunii arteriale, antidepresive sau anxiolitice) pentru a trata simptomele specifice. În plus, fizioterapia, terapia ocupațională și psihoterapia, pot fi utile în gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
Adoptând un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, gestionarea stresului și un somn adecvat, vei contribui la ameliorarea simptomelor și vei reduce riscul de complicații.
În concluzie, distonia neurovegetativă rămâne o afecțiune complexă și provocatoare, cu simptome variate, ce pot afecta major calitatea vieții. Cu toate acestea, este important să reții că nu ești singur. Există numeroase resurse disponibile, inclusiv medici specialiști, terapii complementare și grupuri de suport, care te pot ajuta să gestionezi mai bine simptomele și să trăiești o viață împlinită.
Rămâi informat: cunoașterea afecțiunii și a opțiunilor de tratament te poate ajuta să iei decizii informate și să te implici activ în gestionarea simptomelor, pentru rezultate neîntârziate.
Referințe:
https://www.healthline.com/health/autonomic-dysfunction
https://www.nhs.uk/conditions/dystonia/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0022399997001384
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1751722218300799
Sursă foto: Shutterstock.com
