Dependența de internet – cum o recunoști, cum se manifestă și cum se tratează acest tip de boală digitală

Internetul a transformat modul în care comunicăm, ne informăm și ne petrecem timpul liber. Accesul rapid la informație și conectivitatea globală au adus beneficii incontestabile, însă utilizarea excesivă a mediului online poate deveni problematică și chiar poate duce la dependență. În timp, acest comportament poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și psihice, dar și asupra relațiilor sociale sau performanței la școală și la muncă. În acest articol vom explica ce înseamnă dependența de internet, care sunt semnele prin care o poți recunoaște și ce soluții există pentru a o gestiona.

Rezumat:

1. Ce este dependența de internet și cum o recunoști: Este o tulburare comportamentală caracterizată prin folosire compulsivă a internetului (social media, gaming, video, mesagerie), cu pierderea controlului asupra timpului online și afectarea vieții reale (somn, relații, școală/muncă, echilibru emoțional).
2. Cum se manifestă și ce forme poate avea: Apar toleranță (nevoia de tot mai mult timp online), disconfort când accesul e limitat (iritabilitate, anxietate, neliniște), verificare repetată a telefonului (FOMO, nomofobie) și scăderea concentrării; forme frecvente includ dependența de jocuri, rețele sociale, binge-watching, pornografie online și cumpărături compulsive.
3. Cum se gestionează și tratează: Intervenția eficientă include limite clare de timp, zone fără tehnologie (dormitor, masă), reducerea utilizării seara, pauze regulate și înlocuirea cu activități offline; în cazuri severe sau persistente, terapia cognitiv-comportamentală și consilierea psihologică sunt opțiunile recomandate pentru control pe termen lung.

Ce este dependența de internet

Dependența de internet este o tulburare comportamentală care se manifestă prin nevoia compulsivă de a folosi tehnologia digitală (rețele sociale, jocuri, platforme video, aplicații de mesagerie) și prin dificultatea de a controla timpul petrecut online. Deși mediul online face parte din viața de zi cu zi, dependența apare atunci când utilizarea devine prioritară și începe să afecteze funcționarea normală – relațiile personale, performanța la școală sau la muncă, sănătatea și echilibrul emoțional.

Spre deosebire de dependențele de substanțe, dependența de internet nu implică o substanță chimică, ci un comportament repetitiv care activează aceleași mecanisme de recompensă din creier. În timpul „consumului digital”, creierul poate elibera dopamină, neurotransmițător asociat cu plăcerea și motivația, ceea ce întărește tendința de a repeta comportamentul. În timp, apare un ciclu de recompensă: persoana simte nevoia să petreacă tot mai mult timp online pentru a obține aceeași stare de satisfacție.

Dependența digitală este susținută și de factori emoționali și sociali. Un exemplu frecvent este sindromul FOMO (Fear of Missing Out) – teama că se întâmplă ceva important în mediul online, fără ca persoana să fie la curent. Această anxietate poate duce la verificarea repetată a telefonului, uneori chiar și în contexte nepotrivite, afectând atenția, productivitatea și calitatea interacțiunilor sociale.

O formă particulară este dependența de telefon, cunoscută și ca nomofobie (teama de a rămâne fără telefon sau fără acces la internet). Persoanele afectate pot resimți disconfort psihologic intens atunci când nu au telefonul la îndemână, când bateria se descarcă sau când nu există semnal. În unele cazuri, pot apărea manifestări fizice asociate anxietății, precum:

• neliniște accentuată;
• transpirație;
• tremor;
• palpitații.

Chiar dacă dependența de internet nu este clasificată uniform în toate manualele de diagnostic, specialiștii o tratează ca pe o problemă reală, deoarece efectele asupra vieții cotidiene sunt bine documentate. În lipsa intervenției, persoana poate ajunge să:

• neglijeze responsabilitățile personale și profesionale;
• reducă semnificativ timpul petrecut în relații și activități offline;
• aibă tulburări de somn, oboseală cronică și scăderea capacității de concentrare;
• experimenteze iritabilitate, anxietate sau simptome depresive.

Tipuri specifice de dependență de internet

Dependența digitală nu se manifestă la fel la toată lumea. În practică, specialiștii vorbesc despre mai multe forme de utilizare problematică a tehnologiei, în funcție de activitatea care devine compulsivă și de impactul pe care îl are asupra vieții cotidiene. Deși nu toate aceste comportamente sunt recunoscute oficial ca „diagnostic” în toate manualele, ele sunt studiate și descrise ca forme de comportament adictiv sau utilizare problematică.

Dependența de jocuri (Gaming disorder/Internet gaming disorder)

Aceasta este una dintre cele mai bine documentate forme de utilizare problematică. Persoana afectată petrece mult timp jucând, în ciuda consecințelor negative, iar jocul devine prioritar în fața altor activități importante (școală, muncă, relații). Un semn tipic este pierderea controlului asupra duratei, frecvenței și contextului în care se joacă.

Jocurile sunt concepute să mențină implicarea prin mecanisme precum:

• recompense progresive (niveluri, „loot”, puncte);
• competiție și validare socială;
• obiective pe termen scurt care încurajează „încă un nivel”.

În timp, apar efecte precum oboseală, tulburări de somn, iritabilitate, scăderea performanței școlare/profesionale și izolarea socială.

Dependența Facebook și de rețele sociale (Social media addiction/problematic social media use)

Utilizarea compulsivă a platformelor sociale nu înseamnă doar „stat mult pe telefon”, ci mai ales nevoia repetată de a verifica feed-ul, notificările și reacțiile (like-uri, comentarii), chiar și atunci când persoana își propune să se oprească.

De multe ori, această formă de dependență este întreținută de:

• validarea socială (căutarea aprobării);
• FOMO (teama de a rata ceva important);
• comparația constantă cu ceilalți;
• scroll-ul automat („infinite scrolling”), care reduce capacitatea de autocontrol.

Consecințele pot include anxietate, scăderea stimei de sine, tulburări de somn și dificultăți de concentrare.

Dependența de conținut online (video streaming/binge-watching)

Unele persoane dezvoltă un tipar de consum compulsiv de seriale, videoclipuri sau conținut scurt (shorts/reels). Acest comportament se recunoaște prin:

• pierderea noțiunii timpului;
• amânarea repetată a somnului („doar încă un episod”);
• dificultatea de a opri consumul chiar și când apare oboseala.

Impactul este frecvent asupra somnului, energiei zilnice și productivității, mai ales când se combină cu utilizarea social media.

Dependența de pornografie online (problematic pornography use)

Această formă este asociată cu folosirea compulsivă a materialelor pornografice, uneori cu escaladarea frecvenței sau a timpului petrecut, în ciuda efectelor negative. Poate influența:

• funcționarea sexuală;
• relațiile intime;
• starea emoțională (rușine, anxietate);
• capacitatea de control asupra impulsurilor.

Este un subiect sensibil, dar real și documentat, iar în cazul afectării vieții personale, evaluarea de specialitate poate fi necesară.

Dependența de cumpărături online (compulsive online shopping)

Utilizarea compulsivă a magazinelor online și a aplicațiilor de shopping poate deveni o problemă atunci când achizițiile sunt folosite ca mecanism de reglare emoțională („cumpăr ca să mă simt mai bine”), iar comportamentul duce la:

• cheltuieli impulsive;
• probleme financiare;
• vinovăție și stres;
• repetarea ciclului „tensiune – cumpărare – regret”.

Indiferent de forma dependenței digitale, există elemente comune:

• recompensă rapidă (stimul imediat, plăcere, validare);
• toleranță (nevoia de mai mult timp sau mai mult conținut pentru aceeași satisfacție);
• disconfort când accesul e limitat (iritabilitate, anxietate, neliniște);
• impact asupra vieții reale (somn, relații, performanță).

În multe cazuri, dependența digitală este întreținută sau agravată de stres, anxietate, oboseală cronică și dificultăți de reglare emoțională. De aceea, pe lângă intervențiile comportamentale (limitarea timpului, igiena somnului, terapie), poate fi util și un sprijin pentru sistemul nervos, mai ales în perioadele în care stresul face renunțarea mai dificilă.

Antistress Formula este un supliment cu 60 de tablete, care combină:

• extract de Magnolia (50 mg) și Schisandra chinensis (15 mg) – plante folosite tradițional ca adaptogene/anti-stres, asociate cu susținerea rezilienței organismului la stres;
• magneziu (20 mg) și zinc (10 mg) – importante pentru funcționarea normală a sistemului nervos;
• vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B12, acid folic) – implicate în metabolismul energetic și în sinteza neurotransmițătorilor;
• vitamina C (250 mg) și vitamina E (30 mg) – cu rol antioxidant, utile în perioadele de stres oxidativ crescut.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Cum poate ajuta în mod realist:

• susține funcționarea sistemului nervos și reducerea senzației de oboseală (prin vitaminele B și magneziu);
• poate contribui la gestionarea stresului cotidian și a tensiunii psihice, care adesea declanșează „refugiul” în telefon/social media;
• poate fi un ajutor de susținere, în paralel cu schimbări de stil de viață (somn, pauze digitale, rutină).

Cum se administrează (conform produsului):

• 1 tabletă pe zi, pe o perioadă mai îndelungată, fără a depăși doza recomandată;
• recomandat doar pentru adulți;
• păstrare în loc uscat și răcoros, ferit de soare.

Important: suplimentele pot sprijini echilibrul și reziliența la stres, dar nu tratează singure dependența digitală. În cazuri severe, poate fi necesară evaluare psihologică/psihiatrică.

Cauzele și factorii de risc ai dependenței de internet

Dependența de internet nu apare dintr-o singură cauză, ci dintr-o combinație de factori biologici, psihologici și sociali. Nu toate persoanele care folosesc intens tehnologia devin dependente, ceea ce sugerează că există vulnerabilități individuale care cresc riscul. Identificarea acestor factori este importantă atât pentru prevenție, cât și pentru intervenție timpurie.

Persoanele care dezvoltă dependență digitală ajung să folosească mediul online ca formă de „refugiu” sau reglare emoțională, din mai multe motive:

1. Predispoziția biologică și istoricul familial

Unele persoane au o predispoziție mai mare către comportamente adictive, mai ales dacă există antecedente familiale de dependențe (alcool, nicotină, jocuri de noroc). În aceste situații, sistemul de recompensă al creierului poate reacționa mai intens la stimulii plăcuți, ceea ce face ca interacțiunile digitale (notificări, feedback rapid, „scroll”) să fie mai greu de controlat.

2. Expunerea timpurie la tehnologie și lipsa limitelor

Copiii care folosesc dispozitive digitale de la vârste foarte mici pot dezvolta mai ușor:

• toleranță (nevoia de tot mai mult timp online pentru aceeași satisfacție);
• dificultăți în stabilirea limitelor;
• obiceiuri care se consolidează și persistă în adolescență și la vârsta adultă.

Creierul aflat în dezvoltare este mai susceptibil la formarea de rutine și comportamente repetate, mai ales când acestea sunt asociate cu recompense rapide.

3. Factori psihologici: anxietate, depresie, stres, stimă de sine scăzută

Dependența de internet apare mai frecvent la persoanele care folosesc mediul online pentru a reduce disconfortul emoțional. De exemplu:

• internetul poate deveni o metodă de evitare a anxietății sau a stresului;
• persoanele cu depresie pot căuta distragere și recompense rapide;
• cei cu stimă de sine scăzută pot depinde de validare (like-uri, reacții, mesaje);
• izolarea socială și dificultățile de comunicare față în față pot face mediul online „mai confortabil” decât relațiile reale.

Pe termen scurt, această strategie pare să ajute, dar pe termen lung întărește ciclul dependenței și accentuează problemele emoționale.

4. Nomofobia și condiționarea: telefonul devine „siguranță emoțională”

Nomofobia (teama de a rămâne fără telefon) se dezvoltă treptat prin repetarea unui tipar simplu:

• apare un moment de disconfort sau plictiseală;
• persoana verifică telefonul;
• simte o ușurare imediată;
• comportamentul se repetă.

În timp, telefonul nu mai este doar un instrument, ci devine o „ancoră” emoțională. Când accesul la el este limitat, pot apărea neliniște, iritabilitate și anxietate, ceea ce întărește și mai mult dependența.

5. Designul platformelor: notificări, recompense intermitente și conținut personalizat

Un factor important, adesea ignorat, este modul în care sunt construite aplicațiile și site-urile. Multe platforme folosesc tehnici de „persuasive design” care cresc timpul petrecut online, prin:

• notificări care întrerup activitățile;
• recompense intermitente (nu știi când primești „ceva interesant”);
• scroll infinit;
• algoritmi care personalizează conținutul pentru a-l face greu de abandonat.

Strategii de combatere naturală și de detoxifiere digitală

Pentru majoritatea persoanelor, cele mai eficiente măsuri sunt cele simple, aplicate constant, care pot fi susținute pe termen lung.

Iată câteva strategii practice care te pot ajuta:

• Stabilește limite clare de timp. Folosește aplicații de monitorizare a timpului petrecut pe ecrane și încearcă să reduci treptat durata zilnică (de exemplu, cu 15-30 de minute pe zi). Setează alarme pentru pauze și evită „scroll-ul fără sfârșit”.
• Creează zone fără tehnologie în casă. Dormitorul și masa de luat masa ar trebui să fie spații fără telefon sau laptop. Această separare simplă reduce automat verificarea compulsivă a notificărilor și sprijină interacțiunea reală.
• Renunță la telefon înainte de culcare. Lumina ecranelor și stimularea constantă pot afecta producția de melatonină și pot reduce calitatea somnului. Ideal este să eviți telefonul cu cel puțin 30-60 de minute înainte de culcare și să îl ții departe de pat.
• Introdu pauze regulate. O regulă simplă și eficientă este: la fiecare oră petrecută online, fă o pauză de minimum 10 minute. În pauză, ridică-te, fă câțiva pași, bea apă sau ieși la aer.
• Înlocuiește timpul online cu activități offline. Sportul, mersul pe jos, lectura, hobby-urile creative și socializarea față în față oferă o stare de bine reală și reduc nevoia de recompense digitale. Mișcarea este deosebit de importantă, deoarece stimulează eliberarea de endorfine și îmbunătățește starea de spirit.
• Gestionează anxietatea care apare când nu ai telefonul la îndemână. Dacă simți neliniște sau iritabilitate, exercițiile simple de respirație pot reduce impulsul de a verifica telefonul. Practicate constant, cresc autocontrolul și toleranța la disconfort.
• Planifică un „detox” periodic. Poți începe cu câteva ore fără ecrane într-o zi de weekend, apoi să extinzi treptat. O pauză regulată de la tehnologie poate îmbunătăți concentrarea, calitatea somnului și starea mintală.

Concluzie

În concluzie, internetul și tehnologia fac parte din rutina modernă, însă utilizarea lor devine problematică atunci când scapă de sub control și începe să afecteze somnul, relațiile, performanța sau starea emoțională. Educația digitală, conștientizarea riscurilor și stabilirea unor limite clare sunt pași esențiali pentru prevenirea dependenței și pentru menținerea unei relații sănătoase cu tehnologia.

În situațiile în care comportamentul devine compulsiv, iar încercările de a reduce timpul petrecut online nu au rezultate, sprijinul unui specialist poate face diferența. Terapia cognitiv-comportamentală și alte forme de consiliere psihologică pot ajuta la identificarea cauzelor din spatele dependenței și la dezvoltarea unor strategii eficiente de control. Dacă simți că nu reușești să gestionezi singur problema, nu amâna să ceri ajutor.

Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical sau psihologic. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui specialist în sănătate mintală.

Referințe:

1. Young, K. S. (1998). Internet addiction: The emergence of a new clinical disorder. CyberPsychology & Behavior, 1(3), 237-244.
2. Griffiths, M. D. (2005). A ‘components’ model of addiction within a biopsychosocial framework. Journal of Substance Use, 10(4), 191-197.
3. Kuss, D. J., & Griffiths, M. D. (2011). Online social networking and addiction—a review of the psychological literature. International Journal of Environmental Research and Public Health, 8(9), 3528-3552.
4. Marciano, J. (2020). How Social Media Hacks Our Psychology. Better Marketing.