Ce mâncăm în primele luni de alăptare – Alimente interzise și alimentația recomandată
Alimentația în perioada alăptării reprezintă un factor determinant atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru dezvoltarea optimă a nou-născutului, având un impact direct asupra compoziției și calității laptelui matern. După naștere, organismul matern trece printr-o serie de adaptări fiziologice complexe, menite să susțină producția lactată și să asigure necesarul energetic crescut al mamei. Prin urmare, este esențial ca regimul alimentar să fie echilibrat, variat și adaptat nevoilor nutriționale specifice acestei perioade. Ce mâncăm în primele luni de alăptare devine astfel o întrebare importantă, având în vedere că anumite alimente pot stimula producția de lapte și pot contribui la sănătatea generală a mamei și bebelușului.
Un aport adecvat de macronutrienți și micronutrienți este fundamental pentru menținerea stării de sănătate a mamei și pentru susținerea unei lactații optime. Proteinele de calitate, acizii grași esențiali, vitaminele și mineralele joacă un rol esențial în sinteza componentelor bioactive ale laptelui matern. De asemenea, hidratarea corespunzătoare este esențială pentru menținerea unei secreții lactate adecvate, având în vedere că laptele matern conține aproximativ 87% apă.
În cadrul acestui articol, vom analiza în detaliu principiile unei alimentații sănătoase în timpul alăptării, evidențiind alimentele recomandate pentru susținerea lactației, cele care necesită un consum moderat și categoriile de produse care ar trebui evitate pentru a preveni disconfortul digestiv al sugarului sau eventualele reacții adverse. De asemenea, vom aborda necesarul caloric și nutrițional specific, importanța suplimentării anumitor micronutrienți și vom demonta mituri frecvente asociate cu alimentația în această etapă crucială.
Ce trebuie să mănânci când alăptezi? – Importanța alimentației în timpul alăptării
Sursa foto: Shutterstock.com
Alimentația maternă în perioada alăptării joacă un rol esențial în compoziția și calitatea laptelui matern, având un impact direct asupra dezvoltării neurologice, imunitare și osoase a nou-născutului. Nutrienții proveniți din alimentație sunt transferați în laptele matern, contribuind la satisfacerea nevoilor nutriționale ale sugarului. Deși nu există un regim alimentar strict, este esențial ca dieta să fie echilibrată, variată și adaptată cerințelor metabolice crescute ale organismului matern.
Pentru a susține o producție lactată optimă și a menține sănătatea mamei, este necesar un aport adecvat de macronutrienți și micronutrienți esențiali. Proteinele de înaltă calitate, furnizate de alimente precum carnea slabă, peștele, lactatele, ouăle și leguminoasele, sunt indispensabile pentru sinteza enzimelor și a hormonilor implicați în procesul de lactație. Carbohidrații complecși, prezenți în cereale integrale, legume și fructe, asigură energia necesară producției de lapte, menținând în același timp un echilibru glicemic stabil. Grăsimile sănătoase, în special acizii grași omega-3, sunt esențiale pentru dezvoltarea sistemului nervos central și a funcției vizuale a sugarului, fiind recomandată includerea în dietă a surselor precum peștele gras (somon, sardine), nucile, semințele și uleiul de măsline extravirgin.
Micronutrienți esențiali în alăptare
Printre micronutrienții cu un rol crucial în perioada alăptării, calciul este indispensabil pentru dezvoltarea osoasă a sugarului, iar necesarul său crescut poate fi acoperit prin consumul de lactate, migdale și legume verzi. Fierul este vital pentru prevenirea anemiei materne și susținerea producției de hemoglobină a bebelușului, fiind prezent în carnea roșie, ficat, spanac și leguminoase. Acidul folic contribuie la diviziunea celulară și dezvoltarea sistemului nervos, iar aportul său poate fi optimizat prin consumul de legume cu frunze verzi, citrice și cereale fortificate. Vitamina D este esențială pentru metabolismul calciului și sănătatea osoasă, fiind recomandată expunerea moderată la soare și suplimentarea, dacă este necesar.
O particularitate importantă a laptelui matern este influența alimentației materne asupra gustului și compoziției sale. Anumite alimente cu arome puternice, precum usturoiul, ceapa sau condimentele, pot modifica gustul laptelui, iar reacțiile bebelușului la aceste schimbări pot varia. De asemenea, consumul de alimente care produc gaze intestinale la mamă, precum varza sau leguminoasele, poate fi monitorizat pentru a observa eventualele efecte asupra confortului digestiv al sugarului.
Importanța digestiei și a microbiomului
O digestie sănătoasă este esențială în această etapă, deoarece procesele metabolice intensificate necesită o absorbție optimă a nutrienților esențiali pentru producția laptelui matern. În acest context, menținerea unui microbiom intestinal echilibrat devine un factor-cheie pentru sănătatea generală a mamei și implicit pentru calitatea nutrițională a laptelui matern.
De asemenea, probioticele și prebioticele sunt importante pentru susținerea funcției digestive și a imunității materne, având capacitatea de a restabili echilibrul florei intestinale, de a îmbunătăți absorbția nutrienților și de a reduce disconfortul digestiv, precum balonarea sau constipația, frecvent întâlnite postpartum. Administrarea unui supliment de Capsule Probiotice-Prebiotice, cu un spectru larg de bacterii benefice, poate contribui la menținerea unui tranzit intestinal optim și la reducerea riscului de disbioze intestinale, care ar putea influența indirect și starea de bine a sugarului.
Prin susținerea microbiotei intestinale materne, probioticele pot avea beneficii indirecte și asupra nou-născutului, deoarece anumite bacterii benefice și metaboliții acestora pot fi transferați prin laptele matern, contribuind astfel la maturarea sistemului digestiv și imun al bebelușului. Mai mult, prebioticele din compoziția acestor capsule asigură un substrat nutritiv pentru bacteriile benefice deja existente, potențând astfel efectele probioticului și menținând sănătatea gastrointestinală pe termen lung.
Așadar, adoptarea unei diete echilibrate, diversificate și adecvate din punct de vedere nutrițional este esențială pentru menținerea unei stări optime de sănătate a mamei și pentru susținerea unei lactații de calitate, asigurând astfel premisele unei dezvoltări armonioase a bebelușului.
Necesarul caloric și nutrițional în perioada de alăptare
În perioada alăptării, necesarul energetic al organismului matern crește semnificativ, fiind estimat la un supliment de aproximativ 300-500 kcal pe zi, comparativ cu perioada pre-sarcină. Acest aport suplimentar trebuie să provină din surse alimentare de înaltă valoare nutritivă, evitând produsele ultra-procesate, bogate în zaharuri rafinate și grăsimi trans, care pot influența negativ metabolismul matern și compoziția laptelui matern.
Aportul proteic
Astfel, aportul proteic zilnic recomandat pentru o mamă care alăptează se situează între 65 și 75 g, având un rol esențial în sinteza componentelor structurale și enzimatice necesare creșterii și dezvoltării sugarului. Sursele optime de proteine includ carne slabă (pui, curcan, vită), pește bogat în acizi grași omega-3 (somon, sardine, macrou), ouă, lactate integrale și leguminoase. Aceste alimente furnizează aminoacizii esențiali necesari sintezei proteice și menținerii unei lactații eficiente.
Carbohidrații complecși
Carbohidrații complecși, precum cerealele integrale (ovăz, quinoa, orez brun), legumele și fructele, sunt surse esențiale de energie, contribuind la menținerea unui nivel glicemic stabil și oferind fibre necesare pentru optimizarea tranzitului intestinal. În această perioadă, se recomandă evitarea carbohidraților simpli (băuturi carbogazoase, dulciuri rafinate) care pot induce fluctuații ale glicemiei și pot influența negativ echilibrul hormonal matern.
Rolul lipidelor
Lipidele joacă un rol fundamental în dezvoltarea sistemului nervos al sugarului, în special acizii grași esențiali omega-3 (DHA și EPA), care sunt implicați în maturarea creierului și a retinei. Consumul regulat de pește gras, nuci, semințe de in, ulei de măsline extravirgin și avocado contribuie la asigurarea unui profil lipidic optim pentru sănătatea maternă și dezvoltarea optimă a bebelușului.
Importanța calciului
Calciul este un nutrient esențial în această perioadă, având un rol crucial în menținerea densității osoase materne și în dezvoltarea sistemului osos al sugarului. Specialiștii pediatrici indică un aport zilnic de cel puțin 1000 mg de calciu, provenit din lactate integrale, brânzeturi maturate, iaurt, dar și din surse vegetale precum migdalele, tofu sau legumele cu frunze verzi (spanac, kale). Deficiențele de calciu în această etapă pot crește riscul de osteopenie și osteoporoză la mamă.
Rolul fierului
Nu în ultimul rând, fierul rămâne un element esențial în perioada postpartum, mai ales în cazul pierderilor semnificative de sânge la naștere. Un aport insuficient poate conduce la anemie feriprivă, afectând nivelul de energie al mamei și capacitatea organismului de a susține producția optimă de lapte. Sursele bogate în fier hem (carne roșie slabă, organe, pește) și fier non-hem (leguminoase, cereale fortificate, semințe) trebuie incluse strategic în dietă, preferabil alături de alimente bogate în vitamina C pentru a îmbunătăți absorbția acestui mineral.
Alimente permise și recomandate în alăptat – Legume și fructe permise în alăptare
Pentru mamele care alăptează, aportul optim de vitamine, minerale și antioxidanți constituie o paradigmă esențială în menținerea sănătății materne și în susținerea dezvoltării armonioase a sugarului. O dietă diversificată, bazată pe consumul regulat de legume și fructe, asigură o sursă constantă de micronutrienți esențiali, contribuind la echilibrarea metabolismului și la susținerea procesului de lactație.
Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, kale și varza de Bruxelles, sunt surse concentrate de fier, calciu și acid folic, elemente indispensabile pentru prevenirea anemiei materne și pentru dezvoltarea neurologică a sugarului. Datorită conținutului ridicat de vitamina K, aceste legume susțin coagularea sanguină și mențin integritatea sistemului vascular. Consumul lor în stare crudă sau ușor gătite la abur maximizează biodisponibilitatea nutrienților, evitând pierderile asociate cu prepararea termică prelungită.
Fructele de pădure, precum afinele, murele și zmeura, sunt bogate în antioxidanți polifenolici și vitamina C, având un rol crucial în combaterea stresului oxidativ și în susținerea sistemului imunitar. Compușii bioactivi din aceste fructe protejează structurile celulare împotriva degradării premature și contribuie la menținerea elasticității vaselor de sânge, prevenind astfel riscul de inflamație sistemică. Citricele, datorită concentrației ridicate de acid ascorbic, stimulează absorbția fierului non-hem și sprijină sinteza colagenului, esențial pentru regenerarea țesuturilor postpartum. Totuși, se recomandă un consum moderat al acestora, mai ales în cazul sugarilor cu predispoziție la dermatită atopică sau iritații gastrointestinale.
Beneficiile avocado-ului în alimentația maternă durante alăptare
Avocado este un aliment deosebit de valoros în această etapă, datorită conținutului său ridicat de acizi grași mononesaturați, fibre și potasiu. Aceste grăsimi sănătoase sunt esențiale pentru dezvoltarea sistemului nervos al bebelușului, susțin funcția cardiovasculară maternă și contribuie la menținerea unui echilibru glicemic stabil. Potasiul reglează activitatea musculară și tensiunea arterială, reducând riscul de oboseală și dezechilibre electrolitice.
Bananele, pe lângă faptul că sunt o sursă rapidă de energie datorită conținutului lor de carbohidrați cu absorbție moderată, furnizează triptofan, un precursor al serotoninei, contribuind astfel la reglarea stării de spirit și prevenirea episoadelor de epuizare postnatală. Morcovii, broccoli și cartofii dulci sunt bogate în beta-caroten, un precursor al vitaminei A, fundamental pentru dezvoltarea vederii și susținerea funcției imunitare a sugarului. Acești carotenoizi liposolubili au și efect antioxidant, protejând celulele împotriva agresiunilor oxidative și menținând sănătatea pielii și a mucoaselor.
Astfel, o alimentație echilibrată, bazată pe o varietate de legume și fructe proaspete, furnizează micronutrienții necesari pentru menținerea lactației și pentru optimizarea stării de sănătate a mamei și a copilului. Adaptarea dietei în funcție de nevoile individuale și de reacțiile sugarului asigură o tranziție nutrițională armonioasă și previne eventualele intoleranțe alimentare sau dezechilibre metabolice.
Sursa foto: Shutterstock.com
Alimente și fructe interzise în alăptare – Ce nu poți și nu ai voie sa mănânci atunci când alăptezi?
Deși nu există restricții alimentare absolute, anumite categorii de alimente necesită o atenție sporită datorită potențialului impact asupra sănătății sugarului. Contaminanții precum metilmercurul, alcoolul și cofeina pot traversa bariera laptelui matern și influența dezvoltarea neurologică și comportamentală a nou-născutului, iar alimentele procesate sau cu potențial iritant pot influența digestia și toleranța alimentară a acestuia.
Consumul de pește cu un conținut ridicat de mercur, precum rechinul, peștele spadă, macroul regal sau tilefish, ar trebui evitat, deoarece mercurul are un efect neurotoxic și poate afecta dezvoltarea cognitivă și motorie a sugarului. În schimb, se recomandă alegerea peștilor cu un conținut scăzut de mercur, dar bogați în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, sardinele, heringul sau păstrăvul, esențiali pentru dezvoltarea creierului și a retinei.
Alcoolul, datorită capacității sale de a pătrunde rapid în laptele matern, trebuie consumat cu precauție extremă. Conform recomandărilor medicale, în cazul unui consum ocazional, se recomandă o perioadă de cel puțin 2-3 ore înainte de următoarea sesiune de alăptare pentru a permite metabolizarea alcoolului. Consumul frecvent sau în cantități mari poate afecta tiparele de somn ale sugarului și poate reduce reflexul de ejecție al laptelui.
Alăptare: substanțe cu impact
Cofeina, prezentă în cafea, ceai negru, ceai verde, băuturi energizante și ciocolată, poate determina iritabilitate, agitație și tulburări de somn la sugar. În pofida faptului că un dozaj moderat (echivalentul a 1-2 cești de cafea pe zi) este considerat sigur, sensibilitatea individuală a bebelușului poate varia. În cazul sugarilor care manifestă hiperexcitabilitate sau dificultăți în adormire, reducerea consumului de cofeină poate fi benefică.
Alimentele ultraprocesate, bogate în zaharuri rafinate, grăsimi trans și aditivi artificiali, nu oferă un aport nutrițional semnificativ și pot influența nivelul de energie al mamei, favorizând fluctuații glicemice și instalarea oboselii. În plus, un consum ridicat de alimente procesate poate contribui la inflamație sistemică și la dezechilibre metabolice pe termen lung. Este preferabilă orientarea către o dietă bazată pe alimente integrale, bogate în vitamine, minerale și fibre esențiale.
Totodată, anumite alimente cu potențial iritant, precum usturoiul, ceapa, varza, leguminoasele și alimentele picante, pot modifica gustul laptelui matern sau pot provoca disconfort digestiv sugarului, manifestat prin colici sau balonare. Toleranța variază de la un sugar la altul, motiv pentru care se recomandă monitorizarea reacțiilor bebelușului după consumul acestor alimente și ajustarea dietei în funcție de toleranța individuală.
Ce pot mânca când alăptez? – Idei de mâncare și rețete atunci când alăptezi
Sursa foto: Shutterstock.com
Pentru a susține atât nevoile nutriționale crescute din perioada alăptării, cât și producția optimă de lapte matern, planificarea meselor trebuie să fie echilibrată, oferind un aport adecvat de macronutrienți și micronutrienți esențiali.
Un mic dejun nutritiv ar trebui să conțină carbohidrați complecși, proteine de calitate și grăsimi sănătoase, contribuind la menținerea nivelului optim de energie și la reglarea metabolismului postpartum. Terciul de ovăz preparat cu lapte sau băuturi vegetale fortificate cu calciu, îmbogățit cu fructe de pădure și nuci, oferă o combinație ideală de fibre solubile, antioxidanți și acizi grași esențiali. Adăugarea unui ou fiert sau a unei felii de pâine integrală cu avocado îmbunătățește aportul de colină, vitamina B12 și grăsimi mononesaturate, elemente esențiale pentru sănătatea sistemului nervos și funcționarea optimă a creierului.
Prânzul trebuie să fie consistent, să ofere o combinație echilibrată de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, pentru a preveni scăderea bruscă a glicemiei și a susține procesul de refacere postpartum. O salată completă cu piept de pui la grătar, quinoa, legume viu colorate și semințe de dovleac asigură un spectru larg de micronutrienți esențiali, precum fierul, zincul și magneziul, contribuind la refacerea depozitelor de nutrienți epuizate în timpul sarcinii. Alternativ, un wrap din lipie integrală cu hummus, legume la grătar și fasole poate reprezenta o sursă excelentă de proteine vegetale, fibre și fitonutrienți, fiind în același timp o opțiune rapidă și ușor de consumat în timpul îngrijirii bebelușului.
Alăptare: idei de mâncare și rețete
O cină hrănitoare, dar ușor digerabilă, este recomandată. Astfel, se susține refacerea nocturnă a organismului. Se evită disconfortul digestiv. Somonul la cuptor este o sursă excelentă. Conține acizi grași omega-3 DHA. De asemenea, proteine de înaltă calitate. Vitamina D este importantă. Contribuie la dezvoltarea neurologică a bebelușului. Ajută la menținerea sănătății materne. Asocierea acestuia cu broccoli este benefică. Broccoli este o legumă bogată în calciu. De asemenea, conține și vitamina K. Cartofii dulci sunt importanți. Reprezintă o sursă de beta-caroten și carbohidrați complecși. Optimizează absorbția nutrienților esențiali. Oferă o senzație de sațietate de lungă durată. O alternativă ușoară și reconfortantă poate fi o supă cremă de linte roșie. Conține turmeric și ulei de măsline extravirgin. Este un preparat bogat în proteine vegetale. De asemenea, polifenoli și acizi grași antiinflamatori. Este ideal pentru susținerea sănătății sistemului digestiv. Menține echilibrul hormonal.
Gustările joacă un rol important. Mențin nivelul optim de energie. Previn hipoglicemia. Acest lucru este valabil mai ales în condițiile unui somn fragmentat. O combinație ideală poate fi reprezentată de iaurt grecesc. Acesta conține semințe de in și fructe uscate. Oferă probiotice benefice pentru sănătatea intestinală. De asemenea, acizi grași esențiali care contribuie la reglarea hormonală. Alternativ, un mix de migdale este benefic. Nucile braziliene sunt importante. Curmalele aduc beneficii. Poate constitui o sursă naturală de seleniu, fier și fibre solubile. Sprijină sănătatea tiroidiană. Previne constipația postpartum. O altă variantă nutritivă este reprezentată de o felie de pâine integrală. Aceasta conține unt de arahide natural și felii de banană. Furnizează un echilibru optim de proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase. Menține rezistența la efort.
Ce trebuie să mănânci când alăptezi și bebe are colici? – Alimentația în alăptare pentru prevenirea colicilor
Sursa foto: Shutterstock.com
Colicile infantile reprezintă o provocare frecventă în primele luni de viață, caracterizându-se prin episoade de plâns prelungit și aparent inexplicabil. Deși mecanismul exact al colicilor nu este pe deplin elucidat, unele teorii sugerează că imaturitatea sistemului digestiv și dezechilibrele florei intestinale pot contribui la apariția acestora. În cazul mamelor care alăptează, dieta maternă poate influența indirect simptomele digestive ale bebelușului, deși nu există dovezi științifice concludente care să coreleze direct consumul anumitor alimente cu apariția colicilor.
Monitorizarea atentă a reacțiilor bebelușului la diferite alimente din dieta maternă poate oferi indicii utile în identificarea potențialilor factori declanșatori. Anumite alimente, cum ar fi leguminoasele (fasole, linte, mazăre), legumele crucifere (varză, broccoli, conopidă) și produsele lactate, pot accentua disconfortul abdominal la unii sugari sensibili. Totodată, cafeina, ciocolata și alimentele condimentate ar putea influența compoziția laptelui matern și toleranța digestivă a bebelușului, motiv pentru care reducerea temporară a acestora din dietă poate fi benefică în cazul în care se observă o corelație cu intensificarea colicilor.
În acest sens, adoptarea unei diete echilibrate și ușor digerabile poate contribui la menținerea sănătății digestive atât pentru mamă, cât și pentru sugar. Sursele de proteine slabe, precum carnea de pasăre, peștele și ouăle, furnizează aminoacizi esențiali necesari creșterii și dezvoltării copilului, fără a suprasolicita digestia. Carbohidrații complecși din orez brun, quinoa și cartofi dulci asigură un aport energetic stabil, sprijinind în același timp sănătatea microbiotei intestinale. Legumele cu conținut scăzut de fibre insolubile, precum morcovii, dovlecelul și dovleacul, sunt bine tolerate și pot contribui la reducerea disconfortului digestiv.
Alăptare: colici și alimentație
Probioticele, fie sub formă de suplimente, fie din surse alimentare naturale precum iaurtul, chefirul și varza murată neprocesată termic, pot susține echilibrul microbiotei intestinale atât la mamă, cât și la sugar, reducând astfel riscul de iritații digestive. Hidratarea corespunzătoare este esențială în menținerea producției optime de lapte matern și a unui tranzit digestiv eficient. Consumul regulat de apă, ceaiuri din plante bine tolerate (cum ar fi feniculul și mușețelul) și supe nutritive poate contribui la menținerea unui echilibru digestiv optim.
Ce trebuie să mănânce o mămica care alăptează – Hidratarea și consumul de lichide în perioada alăptării
Hidratarea optimă în perioada alăptării este esențială. Menține un volum adecvat al laptelui matern. Susține echilibrul hidroelectrolitic al organismului matern. Creșterea necesarului de lichide este determinată de pierderile suplimentare prin laptele matern. Se recomandă un aport zilnic de aproximativ 2,5-3 litri de lichide.
Apa reprezintă cea mai sigură și eficientă sursă de hidratare. Ajută la menținerea funcțiilor metabolice esențiale. Reglează temperatura corporală. Previne deshidratarea. Consumul regulat de apă este fundamental. Se distribuie uniform pe parcursul zilei. Menține o secreție lactată constantă. Un semnal fiziologic important al necesarului crescut de hidratare este setea. Lichidele trebuie consumate preventiv. Nu doar ca răspuns la senzația de sete.
Pe lângă apa simplă, lichidele cu valoare nutrițională ridicată contribuie la aportul optim de nutrienți esențiali. Supele de legume și bulionul de pui furnizează hidratare. De asemenea, furnizează electroliți și aminoacizi. Sunt necesari refacerii postnatale. Acestea refac rezervele de minerale. Acest lucru este valabil mai ales în cazul mamelor care au avut pierderi semnificative de sânge în timpul nașterii.
Alăptare: hidratare
Ceaiurile din plante atent selecționate sunt de ajutor. Aici includem mușețelul, feniculul sau anasonul. Acestea oferă un efect benefic suplimentar. Reduc stresul oxidativ. Susțin digestia. Feniculul, în special, a fost asociat cu un efect galactogog. Favorizează producția de lapte matern. Totuși, este esențial să se evite consumul excesiv al unor plante medicinale. Acestea au potențial hormonal sau toxic. Aici includem salvie, mentă sau lemn-dulce. Acestea ar putea influența negativ secreția lactată.
Smoothie-urile preparate în casă reprezintă o opțiune excelentă. Hidratează. Oferă și aport nutrițional simultan. Combinarea fructelor bogate în antioxidanți este ideală. Aici includem afinele și căpșunile. Se pot combina cu legume verzi (spanac, kale). Sursele de proteine sunt de ajutor. Aici includem iaurt, unt de migdale. Acestea susțin necesarul energetic crescut al mamei. Oferă și vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea bebelușului.
Laptele și alternativele vegetale fortificate cu calciu pot fi incluse în dieta zilnică. Aici includem lapte de migdale, ovăz sau soia. Acestea contribuie la menținerea sănătății osoase. Previn deficitele nutriționale. Este recomandat ca aceste produse să fie fără adaos de zahăr. Trebuie consumate echilibrat. Se ține cont de toleranța digestivă a mamei.
În ceea ce privește băuturile care ar trebui limitate sau evitate, cafeaua și alte surse de cofeină trebuie consumate cu moderație. Aici includem ceai negru, ceai verde, băuturi energizante. Cofeina trece în laptele matern. Poate afecta somnul și agitația bebelușului. Consumul ar trebui să fie limitat la aproximativ 200-300 mg de cofeină pe zi. Acesta este echivalentul a una-două cești de cafea slabă.
Alăptare: băuturi
Alcoolul nu este recomandat în perioada alăptării. Poate trece în laptele matern. Poate avea efecte negative asupra sistemului nervos al sugarului. Dacă ocazional se consumă o cantitate redusă de alcool, este indicat un interval de cel puțin 2-3 ore înainte de următoarea sesiune de alăptare. Astfel, se permite metabolizarea acestuia de către organism.
Suplimente nutritive recomandate în timpul alăptării
În timpul alăptării, necesarul de nutrienți este crescut. În anumite situații, suplimentele alimentare pot fi necesare. Astfel, se asigură atât sănătatea mamei, cât și dezvoltarea optimă a sugarului. Deși o dietă variată și echilibrată rămâne fundamentul unei nutriții adecvate, deficitele nutriționale pot apărea. Acest lucru depinde de stilul de viață, preferințele alimentare sau statusul fiziologic postnatal. Administrarea suplimentelor trebuie făcută sub îndrumarea unui specialist. Astfel, se evită excesele. Se previn posibilele interacțiuni medicamentoase.
Multivitaminele postnatale reprezintă o opțiune utilă. Sunt pentru mamele care nu reușesc să acopere necesarul zilnic de micronutrienți exclusiv prin alimentație. Acestea conțin o combinație optimă de vitamine și minerale esențiale. Aici includem vitaminele din complexul B. Vitamina A. Vitamina C. Vitamina D. Oligoelemente esențiale. Aceste suplimente sunt deosebit de importante în cazul unui aport alimentar deficitar. Sunt importante și în cazul unor diete restrictive. Aici includem vegetarianismul sau veganismul.
Vitamina D joacă un rol esențial în metabolismul osos. Ajută la funcționarea optimă a sistemului imunitar. Expunerea insuficientă la soare sau o dietă săracă în alimente bogate în vitamina D poate duce la un deficit. Aici includem peștele gras, ouăle sau lactatele fortificate. În perioada alăptării, suplimentarea cu 600-2000 UI pe zi poate fi necesară. Astfel, se menține un nivel seric optim. Laptele matern nu conține cantități adecvate de vitamina D pentru sugar.
Alăptare: suplimente
Calciul este important pentru sănătatea osoasă a mamei. Necesarul acestuia crește semnificativ în perioada alăptării. Dacă aportul de calciu din dietă este insuficient, organismul poate recurge la resursele osoase materne. Aici includem lactate, legume cu frunze verzi, semințe, migdale, tofu fortificat. Astfel, se asigură nevoile sugarului. Suplimentarea poate fi indicată. Este importantă mai ales în cazul femeilor care nu consumă lactate. De asemenea, este indicată și în cazul femeilor care prezintă un risc crescut de osteopenie sau osteoporoză.
Fierul este un alt mineral util în această perioadă. Este important mai ales dacă mama a avut pierderi semnificative de sânge în timpul nașterii. De asemenea, este important dacă mama prezintă anemie postpartum. Deși laptele matern conține o formă foarte biodisponibilă de fier, rezervele materne trebuie menținute. Astfel, se previn stările de epuizare, amețeli și imunitate scăzută. Suplimentarea cu fier se recomandă în funcție de nivelurile serice de hemoglobină și feritină. Administrarea excesivă este evitată. Aceasta poate cauza efecte secundare digestive.
Acizii grași Omega-3, în special DHA (acid docosahexaenoic), sunt critici. Sunt necesari pentru dezvoltarea neurologică și vizuală a sugarului. În mod ideal, acești acizi grași ar trebui obținuți din pește gras (somon, sardine, macrou). Pentru femeile care consumă cantități insuficiente sau care evită peștele, suplimentarea cu ulei de pește purificat sau microalge poate fi benefică.
Iodul este necesar pentru funcționarea optimă a glandei tiroide. Acest lucru este valabil atât pentru mamă, cât și pentru sugar. Deficitul de iod în timpul alăptării poate afecta dezvoltarea cognitivă a bebelușului. În cazul unui aport insuficient din dietă, suplimentarea cu 150-250 mcg de iod pe zi poate fi indicată. Aici includem pește, lactate, ouă, sare iodată. Se face conform recomandărilor internaționale.
Alăptare: nutrienți
În jurul alimentației din perioada alăptării circulă numeroase mituri. Acestea pot influența alegerile mamelor. Pot genera anxietate inutilă. Este esențial să ne bazăm pe dovezi științifice. De asemenea, pe recomandări medicale actualizate. Astfel, se asigură o nutriție optimă. Acest lucru este valabil atât pentru mamă, cât și pentru sugar.
Unul dintre cele mai frecvente mituri este acela că anumite alimente trebuie eliminate complet din dietă. Aici includem lactatele sau preparatele picante. În realitate, majoritatea sugarilor tolerează foarte bine alimentele consumate de mamă. Restricțiile alimentare inutile pot limita aportul de nutrienți esențiali.
O altă concepție greșită este că mamele trebuie să consume lapte de vacă pentru a produce lapte matern. În realitate, producția de lapte matern nu depinde de consumul de lapte animal. Depinde de o hidratare adecvată. Este necesară și o alimentație echilibr
Referințe:
1. American Academy of Pediatrics. (2022). Breastfeeding and the Use of Human Milk. Pediatrics, 150(1);
2. Bravi, F., Wiens, F., Decarli, A., Dal Pont, A., Agostoni, C., & Ferraroni, M. (2016). Impact of maternal nutrition on breast-milk composition: a systematic review. The American Journal of Clinical Nutrition, 104(3), 646-662;
3. Kominiarek, M. A., & Rajan, P. (2016). Nutrition Recommendations in Pregnancy and Lactation. Medical Clinics of North America, 100(6), 1199-1215;
4. World Health Organization. (2022). Breastfeeding;
5. Ballard, O., & Morrow, A. L. (2013). Human Milk Composition: Nutrients and Bioactive Factors. Pediatric Clinics of North America, 60(1), 49-74.
Sursa foto: Shutterstock.com
