Bufeuri – cauze, simptome și tratament pentru transpirațiile în menopauză

Bufeurile de căldură sunt manifestări vasomotorii care afectează, în general, partea superioară a corpului. Sunt resimțite predominant în zona toracică anterioară, gât și față, fiind descrise ca episoade bruște de căldură intensă, care pot fi însoțite de transpirații abundente – mai ales în cazurile în care există și hiperhidroză – urmate uneori de o senzație imediată de frig.

Aceste episoade sunt specifice perioadei menopauzale, o etapă firească din viața femeii, marcată de modificări hormonale, în special scăderea nivelului de estrogen. Aproximativ 75% dintre femeile aflate în tranziția spre menopauză se confruntă cu bufeuri, care pot persista între 5 și 6 ani, până la stabilizarea hormonală. Spre deosebire de alte senzații fiziologice, bufeurile nu sunt cauzate de factori externi, cum ar fi temperatura ambientală sau activitatea fizică, ci apar spontan, din cauza dereglărilor de termoreglare la nivelul hipotalamusului.

De ce apar aceste manifestări și, mai ales, ce se poate face pentru a le gestiona eficient – de la schimbări în stilul de viață până la opțiuni terapeutice – vei descoperi în acest material.

Ce sunt bufeurile și cum se manifestă?

Sursa foto: Shutterstock.com

Bufeurile sunt manifestări specifice menopauzei – o etapă firească, dar adesea provocatoare, din viața femeii. Aproximativ 75% dintre femeile aflate în această perioadă de tranziție hormonală se confruntă cu aceste episoade. Ele pot apărea cu luni sau chiar ani înainte de instalarea menopauzei propriu-zise și pot persista între 5 și 6 ani. În ciuda intensității cu care se manifestă, bufeurile nu sunt declanșate de factori externi evidenți, ceea ce le face cu atât mai imprevizibile și deranjante.

Bufeurile se caracterizează prin apariția unor senzații bruște și intense de căldură, localizate în special în zona superioară a corpului – față, gât și piept. Aceste episoade sunt adesea însoțite de înroșirea pielii, transpirații abundente și palpitații. Disconfortul poate dura de la câteva secunde la câteva minute și este frecvent asociat cu o stare de neliniște sau anxietate accentuată.

Caracteristici

Principalele semne caracteristice ale bufeurilor includ:

• senzație bruscă de căldură intensă;
• înroșirea pielii, în special în zona feței și gâtului;
• transpirații profuze, urmate uneori de frisoane;
• palpitații sau ritm cardiac accelerat;
• senzație de neliniște, iritabilitate sau agitație inexplicabilă.

Bufeurile pot apărea atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții. Când se manifestă noaptea, sunt cunoscute sub denumirea de transpirații nocturne și pot perturba serios calitatea somnului. În timp, aceste episoade repetate duc la oboseală cronică, dificultăți de concentrare și modificări ale stării generale de bine. Valurile de căldură resimțite în corp pot declanșa dezechilibre importante în ritmul somnului și pot afecta indirect sănătatea fizică și emoțională.

De altfel, pentru un plus de sprijin în această perioadă, multe femei aleg formule naturiste cu efect calmant și echilibrant, precum Premium Menopause Formula – un complex de 6 plante cu beneficii dovedite împotriva bufeurilor, transpirațiilor nocturne și dezechilibrelor hormonale.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Ce alte simptome pot apărea împreună cu bufeurile?

Pe lângă manifestările deja menționate, unele femei pot experimenta și alte senzații asociate:

• furnicături la nivelul degetelor;
• senzația că pielea „arde” sau devine fierbinte brusc, fără motiv aparent;
• înroșirea accentuată a feței, asemănătoare cu cuperoza;
• transpirații excesive, comparabile cu cele provocate de hiperhidroză;
• creșterea frecvenței cardiace în lipsa unui efort fizic.

Cauzele apariției bufeurilor sau „valurilor de căldură în corp”

Cea mai frecventă cauză a apariției bufeurilor este dezechilibrul hormonal specific menopauzei, mai exact scăderea treptată a nivelului de estrogen. Această modificare influențează în mod direct activitatea hipotalamusului – centrul din creier responsabil de reglarea temperaturii corporale. În lipsa unui nivel hormonal stabil, hipotalamusul devine mai sensibil la orice variație de temperatură și poate declanșa reacții nejustificate de răcire, chiar și atunci când temperatura corpului este normală.

Evident, aceste reacții apar încă din perioada premenopauzei, când fluctuațiile hormonale sunt frecvente. De asemenea, unele ipoteze sugerează că bufeurile pot fi corelate cu anumite afecțiuni metabolice, precum diabetul, obezitatea sau sindromul metabolic. Reacția organismului este, însă, diferită de la o persoană la alta – în timp ce unele femei se confruntă intens cu bufeurile, altele nu le resimt deloc.

Printre factorii declanșatori cei mai comuni se numără:

• consumul excesiv de alcool;
• băuturile care conțin cofeină (cafea, ceai negru, energizante);
• alimentele foarte condimentate;
• temperaturile ridicate ale mediului înconjurător;
• stresul oxidativ și anxietatea cronică;
• fumatul, atât activ cât și pasiv;
• îmbrăcămintea necorespunzătoare (materiale sintetice, haine strâmte sau prea groase).

Este important de menționat că bufeurile nu sunt un simptom exclusiv feminin. Și bărbații pot experimenta episoade similare, în special în contextul andropauzei – procesul natural de scădere a nivelului hormonilor androgeni, în special testosteronul, odată cu înaintarea în vârstă. În plus, alte afecțiuni sau dezechilibre pot provoca apariția bufeurilor la bărbați, printre care:

• hipertiroidismul;
• cancerul testicular;
• atacurile de panică;
• cancerul de prostată (în special în urma terapiilor hormonale);
• boala Parkinson;
• scleroza multiplă;
• epilepsia;
• tumorile glandelor suprarenale.

Cât durează bufeurile în menopauză?

Durata bufeurilor variază semnificativ de la o femeie la alta și este influențată de numeroși factori fiziologici, hormonali și stil de viață. În mod obișnuit, episoadele de bufeuri durează între 7 și 10 ani, conform datelor din mai multe studii clinice longitudinale. Totuși, aproximativ 10% dintre femei pot continua să aibă bufeuri și la peste 12 ani de la instalarea menopauzei. În cazuri mai rare, aceste manifestări pot persista chiar până la două decenii, însă frecvența și intensitatea lor scad treptat în timp.

Intensitatea bufeurilor este de obicei mai mare în primii ani postmenopauză, iar ulterior ele devin mai puțin frecvente și mai ușor de gestionat. Această evoluție este legată de adaptarea treptată a organismului la noile nivele hormonale, în special la scăderea estrogenului, care este principala cauză fiziologică a acestor simptome.

Iată factorii care pot influența durata bufeurilor:

• Vârsta la instalarea menopauzei: menopauza timpurie (înainte de 45 de ani) este adesea asociată cu o durată mai lungă a bufeurilor.
• Stilul de viață: fumatul, consumul excesiv de alcool, dieta bogată în alimente procesate și obezitatea pot agrava simptomele și le pot prelungi în timp.
• Originea etnică: cercetările arată că femeile din Asia de Est (ex: Japonia) tind să raporteze bufeuri mai puține și mai ușoare, în timp ce femeile din America de Nord și Europa Centrală experimentează adesea simptome mai intense.
• Nivelul de stres: stresul cronic și anxietatea contribuie la dezechilibrele neuroendocrine și pot amplifica frecvența și durata bufeurilor.

Mai mult decât atât, fiecare organism reacționează diferit. Sunt femei care resimt bufeurile ca o problemă majoră, în timp ce altele le percep doar ocazional sau deloc.

Opțiunile de tratament recomandate pentru bufeuri și transpirații în menopauză și sarcină + Cât de eficiente sunt pastilele și medicamentele pentru bufeuri?

Bufeurile sunt, în primul rând, rezultatul dezechilibrelor hormonale, dar pot fi controlate prin terapii adecvate, în funcție de cauză, intensitate și contextul clinic. Existența mai multor variante terapeutice permite o abordare personalizată, care trebuie stabilită împreună cu medicul specialist.

Tratamente hormonale:

Terapia de substituție hormonală (TSH) este recunoscută ca fiind cea mai eficientă opțiune pentru femeile aflate la menopauză. Prin administrarea de estrogen, singur sau în asociere cu progesteron, se poate reduce frecvența bufeurilor cu până la 75%. Această metodă nu este însă recomandată tuturor femeilor, fiind necesară evaluarea atentă a istoricului medical.

O alternativă este Tibolonul, un compus sintetic care acționează similar estrogenilor, progesteronului și androgenilor. Este indicat în special femeilor care nu pot urma TSH în forma sa clasică, dar care au nevoie de sprijin în ameliorarea simptomelor vasomotorii.

Tratamente non-hormonale:

Antidepresivele din clasele SSRI și SNRI, precum venlafaxina sau paroxetina, au efecte benefice în reglarea termoreglării centrale și pot reduce semnificativ frecvența episoadelor. Sunt utile mai ales în cazurile în care terapia hormonală este contraindicată.

Gabapentinul, utilizat inițial ca anticonvulsivant, s-a dovedit eficient mai ales în combaterea bufeurilor nocturne. Prin modul său de acțiune asupra sistemului nervos, poate calma hiperactivitatea neuronilor responsabili de aceste manifestări.

Clonidina, cu efect central asupra tensiunii arteriale, poate fi de ajutor în formele ușoare până la moderate, însă este mai rar utilizată din cauza reacțiilor secundare posibile.

În cazul femeilor însărcinate, abordarea terapeutică este diferită, întrucât majoritatea medicamentelor sunt contraindicate. În aceste situații, se recomandă metode simple de gestionare: evitarea spațiilor supraîncălzite, hidratarea corespunzătoare, purtarea hainelor lejere din fibre naturale, compresii reci aplicate local și evitarea factorilor declanșatori.

Pentru formele severe, în care calitatea vieții este profund afectată, medicii pot recomanda tratamente avansate, cum ar fi:

• MLE4901 – un antagonist al receptorilor neurokininici, testat pentru reducerea bufeurilor severe;
• Substanțe neuroactive cu acțiune centrală asupra sistemului termoreglator;
• Suplimente alimentare, în special cele cu vitamina E, care pot avea efecte benefice moderate;
• Antidepresive triciclice, în cazuri atent selecționate.

În situațiile în care bufeurile sunt secundare unor afecțiuni endocrine, neurologice sau oncologice, tratamentul trebuie să fie etiologic – fie medicamentos, fie chirurgical, în funcție de patologie.

În orice caz, reducerea factorilor de risc are un rol esențial în prevenirea agravării simptomelor. Se recomandă:

• limitarea consumului de alcool și cofeină;
• evitarea alimentelor foarte condimentate;
• controlul greutății corporale;
• renunțarea la fumat;
• purtarea unor haine adecvate sezonului și confortabile;
• evitarea efortului fizic extrem și a băilor fierbinți;
• introducerea în dietă a alimentelor bogate în fitoestrogeni (ex: semințe de in, soia, leguminoase).

Cum să scapi de bufeurile din menopauză cu ajutorul remediilor, tratamentelor naturiste și schimbărilor în stilul de viață?

După identificarea corectă a factorilor declanșatori, bufeurile pot fi gestionate mai eficient printr-un plan personalizat. Chiar dacă nu există un tratament care să garanteze eliminarea completă a acestora, frecvența și intensitatea episoadelor pot fi semnificativ reduse. Unele femei reușesc să controleze bufeurile în perioada menopauzei folosind metode simple, naturale și ușor de aplicat în viața de zi cu zi.

Tehnicile utile pentru gestionarea simptomelor includ:

• purtarea hainelor în straturi, pentru a facilita reglarea temperaturii corporale în funcție de momentul bufeului;
• consumul unui pahar de apă rece sau apă cu gheață, imediat după debutul senzației de căldură;
• utilizarea lenjeriei de pat din bumbac 100% sau din materiale naturale care permit o bună ventilație în timpul somnului.

Cele mai multe persoane aleg să încerce inițial remedii naturale, ca alternativă la tratamentele medicamentoase. Totuși, este esențial ca orice produs naturist să fie folosit cu precauție, iar utilizarea lui să fie discutată cu un medic sau farmacist, mai ales dacă există tratamente deja în curs.

Remedii terapeutice și naturiste

Printre cele mai frecvente opțiuni terapeutice și naturiste se regăsesc:

• alimentele bogate în fitoestrogeni (soia, tofu, semințe de in, linte, năut), care pot contribui la echilibrarea hormonală;
• suplimentele sau ceaiurile pe bază de plante precum cohoș negru, ginseng sau trifoi roșu – însă acestea pot interacționa cu alte medicamente și trebuie administrate doar la recomandarea unui specialist;
• tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația conștientă și mindfulness, care pot reduce nivelul de stres și pot preveni amplificarea bufeurilor;
• exercițiile fizice regulate, benefice atât pentru menținerea unei greutăți sănătoase, cât și pentru îmbunătățirea stării mentale generale;
• evitarea alimentelor picante, a alcoolului și a cofeinei, care pot acționa ca factori declanșatori ai episoadelor vasomotorii.

Odată cu apariția bufeurilor, pot apărea și alte manifestări secundare, precum insomnia, iritabilitatea sau chiar episoade de anxietate. De aceea, este recomandat ca tehnicile de gestionare emoțională – cum ar fi meditația sau terapia prin respirație – să fie integrate în rutina zilnică, indiferent de vârstă sau sex.

Bufeurile sau puseele de căldură noaptea

Bufeurile nocturne pot deveni extrem de deranjante, mai ales atunci când afecteaza calitatea somnului și starea generala de bine. De obicei, ele sunt mai intense decât cele din timpul zilei și sunt însoțite de transpirații excesive, care pot duce la treziri frecvente si disconfort fizic.

Pentru a reduce disconfortul, se pot aplica câteva măsuri simple:

• menținerea unei temperaturi reduse în dormitor (ideal între 18 și 20°C);
• lenjeria de pat să fie din materiale naturale (bumbac, in);
• purtarea de pijamale lejere și respirabile;
• stabilirea unei rutine de somn regulate;
• evitarea ecranelor, a luminii puternice sau a activităților stimulante înainte de culcare.

În formele mai severe, se poate apela la tratamente medicamentoase, precum gabapentinul sau melatonina, dar doar la recomandarea medicului.

Bufeurile („valurile de căldură în corp”) la bărbați

Așa cum am menționat anterior, bufeurile nu sunt o problemă exclusiv feminină. Deși apar cu o frecvență mult mai redusă, și bărbații pot experimenta episoade de bufeuri, mai ales în contextul unor dezechilibre hormonale. Statisticile arată că între 20 și 40% dintre bărbații care urmează terapii de deprivare androgenică, pentru tratarea cancerului de prostată, dezvoltă simptome vasomotorii asemănătoare celor din menopauză. De asemenea, andropauza – fenomenul natural de scădere treptată a nivelului de testosteron odată cu înaintarea în vârstă – poate declanșa manifestări similare.

Simptomele sunt, în mare parte, aceleași: valuri bruște de căldură, transpirații profunde, disconfort general. La bărbați, acestea sunt adesea resimțite mai intens în partea superioară a corpului și pot fi asociate cu stări de iritabilitate sau insomnie.

Pentru gestionarea bufeurilor la bărbați, se pot lua în considerare următoarele soluții:

• terapia hormonală, prin administrarea controlată de testosteron – dar numai sub strictă supraveghere medicală, din cauza riscurilor oncologice sau cardiovasculare asociate;
• tratamente non-hormonale, precum antidepresivele sau gabapentinul, utile în reducerea intensității și frecvenței episoadelor vasomotorii;
• modificări ale stilului de viață, cu accent pe evitarea consumului de alcool, reducerea cafelei, gestionarea stresului și menținerea unei greutăți corporale normale.

În ce situații este necesar consultul medical?

Sursa foto: Shutterstock.com

Chiar dacă bufeurile sunt considerate o manifestare firească a tranziției hormonale, există situații în care este necesară evaluarea medicală de specialitate. Anumite simptome pot semnala prezența unor dezechilibre mai profunde sau pot ascunde alte afecțiuni care necesită tratament adecvat.

Este recomandat să te adresezi unui medic specialist atunci când:

• bufeurile sunt frecvente și severe, afectând somnul, randamentul zilnic și starea emoțională;
• simptomele persistă mai mult de 7–10 ani, fără ameliorare în ciuda tratamentului;
• apar episoade intense de căldură bruscă la o vârstă neobișnuită (înainte de 40 de ani sau după 60 de ani);
• bufeurile sunt însoțite de semne neobișnuite, precum dureri în piept, palpitații accentuate, dificultăți de respirație sau sângerări vaginale neexplicate;
• transpirațiile nocturne sunt atât de intense încât perturbă grav calitatea somnului și duc la oboseală constantă și epuizare fizică.

Un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea cauzei și alegerea tratamentului potrivit. Medicul poate recomanda investigații suplimentare – analize de sânge, evaluări hormonale sau imagistice – pentru a exclude boli cardiovasculare, endocrine sau neurologice care pot avea manifestări asemănătoare.

Așadar, chiar dacă bufeurile sunt adesea tratate superficial, ele nu trebuie ignorate, mai ales când depășesc un prag de disconfort ce afectează funcționarea zilnică. Intervenția la timp poate preveni complicații și poate îmbunătăți considerabil calitatea vieții.

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hot-flashes/symptoms-causes/syc-20352790;
• https://www.webmd.com/menopause/menopause-hot-flashes;
• https://www.bupa.co.uk/newsroom/ourviews/symptoms-menopause-hot-flushes;
• https://www.healthdirect.gov.au/hot-flushes-due-to-menopause;
• https://www.nia.nih.gov/health/menopause/hot-flashes-what-can-i-do.