Bradicardia: o afecțiune în care inima își încetinește ritmul. Cum să ne protejăm și să prevenim complicațiile?
Inima bate neobosit în fiecare secundă, asigurându-se că fiecare celulă din corpul nostru primește oxigenul și nutrienții necesari. Dar ce se întâmplă când acest ritm constant încetinește, transformându-se într-un murmur abia perceptibil? Aceasta este bradicardia: o afecțiune a inimii în care ritmul cardiac este prea lent, punând în pericol echilibrul delicat al organismului. Află care sunt primele simptome ale aceste afecțiuni și ce poți face pentru a o evita, astfel încât să te poți bucura de o viață așa cum îți dorești.
Bradicardie: simptome, cauze și factori de risc
Inima este un organ muscular de mărimea unui pumn, situat în centrul pieptului, ușor spre stânga. Funcționează ca o pompă puternică, propulsând sângele în întregul corp, printr-o rețea complexă de artere, vene și capilare. Un sistem complex de noduri și fibre nervoase generează și transmite impulsuri electrice care coordonează contracțiile cardiace. Nodul sinusal, situat în atriul drept, acționează ca un pacemaker natural, inițiind fiecare bătaie a inimii.
Cunoașterea structurii și funcționării inimii ne permite să înțelegem mai clar cum poate bradicardia să influențeze acest organ esențial și de ce este important să fie identificată și tratată adecvat.
Ce este bradicardia?
Bradicardia este o afecțiune a inimii în care ritmul cardiac este anormal de lent, sub 60 de bătăi pe minut (bpm) la adulți, spre deosebire de ritmul normal, situat între 60 și 100 bpm. Inima poate fi considerată motorul organismului nostru pentru că are un sistem electric complex, care controlează frecvența și ritmul bătăilor. În bradicardie, acest sistem electric nu funcționează corect, ceea ce duce la o încetinire a ritmului cardiac. Această încetinire poate împiedica inima să pompeze suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului, ducând la diverse simptome și complicații. În aceste cazuri, pacientul este diagnosticat cu bradicardie.
Bradicardia: cauze și factori de risc
Încetinirea ritmului cardiac poate avea o multitudine de cauze. Înțelegerea lor este esențială atât pentru diagnosticul rapid al bradicardiei, cât și pentru a ști când este cazul să iei măsuri preventive.
- Îmbătrânirea. Țesutul cardiac se poate deteriora odată cu vârsta, afectând sistemul electric al inimii și crescând riscul de bradicardie.
- Hipertensiunea arterială poate afecta structura și funcția inimii în timp, crescând riscul de bradicardie și alte aritmii.
- Hipotiroidism. Scăderea nivelului hormonilor tiroidieni poate încetini metabolismul, inclusiv ritmul cardiac.
- Dezechilibre electrolitice. Nivelurile anormale de potasiu, calciu sau magneziu pot perturba funcția electrică a inimii și pot declanșa apariția bradicardiei.
- Apneea în somn poate cauza episoade de bradicardie, din cauza scăderii nivelului de oxigen din sânge. Aceasta mai este cunoscută și ca bradicardie în somn sau bradicardie nocturnă.
- Unele medicamente. Betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele, digoxina, litiul și unele medicamente pentru glaucom pot încetini ritmul cardiac și pot provoca bradicardie ca efect secundar.
- Infecții. Unele infecții, cum ar fi boala Lyme sau febra reumatică, pot afecta inima și pot duce la bradicardie.
- Tulburări autoimune. De asemenea, boli precum lupusul eritematos sistemic sau sarcoidoza pot afecta inima și pot cauza bradicardie.
Unele persoane pot avea inclusiv o predispoziție genetică spre bradicardie sau alte tulburări de ritm cardiac. Acestea trebuie să ia măsuri suplimentare de protecție pentru a-și menține sănătatea inimii și pentru a preveni eventualele afecțiuni.
Deși uneori asimptomatică, bradicardia poate avea consecințe grave asupra sănătății și calității vieții. De aceea, prevenirea acestei afecțiuni este esențială pentru menținerea unei inimi sănătoase și a unui organism funcțional.
Cauzele bradicardiei, amplificate de factorii de risc
Pe lângă vârsta înaintată și istoricul familial, există și alți factori de risc în ceea ce privește bradicardia:
- fumatul;
- obezitatea;
- tensiunea arterială crescută;
- diabetul;
- nivelurile ridicate de colesterol.
Magneziul este un mineral esențial pentru funcționarea normală a inimii. Deficiențele acestui mineral în organism pot avea drept rezultat apariția aritmiilor cardiace. Tabletele Premium Magneziu Bisglicinat îți oferă o formă de magneziu mai bine absorbită de organism. Pe lângă faptul că susține sănătatea inimii, acesta contribuie la reducerea oboselii și la creșterea nivelului de energie, diminuând stresul și anxietatea ce însoțesc adesea bradicardia. Cu 2-4 capsule pe zi te poți bucura de toate beneficiile acestui mineral esențial!
Simptomele bradicardiei și importanța recunoașterii lor
Simptomele bradicardiei pot varia în funcție de severitatea încetinirii ritmului cardiac și de capacitatea organismului de a compensa această încetinire. Unele persoane cu bradicardie ușoară sunt asimptomatice, în timp ce altele prezintă simptome semnificative, deși încetinirea ritmului cardiac este una minoră.
- Oboseală și slăbiciune. Întrucât inima nu pompează suficient sânge oxigenat către organe și mușchi, persoana afectată se poate confrunta cu oboseală persistentă și o senzație de slăbiciune.
- Amețeli și confuzie. Din cauza fluxului sanguin redus, creierul nu primește suficient oxigen, ceea ce poate provoca amețeli, o senzație de confuzie și dificultăți de concentrare.
- Dificultăți de respirație (dispnee): acestea apar în special în timpul efortului fizic, din cauza aportului redus de oxigen către mușchi.
- Durere în piept (angină pectorală). Deoarece inima nu primește suficient sânge oxigenat, pot apărea dureri în piept, similare cu cele din angina pectorală.
- Sincopă (pierderea cunoștinței). În cazurile severe, când fluxul de sânge către creier este compromis, poate apărea inclusiv pierderea bruscă a cunoștinței.
- Palpitații. Senzația de bătăi neregulate sau puternice ale inimii apare atunci când inima încearcă să compenseze ritmul cardiac lent, un simptom caracteristic bradicardiei.
- Edem (umflarea picioarelor și gleznelor). Din cauză că inima nu pompează eficient sângele, se poate ajunge la acumularea de lichid în extremitățile inferioare.
Este important de menționat că aceste simptome nu sunt specifice doar bradicardiei și pot fi cauzate și de alte afecțiuni. De aceea, este foarte important să te adresezi unui medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.
Cum afectează bradicardia calitatea vieții?
Persoanele care se confruntă în mod special cu bradicardie dimineața pot experimenta o serie de simptome care le afectează activitatea zilnică. Bradicardia poate duce la oboseală persistentă și senzația de slăbiciune, chiar și în timpul activităților ușoare, limitând capacitatea de a efectua sarcini zilnice și de a participa la activități sociale. Astfel, dificultățile fizice și limitările impuse de bradicardie pot duce la anxietate și depresie, afectând starea de bine emoțională și psihologică.
În cazurile severe, bradicardia poate duce la insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Aceasta poate cauza oboseală extremă, dificultăți de respirație și, în unele cazuri, poate reprezenta un pericol pentru viață.
Nu în ultimul rând, bradicardia crește riscul de accident vascular cerebral, deoarece ritmul cardiac lent favorizează formarea de cheaguri de sânge care pot bloca arterele cerebrale. În cazuri extreme, bradicardia severă și netratată poate duce la stop cardiac, o urgență medicală care necesită resuscitare cardio-pulmonară imediată.
Bradicardie: de la definiție la diagnostic
Definiția bradicardiei este cea care stabilește cadrul pentru înțelegerea acestei afecțiuni cardiace. Este important de menționat că definiția bradicardiei poate varia ușor, în funcție de vârstă și de starea generală de sănătate a individului. De exemplu, la sportivi sau la persoanele foarte active fizic, un ritm cardiac mai mic de 60 bpm poate fi considerat normal și nu neapărat un semn de boală. Așadar, diagnosticul bradicardiei implică o serie de investigații menite să identifice cauza subiacentă și să evalueze impactul asupra funcției cardiace.
Electrocardiograma (ECG) este un instrument esențial în diagnosticarea bradicardiei. Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și identifică tipul de bradicardie. Pe lângă identificarea bradicardiei sinusale și a blocului atrioventricular, cele două tipuri de bradicardie de care poți suferi, ECG-ul poate evidenția și alte anomalii ale ritmului cardiac. Exemplele includ fibrilația atrială cu răspuns ventricular lent, sindromul de sinus bolnav sau pauzele sinusale.
Bradicardie sinusală: ce înseamnă și cum se deosebește de blocul atrioventricular?
- Bradicardia sinusală este o afecțiune caracterizată printr-un ritm cardiac lent, generat de nodul sinusal. Acesta poate fi fiziologic, în cazul sportivilor, sau cauzat de afecțiuni cardiace, medicamente sau dezechilibre electrolitice.
- Blocul atrioventricular desemnează o întârziere sau o blocare a transmiterii impulsurilor electrice de la atrii la ventricule și este clasificat în diferite grade (I, II și III), în funcție de severitatea blocajului.
Bradicardie severă: alte metode de diagnostic
Pe lângă ECG, mai există și alte examinări care se pot face diagnosticarea bradicardiei:
- Monitorizarea Holter, care presupune o înregistrare a ECG timp de 24-48 de ore. Aceasta este utilă pentru detectarea episoadelor intermitente de bradicardie, care este posibil să nu fie evidente în timpul unei ECG standard.
- Testele de efort evaluează răspunsul inimii la efort fizic, ceea ce le face utile pentru a determina dacă bradicardia este cauzată de efort sau dacă există o rezervă cardiacă adecvată.
- Studiul electrofiziologic este utilizat pentru a examina în detaliu sistemul electric al inimii. Practic, prin introducerea de catetere în inimă și stimularea acesteia se pot identifica zonele responsabile de aritmii, evaluându-se inclusiv necesitatea unui pacemaker.
În funcție de suspiciunea clinică, medicul poate recomanda și alte teste, cum ar fi ecocardiografia (pentru a evalua structura și funcția inimii), testele de sânge (pentru a verifica funcția tiroidiană și nivelurile de electroliți) sau testele imagistice (cum ar fi RMN-ul cardiac). Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni și pentru prevenirea complicațiilor.
Bradicardie fetală: cauze și simptome
Bradicardia poate apărea atât în perioada fetală, cât și la nou-născuți. Bradicardia fetală se referă la un ritm cardiac fetal sub 110 bpm și poate fi cauzată de hipoxie (lipsa de oxigen), compresia cordonului ombilical, infecții sau anomalii cardiace congenitale.
Monitorizarea atentă a ritmului cardiac fetal în timpul sarcinii și travaliului este esențială pentru detectarea precoce a bradicardiei. În cazul în care se constată bradicardie fetală, medicul va evalua cauza și va decide asupra celor mai potrivite acțiuni, ce pot include schimbarea poziției mamei, administrarea de oxigen sau, în cazuri severe, nașterea de urgență prin cezariană.
Ce înseamnă bradicardia la un nou-născut?
Bradicardia la nou-născuți se referă la o frecvență cardiacă anormal de scăzută, de obicei sub 100 de bătăi pe minut (bpm). Deși o ușoară scădere a ritmului cardiac poate fi normală în timpul somnului sau al relaxării, bradicardia persistentă sau severă poate fi un semn al unei probleme medicale subiacente și necesită o evaluare medicală promptă.
La nou-născuți, sistemul nervos autonom, care controlează funcțiile involuntare precum ritmul cardiac și respirația, este încă în curs de dezvoltare. Această imaturitate poate duce la fluctuații ale ritmului cardiac, inclusiv bradicardie.
Lipsa de oxigen în timpul nașterii sau imediat după naștere poate afecta inima și poate provoca bradicardie. Totodată, infecțiile materne sau neonatale, cum ar fi sepsisul sau meningita, pot afecta funcția cardiacă și pot duce la bradicardie.
Așadar, monitorizarea atentă a ritmului cardiac fetal și neonatal este esențială pentru prevenirea potențialelor complicații și asigurarea unei dezvoltări sănătoase a copilului.
Bradicardie: regimul alimentar recomandat
Cu toate că nu există un regim alimentar specific pentru bradicardie, o dietă sănătoasă pentru inimă este întotdeauna cea mai bună alegere.
Fructele și legumele
- sunt bogate în antioxidanți, vitamine, minerale și fibre, contribuind astfel la protejarea inimii și a vaselor de sânge.
Cerealele integrale
- sunt o sursă excelentă de fibre, vitamine din complexul B și minerale, care ajută la menținerea sănătății inimii și la reglarea tensiunii arteriale.
Peștele gras
- bogat în acizi grași omega-3, reduce inflamația, scade tensiunea arterială și îmbunătățește funcția cardiacă.
Limitarea grăsimilor saturate și trans:
- aceste grăsimi, prezente în carnea roșie, produsele lactate grase și alimentele procesate, pot crește nivelul colesterolului „rău” (LDL) și pot contribui la formarea plăcilor de aterom, care pot îngusta sau bloca arterele. Din acest motiv, trebuie evitate cât de mult posibil.
Reducerea consumului de sare:
- excesul de sodiu poate duce la creșterea tensiunii arteriale, exercitând o presiune suplimentară asupra inimii și agravând simptomele bradicardiei.
Evitarea alcoolului:
- consumul excesiv de alcool poate slăbi mușchiul inimii și poate provoca tulburări ale ritmului cardiac, de aceea este recomandat să fie evitat.
Magneziul are proprietăți antiinflamatorii și poate sprijini sănătatea vaselor de sânge, fiind de ajutor persoanelor cu bradicardie sau alte afecțiuni cardiovasculare. Tabletele Premium Magneziu Bisglicinat te pot ajuta să acoperi eventualele carențe pe care nu reușești să le acoperi prin alimentație, astfel încât să menții funcționarea optimă a inimii, reducând riscul de apariție a unor afecțiuni cardiace.
Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială în menținerea volumului sanguin și asigurarea unei funcții cardiace optime.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului, poate contribui la menținerea sănătății inimii. Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool ajută, de asemenea, la reducerea riscului de bradicardie. Respectarea tratamentului prescris de medic și monitorizarea regulată a sănătății sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Este important să discuți cu medicul tău despre orice îngrijorare legată de sănătatea inimii și să urmezi cu rigurozitate recomandările acestuia pentru a-ți menține o calitate optimă a vieții.
Referințe:
https://www.healthdirect.gov.au/bradycardia
https://www.healthline.com/health/heart-disease/what-to-know-about-sinus-bradycardia
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324264
https://www.webmd.com/heart-disease/types-bradycardia
https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/bradycardia
Sursă foto: shutterstock.com
