Bolile cardiovasculare și rolul unui stil de viață echilibrat: cum să-ți transformi dieta într-un remediu pentru o inimă sănătoasă?
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, bolile cardiovasculare au devenit principala cauză de deces la nivel global. Aceasta contribuie la un total de aproximativ 17,9 milioane de decese anual. Ceea ce adaugă un nivel suplimentar de îngrijorare este faptul că bolile cardiovasculare afectează din ce în ce mai multe persoane. Multe dintre ele sunt la o vârstă fragedă. Acest lucru subliniază necesitatea unei atenții sporite în ceea ce privește prevenirea și gestionarea acestor afecțiuni grave. În continuare, vom explora nu doar amploarea problemelor asociate bolilor cardiovasculare, ci și strategiile și abordările care pot contribui la prevenția și gestionarea acestor afecțiuni. Vom explora astfel o perspectivă mai sănătoasă și mai durabilă pentru populația globală.
Principalele boli cardiovasculare – tipuri, cauze și simptome
Bolile cardiovasculare reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea globală, având un impact semnificativ asupra calității vieții, dar și asupra mortalității. În acest context, este esențial să înțelegem în profunzime principalele afecțiuni ale inimii, inclusiv tipurile lor, cauzele subiacente și simptomele asociate.
Tipuri de boli cardiovasculare – care sunt cele mai comune?
Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale în zilele noastre. Conform OMS, afecțiunile inimii reprezintă principala cauză a deceselor la nivel global. Aceste boli afectează inima și vasele de sânge, punând în pericol funcționarea sistemului cardiovascular.
O dietă echilibrată, bazată pe alimente bogate în proteine, vitamine și minerale este esențială pentru un stil de viață sănătos și pentru reducerea riscului apariției bolilor cardiovasculare. Din acest punct de vedere, sucul de afin siberian oferă numeroase beneficii pentru sănătate, cu predilecție pentru cea a inimii. Sucul este realizat din ingrediente 100% naturale, fără niciun fel de adaos de coloranți artificiali, aditivi, conservanți sau zaharuri. Produsul este ecologic, nu conține lactoză sau gluten și este potrivit inclusiv pentru dietele vegane sau vegetariene.
Printre cele mai comune afecțiuni cardiovasculare se numără:
Ateroscleroza și boala coronariană
Ateroscleroza este o afecțiune complexă în care arterele suferă modificări structurale și funcționale, datorită acumulării de plăci de grăsime și colesterol pe pereții lor. Această acumulare graduală de substanțe grase formează plăci aterosclerotice, determinând îngustarea treptată a arterelor. Condiția este strâns legată de boala coronariană, în care arterele coronariene, responsabile pentru furnizarea de sânge către mușchiul inimii, devin parțial sau total astupate. Prin restricționarea fluxului sanguin către inimă, se pot declanșa simptome precum angina pectorală, manifestată prin durere sau presiune în zona pieptului. În cazuri mai severe, ateroscleroza și boala coronariană pot conduce chiar la un atac de cord, reprezentând o situație medicală de urgență.
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială, adesea numită „ucigașul tăcut”, reprezintă o afecțiune medicală caracterizată prin creșterea persistentă a presiunii arteriale. Această creștere pune o presiune suplimentară asupra pereților arterelor. În timp, acest lucru poate duce la deteriorarea lor și la provocarea unor complicații grave.
Netratată, hipertensiunea arterială poate constitui un factor de risc major pentru boli cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă, atacul de cord și accidentul vascular cerebral. De asemenea, aceasta afectează negativ vasele de sânge, rinichii și alte organe vitale. Statistici recente indică impactul semnificativ al hipertensiunii arteriale la nivel global. (se regăsește de 2x mai sus această informație)
Insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai poate pompa eficient cantitatea necesară de sânge pentru a satisface cerințele organismului. Aceasta poate să se dezvolte în urma afecțiunilor cardiace preexistente, cum ar fi infarctul miocardic, hipertensiunea arterială sau valvulopatiile, care afectează structura și funcționarea inimii. Atunci când mușchiul cardiac devine slăbit sau rigid, inima își pierde capacitatea de a distribui eficient sângele către restul corpului. O astfel de deficiență în circulația sângelui poate duce la o serie de simptome, printre care oboseală excesivă, scădere în capacitatea de efort, retenție de lichide și scădere în calitatea generală a vieții.
Valvulopatii
Inima noastră are patru valve principale: valva mitrală, valva tricuspidă, valva aortică și valva pulmonară. Acestea au rolul de a regla fluxul sanguin în interiorul inimii, direcționând sângele într-o singură direcție. Valvulopatiile pot să apară atunci când una sau mai multe dintre aceste valve devin afectate. Cauzele valvulopatiilor pot include îmbătrânirea, boala reumatică, infecții ale valvei, afecțiuni congenitale sau leziuni cardiace anterioare. Simptomele pot varia în funcție de tipul și gravitatea valvulopatiei, incluzând oboseală, dispnee (dificultăți de respirație), durere toracică sau palpitații.
Aritmie
Inima, de obicei, bate într-un ritm regulat, generând contracții și relaxări coordonate pentru a propulsa sângele prin vasele de sânge către restul corpului. Aritmiile pot să apară atunci când acest ritm este perturbat prin accelerarea (tahicardie), încetinirea (bradicardie) sau apariția unor bătăi neregulate. Există diferite tipuri de aritmii, de la cele minore și inofensive până la cele mai severe, care pot pune viața în pericol. Cauzele aritmiilor pot varia. Printre acestea se numără afecțiuni cardiace preexistente, hipertensiunea arterială, diabet, factorii genetici, stresul sau utilizarea anumitor medicamente. Diagnosticul și tratamentul aritmiilor sunt adesea gestionate de cardiologi, iar acestea pot fi monitorizate și tratate cu ajutorul medicamentelor. În anumite cazuri, pot fi necesare proceduri precum cardioversia electrică sau implantarea unui stimulator cardiac.
Boli cardiace congenitale
Variind de la anomalii cardiace mai puțin semnificative până la afecțiuni grave, bolile cardiace congenitale reprezintă o diversitate de disfuncționalități prezente încă de la naștere. Această gamă cuprinzătoare include, de exemplu, septurile interatriale sau interventriculare, valvele cardiace anormale sau conexiuni vasculare anormale. Toate acestea influențează semnificativ fluxul sanguin și funcționarea inimii. Aceste diverse disfuncționalități reprezintă provocări medicale complexe, cu nevoia unei abordări personalizate pentru fiecare pacient.
Accident vascular cerebral
AVC-ul se manifestă atunci când fluxul de sânge către o anumită parte a creierului se întrerupe brusc, iar celulele nervoase din acea regiune suferă leziuni sau chiar pierderea completă a funcționalității. Atunci când AVC-ul afectează regiunile responsabile pentru controlul inimii, pot apărea complicații, precum aritmii sau disfuncții ale ritmului cardiac. Hipertensiunea arterială, diabetul și fumatul sunt doar câteva dintre elementele care pot contribui semnificativ la apariția unui AVC. Acești factori de risc evidențiază importanța unui stil de viață sănătos și a gestionării corecte a sănătății cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare – simptomele specifice ale infarctului miocardic
Manifestările atacului de cord pot varia considerabil de la o persoană la alta, depinzând de sensibilitatea fiecăruia dintre noi. În general, acestea pot să apară cu săptămâni sau luni înainte de manifestarea infarctului miocardic, fiind adesea vagi și lipsite de durere. La femei, se pot manifesta prin dificultăți de respirație, senzație de greață, vărsături sau dureri în spate, umeri și maxilar. Durerile toracice sunt cel mai obișnuit simptom. Ele sunt declanșate de factori precum efortul fizic, stresul emoțional sau chiar expunerea la frig. În cazul persoanelor diabetice, atacul de cord poate surveni fără durere și semne evidente, cunoscut sub denumirea de „infarct miocardic tăcut.”
Infarctul miocardic – posibile semne
Prin urmare, este crucial să fim extrem de vigilenți în privința acestor manifestări și să acordăm atenție semnalelor potențiale ale unui infarct miocardic. Iată care sunt acestea:
- Durere sau disconfort în zona pieptului: unul dintre cele mai recunoscute simptome ale atacului de cord este durerea sau disconfortul în zona pieptului. Acesta poate varia de la o senzație de presiune sau arsură la durere intensă. De asemenea, poate iradia către brațul stâng, spate, maxilar sau stomac.
- Dificultăți de respirație: infarctul poate provoca dificultăți în respirație sau senzația de sufocare. Persoanele afectate pot avea nevoie să respire adânc și rapid, dar acest lucru nu ameliorează simptomele.
- Transpirație excesivă, în special transpirația rece și lipicioasă.
- Slăbiciune și oboseală inexplicabile, fără o cauză aparentă.
- Grețuri și vărsături: persoanele care suferă un atac de cord pot resimți grețuri sau pot vomita, adesea fără a avea o explicație evidentă pentru acest lucru.
- Anxietate și teamă intensă: atacurile de cord pot declanșa un sentiment puternic de anxietate și teamă, adesea asociate cu senzația că ceva rău se întâmplă.
În cazul în care cineva prezintă aceste simptome sau există suspiciunea unui infarct miocardic, este crucial să se acționeze imediat:
- Sună la serviciul de urgență 112 pentru a obține asistență medicală de urgență.
- Stai calm și ajută victima să se așeze: păstrarea unui mediu calm și ajutarea persoanei afectate să se așeze într-o poziție confortabilă poate contribui la reducerea stresului asupra inimii.
- Monitorizează semnele vitale ale persoanei afectate și raportează orice schimbare semnificativă serviciilor de urgență atunci când acestea sosesc.
Cunoașterea simptomelor atacului de cord și reacționarea rapidă pot face diferența între viață și moarte. Educația și conștientizarea sunt esențiale pentru a reduce numărul de decese cauzate de această afecțiune. În plus, un stil de viață sănătos poate contribui la prevenirea atacurilor de cord.
Boli cardiovasculare – tratament și dietă
Un aspect esențial în prevenirea și gestionarea bolilor cardiovasculare este adoptarea unui regim alimentar sănătos. Astfel, este important să știm care sunt alimentele ce pot contribui la creșterea riscului de afecțiuni cardiace și să înțelegem modul în care alegerile noastre alimentare pot influența direct sănătatea inimii. Câteva dintre aceste alimente contraindicate sunt:
- alimentele bogate în grăsimi saturate: carnea cu conținut ridicat de grăsime, untul, untura și produsele lactate integrale;
- alimentele bogate în colesterol: ouăle, carnea de vită, miel sau porc, mezelurile;
- alimentele bogate în zahăr și carbohidrați simpli: dulciurile, băuturile carbogazoase sau produsele de patiserie;
- alimentele bogate în sodiu: conservele, fast-food, alimentele procesate;
Boli cardiovasculare – exemple de suplimente și alimente recomandate
Nu este un secret faptul că o alimentație sănătoasă poate să prevină apariția sau evoluția afecțiunilor cardiovasculare. O inimă sănătoasă este menținută prin două simple strategii în viața de zi cu zi. Una dintre acestea este adoptarea unei alimentații holistice și echilibrate, care să conțină alimente și suplimente naturale, prietenoase cu inima. Apoi, bineînțeles, mișcarea sub orice formă – fie că este vorba de exerciții cardio, yoga sau o simplă plimbare de o oră pe zi, orice decizie în acest sens poate face diferența.
Atunci când vine vorba de ceea ce mâncăm, există câteva alimente care nu pot fi ignorate, datorită proprietăților lor extraordinare pentru inimă și pentru și sănătate, în general.
Iată care sunt alimentele ideale care ar trebui să fie incluse zilnic în meniul pentru bolile cardiovasculare:
Aronia
Consumul regulat de aronia poate ajuta la menținerea elasticității vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Nutritional Biochemistry, aronia se evidențiază nu doar prin conținutul său bogat de antioxidanți și substanțe antiinflamatorii, ci și prin capacitatea sa de a reduce riscul de boli cardiovasculare.
Cercetările efectuate au subliniat faptul că sucul de aronia, consumat în mod regulat, poate oferi o protecție eficientă împotriva stresului oxidativ, contribuind la sănătatea celulară a inimii. Mai mult, acest fruct poate sprijini menținerea elasticității vaselor de sânge și controlul tensiunii arteriale, mai ales atunci când este consumat sub forma acestui suc hrănitor și delicios.
Cătină
Cătina, cu proprietățile sale antioxidante și antiinflamatorii, conține vitamine și minerale esențiale din belșug, cum ar fi vitamina C, vitamina A și potasiu, care pot susține funcționarea optimă a sistemului cardiovascular. Potrivit cercetătorilor, consumul de cătină, mai ales în combinație cu aronia, poate ajuta la menținerea unui profil lipidic sănătos și la reducerea inflamațiilor. Aceste „fructe minune” au fost supuse cercetărilor atente ale medicilor din întreaga lume.
Fructe de pădure
Fructele de pădure, precum coacăzele negre, merișoarele și afinele sunt surse excelente de fibre, vitamine și antioxidanți. Acestea pot contribui la reducerea nivelului de colesterol, la menținerea tensiunii arteriale și la protejarea vaselor de sânge împotriva daunelor oxidative. De exemplu, consumul regulat de suc de coacăze negre poate sprijini sistemul imunitar și poate promova sănătatea cardiovasculară în general. De altfel, cu un conținut de 13 ori mai mare de antioxidanți decât afinele obișnuite, sucul de afin siberian are potențialul de a consolida apărarea organismului împotriva infecțiilor. În plus, aceste suplimente pentru tensiune sunt 100% naturale și vegane, fiind alimente remarcabile datorită purității lor, recomandate ca alternative holistice mai ales pentru cei care doresc să prevină afecțiunile specifice ale inimii.
Afinul siberian
Afinele siberiene sunt fructe de pădure de dimensiuni mici, cultivate încă din timpuri antice în țările din apropierea Emisferei Nordice, mai ales în Rusia. Cu un gust dulce-acrișor, acestea sunt considerate de secole un aliment-minune. Se spune, chiar, că erau fructele preferate ale Tsarului Petru I al Rusiei. Acesta obișnuia să bea câte un pahar de suc de afine siberiene zilnic, considerând băutura un „elixir” al tinereții veșnice. Încă de atunci, afinele siberiene se pot lăuda cu un loc de onoare în medicina alternativă rusească.
Afinele siberiene sunt o sursă excelentă de potasiu, fier, vitamina C, fosfor și calciu, dar nu numai. Acestea conțin și o cantitate ridicată de vitaminele B și K, tanin și flavonoide, o categorie importantă de antioxidanți. Tot acest cumul de vitamine și nutrienți esențiali sunt un aliat de încredere pentru inima noastră, sporind elasticitatea vaselor de sânge și reglând presiunea arterială. Totodată, inhibă potențialul de depunere a grăsimilor în peretele arterelor, care pot îngreuna circulația sângelui. Astfel, consumul regulat de suc de afine siberiene, adăugat unui stil de viață general sănătos, te poate ajuta în prevenirea bolilor cardiovasculare. Totodată, poate ajuta la menținerea sub control a simptomelor.
Merele
Merele se remarcă prin aportul lor semnificativ de fibre solubile și antioxidanți, caracteristici esențiale pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Consumul regulat de mere poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare prin intermediul scăderii nivelului de colesterol și îmbunătățirea funcției vasculare. În plus, aceste fructe au potențialul de a susține menținerea unei greutăți corporale sănătoase, factor crucial în prevenirea problemelor cardiace.
Nuciferele
Consumul regulat de nucifere, în special nuci și alune, poate oferi o contribuție semnificativă la menținerea sănătății cardiovasculare. Aceste nuci, bogate în acizi grași omega-3, au fost asociate cu multiple beneficii, inclusiv reducerea inflamațiilor și îmbunătățirea compoziției lipidice în sânge.
Uleiul de pește
Suplimentarea cu ulei de pește, o sursă bogată de acizi grași omega-3, poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Potrivit studiilor, acizii grași esențiali pot avea efecte benefice asupra tensiunii arteriale, nivelului de trigliceride și a funcției inimii în general.
Astfel, adoptarea unui regim alimentar echilibrat, îmbogățit cu suplimente naturale, poate reprezenta o strategie eficientă în prevenirea și gestionarea bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, este esențial să te consulți cu un specialist în sănătate. Acesta poate personaliza recomandările în funcție de nevoile individuale și pentru a asigura un impact pozitiv asupra sănătății inimii.
Meniu pentru boli cardiovasculare – lista alimentelor interzise
Menținerea sănătății inimii implică alegeri alimentare corecte. Excluderea sau limitarea consumului de alimente interzise ne poate ajuta la reducerea riscului de complicații și la îmbunătățirea calității vieții.
Aceasta este lista celor șase alimente care pot dăuna sănătății inimii:
Grăsimi saturate și trans
Este recomandat să evităm alimentele bogate în grăsimi saturate și trans, pentru a reduce nivelul de colesterol LDL (colesterolul „rău”). Astfel, alimente precum prăjelile, fast-food-ul, produsele de patiserie și margarina industrială ar trebui să fie limitate sau eliminate din dietă.
Sare în exces
Consumul excesiv de sare poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. De aceea, este recomandată eliminarea completă a alimentelor procesate și a gustărilor cu un adaos prea mare de sare în preparatele culinare.
Zahăr adăugat
Consumul de zahăr alb peste doza zilnică recomandată poate contribui la creșterea riscului de obezitate, diabet și boli de inimă. Evită băuturile îndulcite, produsele de patiserie și alimentele ambalate care conțin cantități semnificative de zahăr adăugat. Dacă simți nevoia să te „delectezi” cu ceva dulce, poți consuma sucuri naturale din fructe, precum sucul de afine siberiene, de cătină sau de coacăze.
Carne procesată
Baconul, cârnații, salamul și alte alimente similare conțin adesea grăsimi saturate, sodiu și conservanți care ne pot afecta sănătatea inimii. Înlocuiește-le cu surse sănătoase de proteine, cum ar fi carne slabă, pește și leguminoase.
Colesterol
Alimentele bogate în colesterol, precum ouăle și fructele de mare ar trebui consumate cu moderație. Optează pentru alternative mai sănătoase, cum ar fi ouăle fără gălbenuș sau peștele bogat în acizi grași omega-3.
Carbohidrați rafinați
Prezenți în alimente precum pâinea albă și produsele de patiserie, carbohidrații rafinați pot contribui la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la creșterea riscului de boli cardiovasculare. Printre alternativele mai sănătoase pe care le avem dispoziție pentru aceste produse se numără quinoa, orezul brun și ovăzul.
Sursă foto: aronia-charlottenburg.ro
Adoptând obiceiuri alimentare sănătoase, putem contribui activ la prevenirea bolilor cardiovasculare. Putem astfel să menținem o viață activă și plină de energie. De asemenea,consultarea cu un profesionist în domeniul sănătății sau a unui nutriționist poate oferi un ghid adecvat pentru o dietă care să promoveze sănătatea cardiovasculară.
Statisticile despre bolile cardiovasculare în România și în lume – un motiv de îngrijorare?
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global. Conform datelor oficiale, România nu este ferită de această problemă majoră de sănătate. În 2016, 52% din totalul deceselor în țară au fost cauzate de bolile cardiovasculare.
Statisticile arată că prevalența bolilor cardiovasculare este în creștere. Acest lucru poate fi atribuit unor factori de risc precum stilul de viață sedentar, alimentația necorespunzătoare, fumatul și stresul. Conform aceleiași surse, 39% din adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani sunt supraponderali, iar 22% suferă de obezitate, contribuind astfel la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
Incidența bolilor cardiovasculare în România
Cu aproximativ 45.000 de persoane diagnosticate anual cu insuficiență cardiacă (IC), se pune în evidență o realitate îngrijorătoare în privința incidenței acestei afecțiuni în România. Cu un ritm de 5 cazuri noi pe oră, această statistică reflectă amploarea problemei și presiunea asupra sistemului de sănătate. Mai mult decât atât, aproximativ 344.000 de pacienți sunt internați anual cu diagnosticul principal sau secundar de IC, subliniind gravitatea și nevoia de resurse în gestionarea acestei afecțiuni.
Printre factorii de risc pentru români se numără alimentația nesănătoasă, sedentarismul și consumul excesiv de alimente procesate, bogate în grăsimi și zaharuri. În plus, prevalența fumatului și expunerea la poluarea aerului în mediul urban sunt factori suplimentari care contribuie la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare în țară.
Așadar, susținem cu fermitate integrarea suplimentelor alimentare benefice inimii în abordarea globală a sănătății. Studiile științifice au evidențiat beneficiile unor suplimente precum fructele de pădure, omega-3 și vitaminele antioxidante în menținerea sănătății cardiovasculare. Promovarea unui consum conștient al acestor suplimente, alături de adoptarea unui stil de viață echilibrat poate aduce contribuții semnificative la reducerea riscului de afecțiuni cardiace. De altfel, o abordare comprehensivă, care include promovarea unui stil de viață sănătos, activitatea fizică și evitarea factorilor de risc poate contribui semnificativ la sănătatea cardiovasculară. Acestea pot reduce incidenței bolilor de inimă în societatea noastră.
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3068482/
