Parkinson – informații utile privind cea mai întâlnită afecțiune neurologică degenerativă
Odată cu înaintarea în vârstă, organismul nostru se confruntă cu o multitudine de provocări de diferite feluri. Dintre acestea, afecțiunile cardiace, digestive, dar mai ales, cele neurologice, se fac remarcate.
Parkinson este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni specifice vârstei înaintate. Această boală este o tulburare neurodegenerativă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Totuși, în ultimii 50 de ani s-au făcut progrese importante în ceea ce privește tratamentul, etiologia și patogeneza bolii Parkinson.
Având o prevalență atât de mare, aceasta este o afecțiune pe care cu toții ar trebui să o cunoaștem. În continuare, vom vorbi despre ce este boala Parkinson, cum se manifestă, care sunt cauzele, dar și cum poate fi prevenită.
Prin ce se caracterizează boala Parkinson?
Boala Parkinson este o tulburare cronică, progresivă și invalidantă, care se caracterizează atât prin simptome motorii, cât și non-motorii. Sindromul Parkinson este a doua cea mai răspândită afecțiune neurodegenerativă, după Alzheimer. Pacienții prezintă simptome motorii extrapiramidale progresive, inclusiv tremor, încetinirea activității musculare (bradikinezie), rigiditate a țesuturilor, lipsa echilibrului.
Acestora li se adaugă simptome non-motorii, precum tulburările de somn și de dispoziție. În ciuda naturii sale progresive, Parkinson rămâne una dintre puținele boli neurodegenerative ale căror simptome se vindecă. Acest lucru este posibil cu terapia de substituție a dopaminei, dar și a suplimentelor naturale.
Parkinson – simptome specifice
Boala Parkinson este o tulburare de tip nervos care provoacă mișcări neintenționate sau incontrolabile. În majoritatea cazurilor, tabloul clinic este marcat de simptome cum ar fi tremurături, dificultăți de păstrare a echilibrului și a coordonării.
Când sunt vizibile semnele timpurii ale bolii Parkinson?
În mod obișnuit, boala Parkinson nu apare la persoanele sub 50 de ani. Astfel, vârsta medie la care se pune diagnosticul de Parkinson este de aproximativ 60 de ani. Cu toate acestea, literatura și practica din clinici a raportat cazuri la care afecțiunea a apărut devreme. Așadar, rareori, boala poate fi diagnosticată și la persoanele sub 40 de ani.
Simptomele încep treptat și se agravează în timp. Pe măsură ce afecțiunea progresează, oamenii pot manifesta dificultăți în a merge și a vorbi. De asemenea, se pot constata modificări comportamentale, probleme de somn, depresie, afectarea memoriei și oboseală.
Parkinson – cauze
Cele mai evidente semne ale bolii Parkinson apar atunci când celulele nervoase din ganglionii bazali, zona creierului care controlează mișcarea, mor. În mod normal, aceste celule nervoase, sau neuronii, produc o substanță chimică importantă a creierului, cunoscută sub numele de dopamină. Când neuronii mor sau sunt afectați, ei produc mai puțină dopamină. Acest lucru provoacă probleme de mișcare asociate bolii. Oamenii de știință încă nu știu ce cauzează moartea neuronilor.
Patogeneza bolii Parkinson
Persoanele cu boala Parkinson pierd terminațiile nervoase care au un rol important în cadrul sistemului nervos simpatic. Acesta din urmă controlează multe funcții ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială. Pierderea norepinefrinei ar putea ajuta la explicarea problemelor de mișcare asociate cu Parkinson.
Este vorba despre oboseală, îngreunarea tranzitului alimentelor și scăderea bruscă a tensiunii arteriale atunci când o persoană se ridică din șezut.
Unele cazuri de Parkinson par a fi ereditare. Deși se crede că genetica joacă un rol important aici, în majoritatea cazurilor boala nu apare la toți membrii familiei. Mulți cercetători cred în prezent că aceasta este dată de o combinație de factori genetici și de mediu. În această categorie intră și expunerea la toxine. S-a presupus că pesticidele și erbicidele utilizate în agricultură și în trafic sau poluarea industrială pot induce afecțiunea. Totuși, dovezile care leagă factorii de mediu de boala Parkinson sunt neconcludente.
Alte cauze ale bolii
- Medicație – în cazul în care simptomele se dezvoltă după administrarea anumitor medicamente, precum antipsihoticele. De obicei, semnele dispar odată ce medicația este oprită;
- Alte afecțiuni progresive ale creierului – cum ar fi paralizia supranucleară progresivă, atrofia multisistemică și degenerescența corticobazală;
- Boală cerebrovasculară – în care o serie de accidente vasculare cerebrale mici provoacă moartea mai multor părți ale creierului. Se poate produce moartea porțiunii de creier responsabilă pentru producția dopaminei.
Deși oricine ar putea fi expus riscului de a dezvolta boala Parkinson, unele studii sugerează că această boală afectează mai mult bărbații decât femeile. Nu este clar de ce, dar sunt studii în curs de desfășurare pentru a înțelege riscul de a dezvolta afecțiunea.
Vârsta este un element ce contează
Un risc clar este vârsta: deși majoritatea persoanelor cu Parkinson dezvoltă simptome pentru prima dată după vârsta de 60 de ani, lucrurile pot să difere. Formele cu debut precoce pot apărea în anumite cazuri, de cele mai multe ori fiind legate de modificări specifice ale genelor.
Ce tipuri de Parkinson sunt cunoscute până acum?
În prezent, sunt cunoscute 3 tipuri de Parkinson principale, cărora li se adaugă și alte forme mai rare. Variantele principale sunt reprezentate de:
Parkinson idiopatic
Majoritatea persoanelor diagnosticate cu această tulburare neurologică au de fapt, o formă idiopatică. În termeni uzuali, „idiopatic” se referă la faptul că nu este stabilită o cauză precisă. Totodată, cele mai frecvente simptome ale Parkinsonului idiopatic sunt tremorul, rigiditatea musculară și mișcările efectuate cu dificultate.
Pentru a preveni și ameliora aceste simptome, este recomandat să se suplimenteze dieta zilnică cu produse naturale precum Sucul de Aronia 100% Natural Ecologic – 3L. Acest fruct minune este cunoscut în întreaga lume pentru proprietățile sale impresionante, benefice în peste 100 de afecțiuni.
În ceea ce privește boala Parkinson, aronia are antocianine care susțin activitatea neuronală și consolidează legăturile de la nivelul creierului. Acest fapt contribuie la diminuarea stresului oxidativ, rezultând reducerea riscului de a dezvolta Parkinson. Așadar, consumând 100 ml de suc de aronia pe zi, vei diminua procesul de apariție a unor degradări neuronale și cognitive!
Parkinson vascular
Cunoscută și sub denumirea de Parkinson arteriosclerotic, această formă afectează persoanele cu probleme de circulație către creier. Uneori, persoanele care au avut un accident vascular cerebral (AVC) ușor pot dezvolta acest tip de boală. Simptomele uzuale sunt problemele cu memoria, somnul, afectarea mișcărilor și a stării de spirit.
Parkinson indus de medicamente
Unele medicamente pot sta la baza acestei afecțiuni. Medicamentele neuroleptice (folosite pentru a trata schizofrenia și alte tulburări psihotice) sunt incriminate în acest caz. Acestea blochează acțiunea dopaminei chimice în creier, fiind considerate a fi cea mai importantă cauză a bolii induse de medicamente. Această formă tinde să aibă simptome asemănătoare celor precedente. Doar în cazuri rare putem observa semne mai grave.
Este important să reținem că Parkinsonul indus de medicamente afectează puțini oameni. Majoritatea își revin în scurt timp după oprirea medicației utilizate anterior.
Formele rare ale Parkinsonului
Pe lângă cele trei tipuri principale, Parkinsonul s-a manifestat în rândul populației și prin forme ceva mai rare. Printre acestea, se numără și:
- Atrofie multisistemică
Această variantă poate da simptome timpurii de Parkinson marcate de rigiditate și încetinire a mișcărilor. Cu toate acestea, persoanele cu atrofie pot dezvolta un tablou clinic neobișnuit la începutul bolii Parkinson. Mai precis, pacienții pot acuza instabilitate, căderi, probleme ale vezicii urinare și amețeli.
- Paralizie supranucleară progresivă
Forma aceasta afectează mișcarea ochilor, echilibrul, mobilitatea, vorbirea și înghițirea. Unele surse din literatură amintesc de această variantă drept sindromul Steele-Richardson-Olszewski.
- Hidrocefalie cu presiune normală
Simptomele frecvent observate în acest caz sunt dificultăți de mers, incontinență urinară și probleme de memorie. Îndepărtarea lichidului cefalorahidian cu ajutorul unui ac în partea inferioară a spatelui poate ajuta la ameliorarea semnelor pe termen scurt. Dacă se văd îmbunătățiri după această procedură, se poate face o operație de deviere permanentă a lichidului cefalorahidian. Aceasta mai este cunoscută drept drenaj ventricular, și poate ajuta pe termen lung în evoluția pacientului.
Boala Parkinson – stadii și diagnosticare
Boala Parkinson este adesea clasificată în cinci stadii, în funcție de progresia simptomelor și a incapacității.
Stadiul 1 al bolii Parkinson este caracterizat de simptome ușoare, care afectează în general o singură parte a corpului. Persoana poate observa începutul unor tremurături sau rigidități musculare. Acestea nu sunt încă severe sau incapacitante. De obicei, pacientul poate continua să-și desfășoare activitățile zilnice fără dificultăți majore.
În stadiul 2, simptomele încep să devină mai evidente și să afecteze ambele părți ale corpului. Tremurăturile și rigiditatea musculară pot deveni mai pronunțate, iar persoana poate observa o ușoară dificultate în executarea anumitor mișcări fine. Mersul poate fi afectat, devenind mai lent și mai stângaci, însă în general, persoana poate încă să se descurce în mod independent în majoritatea activităților zilnice.
Stadiul 3 este caracterizat de simptome moderate până la severe, care afectează semnificativ activitățile zilnice ale persoanei. Tremurăturile și rigiditatea musculară devin mai evidente, iar pierderea echilibrului și a coordonării poate începe să devină problematică. În acest stadiu, pacientul poate avea dificultăți în ceea ce privește îmbrăcare sau în alimentație și poate avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a face față provocărilor zilnice.
Stadiul 4 al bolii Parkinson aduce simptome severe, care pot interfera în mod semnificativ cu capacitatea unei persoane de a-și desfășura activitățile zilnice. Tremurăturile și rigiditatea musculară pot deveni debilitante, iar mersul poate deveni extrem de dificil. În acest stadiu, persoana poate avea nevoie de asistență pentru îngrijire personală și poate fi necesară utilizarea dispozitivelor de ajutor pentru deplasare.
În stadiul 5, simptomele bolii Parkinson sunt avansate, persoana devenind aproape complet dependentă de îngrijire și asistență. Incapacitatea de a se deplasa independent și de a-și gestiona nevoile zilnice poate fi extrem de restrictivă. În acest stadiu, pacientul poate fi aproape imobil și poate avea nevoie de îngrijire constantă pentru a face față necesităților sale de bază.
Diagnosticarea bolii Parkinson
Pentru a putea primi un diagnostic cert, va trebui să discutăm cu un medic. Se va începe printr-o consultație, o anamneză și câteva întrebări despre istoricul medical.
În multe cazuri, Parkinson se dezvoltă treptat. Astfel, simptomele care permit medicului nostru să pună un diagnostic specific pot apărea doar pe măsură ce boala progresează. Trebuie să reținem că fiecare persoană cu Parkinson este diferită și are simptome diferite.
Unul dintre cele mai utile teste pentru a afla ce formă de boală avem este să urmărim reacția noastră la tratament.
Dacă nu avem niciun răspuns la medicamentele pentru Parkinson, specialistul va trebui să ne reevalueze starea și schema de tratament. În cazul în care simptomele sunt neobișnuite, iar tratamentul nu le influențează, este clar că ne confruntăm cu o altă formă de Parkinson. În astfel de situații, medicii pot utiliza termenul de „Parkinson atipic”. Nu este un diagnostic final, însă starea noastră trebuie urmărită îndeaproape.
Investigații suplimentare
Deși nu se practică în mod obișnuit, medicul ne poate solicita să realizăm și alte investigații care să îl ajute către un diagnostic. Coroborate cu anamneza, istoricul medical și starea noastră actuală, testele chiar ar putea să îl ajute. Printre acestea se află:
- Scanarea creierului prin rezonanță magnetică (RMN);
- Scanarea inimii prin scintigrafie;
- Puncție lombară – o procedură simplă de testare a lichidului spinal;
- Electromiografia – pentru a verifica starea de sănătate a mușchilor și a nervilor care îi controlează;
- Teste ale funcției autonome – înregistrări speciale ale pulsului și tensiunii arteriale.
Chiar dacă după toate acestea nu obținem un diagnostic sigur, nu trebuie să ne facem griji. Întotdeauna putem să discutăm deschis cu medicul nostru și să îi cerem părerea legat de orice modificare în simptome ori tratament. De asemenea, este recomandat să apelăm la suplimente naturale, care au multiple beneficii, așa cum este Sucul de Aronia 100% Natural Ecologic – 3L.
Cât poți trăi cu Parkinson?
Durata de viață a unei persoane diagnosticată cu boala Parkinson poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv vârsta la momentul diagnosticării, stadiul bolii, severitatea simptomelor și răspunsul la tratament. În general, persoanele diagnosticate cu Parkinson pot trăi mulți ani după diagnostic, uneori decenii. Tratamentul adecvat, stilul de viață sănătos și gestionarea simptomelor pot contribui la menținerea unei calități bune a vieții și la prelungirea speranței de viață.
Ce mijloace de prevenție și ameliorare există pentru simptomele bolii Parkinson?
Dacă vrem să reducem riscul bolii Parkinson, avem mai multe obiceiuri pe care merită să le adoptăm:
Activitate fizică zilnică
Exercițiile fizice ajută la reducerea riscului de a dezvolta boala Parkinson. Nu doar că ajută la ameliorarea simptomelor, dar încurajează o stare de bine.
Există multe tipuri diferite de exerciții care pot fi benefice. Totuși, cele mai bune exerciții pentru Parkinson sunt mersul pe jos și yoga. Exercițiile regulate îmbunătățesc echilibrul și coordonarea, afectate în mod obișnuit de boală. Putem discuta mai multe detalii cu medicii ori cu fizioterapeuții pentru a începe un program personalizat.
Dietă sănătoasă
Alimentația este importantă pentru sănătatea generală și ne poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta boala Parkinson. Există câteva aspecte pe care ar trebui să le luăm în considerare pentru o alimentație bogată, dar echilibrată:
- Fructele și legumele sunt o sursă bună de antioxidanți, care pot ajuta la protejarea împotriva deteriorării celulelor.
- Peștele este o sursă bună de acizi grași Omega-3, care s-a dovedit că protejează împotriva morții neuronale.
- Carnea procesată este bogată în grăsimi saturate și a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson. Deci, este bine să o evităm.
- Vitamina D este implicată în funcția nervoasă și musculară și a fost asociată cu un risc redus de boală Parkinson.
- S-a demonstrat că structura chimică a cofeinei crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.
Gestionarea stresului
Legătura dintre stres și boala Parkinson nu este pe deplin elucidată. Totuși, există câteva moduri prin care stresul poate contribui la dezvoltarea sau progresia bolii. O teorie este că stresul poate provoca modificări ale creierului care îl fac mai vulnerabil la afecțiuni neurodegenerative, inclusiv Parkinson.
Stresul poate declanșa și induce inflamații și alte modificări în organism, responsabile de afecțiunea neurodegenerativă. În cele din urmă, stresul poate agrava simptomele Parkinson provocând anxietate, depresie și insomnii.
Odihnă de calitate
Cercetările privind relația dintre somn și boala Parkinson sunt în curs de desfășurare. Există, totuși, studii care sugerează că un somn de calitate poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta boala Parkinson.
Suplimente benefice pentru controlul bolii
Mai mult decât atât, prevenirea bolii Parkinson și ameliorarea simptomelor specifice pot fi realizate cu ajutorul suplimentelor naturale. Un exemplu bun în acest sens este reprezentat de Sucul de Aronia 100% Natural Ecologic – 3L, cu un conținut bogat de antioxidanți, vitamine și minerale.
În prezent, orice persoană care știe că are risc de a dezvolta Parkinson sau care a fost diagnosticată cu această problemă de sănătate poate găsi soluții. Din fericire, există remedii naturale, dar și sfaturi personalizate pe care le putem aplica și preventiv. Cu încredere și răbdare, putem ține sub control chiar și această boală progresivă!
Referințe:
- Parkinson’s Disease: Causes, Symptoms, and Treatments – https://www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease/parkinsons-disease-causes-symptoms-and-treatments
- Young-Onset Parkinson’s Disease – https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/parkinsons-disease/youngonset-parkinsons-disease
- How to Prevent Parkinson’s Disease? – https://sahyadrihospital.com/blog/prevent-parkinson-disease/
