Boala celiacă – mai mult decât o intoleranță: cât de importantă este dieta în gestionarea acestei afecțiuni a sistemului digestiv?
Se estimează că aproximativ 1% din populația globală suferă de boala celiacă, deși mulți rămân nediagnosticați. În plus, aproximativ 6% din populație prezintă intoleranță la gluten – o condiție separată care, deși provoacă simptome similare, nu implică un răspuns autoimun. În mod alarmant, un număr semnificativ de oameni trăiesc cu boala celiacă fără să fie conștienți de acest lucru. Aceștia continuă să suporte simptome debilitante precum dureri abdominale, diaree cronică și malabsorbție. Însă, cine este predispus la această afecțiune autoimună și ce soluții există pentru ameliorarea simptomelor?
Boala celiacă – cum se manifestă și ce înseamnă boală celiacă?
Boala celiacă reprezintă o afecțiune complexă care poate avea un impact semnificativ asupra modului în care organismul procesează alimentele. Manifestările acesteia pot include simptome digestive, dar și semne precum oboseala sau erupțiile cutanate.
De asemenea, poate influența creșterea și dezvoltarea generală a copiilor, provocând probleme în absorbția nutrienților esențiali.
Ce este boala celiacă și ce categorii de persoane sunt predispuse la această afecțiune?
Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică, declanșată de consumul de gluten la anumite persoane. Proteina este prezentă în grâu, secară și orz, și provoacă o reacție inflamatorie la nivelul intestinului subțire, ducând la deteriorarea vilozităților intestinale și afectând absorbția nutrienților.
Deși peste 6% din populația globală suferă de intoleranță la gluten, boala celiacă este o afecțiune distinctă. Diferența este că boala celiacă este o afecțiune autoimună care determină sistemul imunitar să atace țesutul intestinal propriu ca răspuns la prezența glutenului. Pe de altă parte, intoleranța la gluten este o reacție adversă care nu implică sistemul imunitar și nu cauzează daune permanente intestinului.
Boala celiacă poate duce la complicații grave pe termen lung, inclusiv malnutriție, osteoporoză și chiar anumite tipuri de cancer. Din fericire, aceasta poate fi gestionată prin modificări dietetice. Specialiștii recomandă evitarea alimentelor care conțin gluten și înlocuirea acestora cu alimente cunoscute pentru potențialul lor de a susține sănătatea digestivă. De exemplu, rodia este bogată în antioxidanți, în special în polifenoli, care au efecte antiinflamatorii puternice. În contextul bolii celiace, inflamația cronică a intestinului este o problemă majoră. Astfel, consumul de alimente și băuturi cu rodie poate susține sănătatea digestivă.
Acum te poți bucura de toate beneficiile rodiei fără a mai trece prin procesul laborios de curățare cu Sucul de Rodie la 3L ECO. Produsul este 100% natural și ecologic și îți oferă gustul dulce-acrișor și aroma unică a acestui fruct, păstrându-și toate proprietățile valoroase. Fără aditivi, conservanți, zahăr adăugat sau coloranți, băutura este obținută exclusiv din rodii proaspete și aromate. Savurează-l în fiecare zi și bucură-te de un sistem digestiv sănătos!
Anumite categorii de persoane sunt mai predispuse la dezvoltarea bolii celiace. Printre acestea se numără:
- Persoanele cu rude de gradul I, care suferă de boală celiacă, datorită componentei genetice puternice a afecțiunii.
- Cei care suferă de alte boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1, tiroidita autoimună, artrita reumatoidă sau lupusul.
- Persoanele cu anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Down sau sindromul Turner.
- Femeile, care sunt diagnosticate cu boală celiacă de două până la trei ori mai frecvent decât bărbații.
- Persoanele de origine europeană, deși boala celiacă afectează populații din întreaga lume.
- Indivizii care suferă de alte afecțiuni digestive, precum sindromul intestinului iritabil sau boala de reflux gastroesofagian. Acestea pot masca sau complica diagnosticul bolii celiace.
Boala celiacă – simptome la copii și adulți. Cum ne putem da seama de o eventuală intoleranță?
Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de consumul de gluten, o proteină prezentă în grâu, orz și secară. Această boală afectează în primul rând sistemul digestiv, dar poate avea repercusiuni asupra întregului organism.
Atunci când o persoană cu boală celiacă consumă gluten, sistemul imunitar reacționează în mod exagerat, atacând mucoasa intestinului subțire. Acest atac duce la inflamarea și deteriorarea vilozităților intestinale, structuri mici în formă de deget care ajută la absorbția nutrienților. Ca rezultat, intestinul subțire devine mai puțin capabil să absoarbă nutrienții esențiali din alimente.
Malabsorbția poate duce la deficiențe nutriționale severe, afectând diverse sisteme ale organismului. De exemplu, deficiența de fier poate duce la anemie, cea de calciu afectează sănătatea osoasă, iar lipsa de vitamine din complexul B poate influența sistemul nervos.
Boala celiacă poate prezenta o serie specifică de simptome. Unele persoane pot avea simptome digestive evidente, în timp ce altele pot prezenta alte manifestări, precum oboseala, sau chiar să fie asimptomatice.
Principalele simptome ale bolii celiace includ:
➣ Diaree cronică: scaune frecvente, apoase și uneori grase.
➣ Constipație: mai puțin frecventă, dar poate apărea la unele persoane.
➣ Dureri abdominale: crampe, balonare și disconfort în zona abdominală.
➣ Pierdere în greutate: din cauza malabsorbției nutrienților.
➣ Oboseală cronică: cauzată de deficiențe nutriționale, în special de fier.
➣ Anemie: din cauza deficienței de fier sau acid folic.
➣ Probleme de piele: erupții cutanate, în special dermatita herpetiformă.
➣ Probleme neurologice: cefalee, depresie, anxietate, neuropatie periferică.
➣ Probleme de reproducere: infertilitate, avorturi spontane.
➣ Osteoporoză: din cauza malabsorbției calciului și vitaminei D.
Care sunt diferențele în manifestarea bolii celiace la femei și bărbați?
Statisticile arată că boala celiacă este diagnosticată mai frecvent la femei decât la bărbați, cu un raport de aproximativ 2:1. Această diferență poate fi explicată prin mai mulți factori:
➣ Hormonii feminini, care pot influența sistemul imunitar, făcând femeile mai susceptibile la boli autoimune.
➣ Sensibilitatea crescută: femeile tind să fie mai atente la schimbările corpului lor și să caute ajutor medical mai devreme.
➣ Screening-ul mai frecvent: femeile sunt adesea testate pentru boala celiacă în timpul investigațiilor pentru probleme de fertilitate sau anemie.
La femei, boala celiacă se poate manifesta mai des prin:
- Probleme menstruale și de fertilitate;
- Osteoporoză precoce;
- Anemie severă.
La bărbați, simptomele pot include mai frecvent:
- Probleme digestive severe;
- Pierdere în greutate mai pronunțată;
- Probleme de piele, precum dermatita herpetiformă.
Boala celiacă la bebeluși și copii
Boala celiacă la copii și bebeluși poate fi identificată observând cum reacționează aceștia după ce consumă alimente ce conțin gluten. Dacă pâinea sau pastele sunt frecvent incluse în dieta copilului și micuțul se plânge de dureri de burtă după consum, acesta ar putea fi un prim semn de boală celiacă.
La bebeluși, situația poate fi mai complexă. Nou-născuții pot experimenta colici și alte probleme digestive, deoarece sistemul lor digestiv este încă în dezvoltare și se adaptează la laptele matern sau formulă. Specialiștii spun că primele semne ale bolii celiace la bebeluși pot include simptome precum iritabilitate excesivă, balonare severă, dificultăți de alimentație și creștere lentă. De asemenea, pot apărea diaree cronică sau constipație, care nu sunt explicabile prin alte afecțiuni comune. Aceste simptome pot fi adesea confundate cu probleme digestive normale la bebeluși. Un răspuns proactiv din partea părinților, urmat de consultarea unui specialist, este crucial pentru un diagnostic corect.
Astfel, părinții ar trebui să fie atenți la următoarele simptome la copiii mici:
- Diaree cronică sau constipație;
- Abdomen balonat sau umflat;
- Iritabilitate și schimbări de dispoziție;
- Întârzieri în creștere și dezvoltare;
- Pierdere în greutate sau incapacitatea de a lua în greutate;
- Vărsături frecvente;
- Oboseală și lipsă de energie;
- Anemie;
- Probleme cu smalțul dentar.
Boala celiacă în sarcină
Gestionarea bolii celiace în timpul sarcinii este crucială pentru sănătatea mamei și a fătului. Femeile însărcinate cu boală celiacă netratată au un risc crescut de complicații, inclusiv avort spontan, naștere prematură și bebeluși cu o greutate mică la naștere.
Pentru o gestionare eficientă, specialiștii recomandă:
- Menținerea strictă a unei diete fără gluten;
- Monitorizarea atentă a nivelurilor de nutrienți, în special fier, acid folic, vitamina D și calciu;
- Colaborarea constantă cu medicul obstetrician și un nutriționist specializat;
- Suplimentarea nutrițională adecvată, conform recomandărilor medicale;
- Monitorizarea regulată a creșterii și dezvoltării fătului.
Diagnosticul bolii celiace – ce metode sunt disponibile?
Diagnosticul bolii celiace începe adesea cu teste de sânge care detectează prezența anumitor anticorpi. Cele mai comune teste includ anticorpii antitransglutaminază tisulară și anticorpii anti-endomisium, pentru o confirmare suplimentară. Testele de anticorpi anti-gliadină sunt folosite mai rar, deoarece sunt mai puțin specifice. Este important să nu se consume gluten înainte de efectuarea testelor, deoarece eliminarea sa din dietă poate influența rezultatele.
Dacă testele serologice sugerează boala celiacă, diagnosticul final se confirmă printr-o biopsie a intestinului subțire. Acest procedeu implică endoscopia, prin care se recoltează mostre de țesut din mucoasa intestinală pentru examinare microscopică. Biopsia, un indicator esențial al bolii celiace, permite evaluarea deteriorării caracteristice a vilozităților intestinale. Această metodă oferă dovezi directe despre gradul de afectare a intestinului și ajută la stabilirea unui diagnostic precis.
Complicațiile bolii celiace – care sunt acestea?
Când vorbim despre boala celiacă, mulți se gândesc doar la necesitatea de a evita glutenul și poate la câteva probleme digestive. Dar adevărul este că această boală, lăsată netratată, poate avea consecințe mult mai serioase asupra sănătății noastre.
Iată principalele complicații ale bolii celiace:
➤ Malnutriție
- aceasta este una dintre cele mai comune și serioase complicații ale bolii celiace netratate. Din cauza deteriorării vilozităților intestinale, organismul nu poate absorbi în mod eficient nutrienții esențiali. Acest lucru poate duce la:
- Anemie – deficiență de fier, vitamina B12 sau acid folic.
- Osteoporoză, din cauza deficienței de calciu și vitamina D.
- Deficiențe de vitamine și minerale, precum zinc, magneziu și vitamina K.
➤ Probleme osoase
- Osteoporoză: riscul este semnificativ crescut din cauza absorbției reduse de calciu și vitamina D.
- Osteopenie: o condiție precursoare osteoporozei, caracterizată prin densitate osoasă scăzută.
- Creștere întârziată la copii: poate duce la statură mică și întârzieri în dezvoltarea fizică.
➤ Afecțiuni neurologice
- Neuropatie periferică: afectarea nervilor care poate duce la amorțeală și furnicături în extremități.
- Ataxie: pierderea coordonării mișcărilor, care poate afecta mersul și alte activități motorii.
- Epilepsie: incidență crescută la pacienții cu boală celiacă netratată.
➤ Afecțiuni autoimune
- pacienții cu boală celiacă au un risc crescut de a dezvolta și alte boli autoimune, precum diabet de tip 1, tiroidită autoimună sau artrita reumatoidă.
➤ Probleme dentare
- precum defecte de smalț și aftele recurente.
➤ Afecțiuni dermatologice
- printre care și dermatita herpetiformă. Aceasta se prezintă sub formă de erupție extrem de pruriginoasă, considerată manifestarea cutanată a bolii celiace.
➤ Intoleranță la lactoză
- poate fi temporară, cauzată de deteriorarea mucoasei intestinale, și se îmbunătățește, de obicei, prin adoptarea unei diete fără gluten.
➤ Splenomegalie
- mărirea splinei poate apărea ca o complicație a malabsorbției și a deficiențelor nutriționale.
➤ Impact psihosocial
- deși nu este o complicație fizică directă, impactul psihologic și social al bolii celiace nu trebuie subestimat. Dacă nu este gestionată corespunzător, boala poate duce la izolare socială, anxietate legată de ieșirile în oraș și stresul cronic legat de menținerea unei diete fără gluten.
Multe dintre aceste complicații pot fi prevenite sau ameliorate prin diagnosticarea precoce și aderența strictă la o dietă fără gluten. Consultul unui medic este esențial pentru gestionarea eficientă a bolii celiace și prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Boala celiacă și regimul adecvat – ce alimente ajută la ameliorarea simptomelor?
Boala celiacă poate avea un impact profund asupra calității vieții persoanelor afectate. În timp ce eliminarea glutenului din dietă ramane singura metodă eficientă de gestionare a bolii celiace, există anumite alimente care pot aduce beneficii sistemului digestiv.
Un exemplu este rodia, recunoscută pentru conținutul său bogat în antioxidanți, în special polifenoli, care au efecte antiinflamatoare generale. În contextul unei diete fără gluten, esențiale pentru persoanele cu boala celiacă, consumul de alimente antioxidante precum rodia poate contribui la susținerea sănătății digestive și la reducerea inflamației generale din organism.
Bucură-te de beneficiile rodiei într-o formă simplu de consumat! Sucul de Rodie la 3L ECO nu este doar o băutură răcoritoare, ci un adevărat arsenal de compuși bioactivi. Cu 12-14 kg de rodie proaspătă la 3L de suc, acest elixir nutritiv abundă în polifenolii, potasiu, acid folic și vitamine, care sprijină sistemul digestiv. În plus, sucul conține și acid folic, care sprijină procesul de regenerare celulară, în timp ce antocianinele oferă o protecție antioxidantă puternică.
De asemenea, curcuma s-a dovedit a fi un puternic agent antiinflamator, capabil să reducă inflamația sistemică. Peștele gras, bogat în acizi omega-3, completează acest trio de superalimente, oferind nutrienții esențiali pentru repararea țesuturilor și reducerea inflamației.
Mai mult, alimentația pentru boala celiacă ar trebui să includă și alte variante nutritive, precum:
- Fainoasele fără gluten – quinoa, orezul sau făina de migdale sunt alternativele ideale pentru pâine și paste.
- Fructele și legumele – sunt bogate nu doar în vitamine și minerale, ci și în fibre esențiale pentru sănătatea microbiomului intestinal.
- Proteinele de calitate – fie că provin din surse animale precum peștele și ouăle, fie din surse vegetale precum leguminoasele, acestea sunt cruciale pentru repararea și menținerea țesuturilor.
Dar o dieta fără gluten nu este întotdeauna suficientă pentru a ameliora simptomele bolii celiace. Trebuie să ținem cont și de contaminarea cu gluten, care reprezintă o amenințare constantă. Urmele de gluten pot fi regăsite pe suprafețele de gătit comune sau chiar pe legumele și fructele proaspete, care au fost depozitate împreună cu grâul. Astfel, educația continuă și atenția meticuloasă la detalii devin aliați indispensabili în menținerea unei diete strict fără gluten.
Așadar, boala celiacă poate aduce provocări semnificative, dar vestea bună este că simptomele pot fi ameliorate printr-o dietă adecvată. Astfel, în alimentația pentru boala celiacă, trebuie excluse produsele care conțin gluten, precum pâinea, pastele și produsele de patiserie. În schimb, aceste alimente pot fi înlocuite cu alternative ușor de digerat, cum ar fi pastele din linte sau pâinea din orez. Pe lângă aceste opțiuni, includerea altor alimente nutritive, printre care rodia, quinoa și legumele proaspete, poate sprijini sănătatea digestivă. Astfel, cu o planificare atentă a meselor și alegeri alimentare corecte, persoanele cu boala celiacă pot trăi o viață activă și sănătoasă, fără simptome neplăcute.
Referințe:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8531929/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3612487/
- https://celiac.org/about-celiac-disease/what-is-celiac-disease/
- https://bmcmedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12916-019-1380-z
Sursa foto: Shutterstock.com
